Basarabia, de la autonom ie la gubernie rusească

 Ca urmare a războiului ruso-turc din 1806-1812, teritoriul situat între Nistru şi Prut, munţii Carpaţi şi Marea Neagră, numit din 1813 Basarabia, a fost anexat la Rusia. Guvernul ţarist era interesat în consolidarea poziţiilor sale în Peninsula Balcanică, Basarabia urmând să joace rolul unui cap de pod în realizarea acestor planuri. EVOCARE ♦ Ca re au fost rezultatele războaielor ruso-turce din sec. al XVIII-lea - începutul sec. al XlX-lea? ♦ În ce condiţii teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost anexat de Rusia? ♦ De ce teritoriul dintre Prut şi Nistru se numeşte Basarabia? Stema Basarabiei, aprobată prin Aşezământul din 1818 VOCABULAR ■ C olonizare ■ A utonom ie ■ G ubernie ■ Ispravnic ■ Regulam entul adm inistrării provizorii a Basarabiei (1812) ■ Aşezăm ântul oblastei Basarabia (1818) ■ Aşezăm ântul de adm inistrare a Basarabiei (1828) ■ C od civil ■ N ovorosia • De la „autonomie" la gubernie rusească În vederea cuceririi sim patiilor popoarelor balcanice, guvernul ţa rist a făcut în prim ii ani d u p ă anexare an u m ite cedări populaţiei autohtone, p ă strâ n d p e n tru o perioadă sc u rtă specificul local de adm inistrare. S tru c tu ra specială de guvernare a fost stab ilită prin Regulamentul administrării provizorii a B asarabiei din 1 8 1 2 . R esponsabil de guv ern area in te rn ă era guvernatorul civil, care conducea concom itent şi guvernul ţin u tu lu i. A fost asigurată respectarea caracterului naţional, p ăstrarea limbii, legilor, obiceiurilor p ăm ân tu lu i în toate domeniile de adm inistrare. În provincie s-a p ă s tra t provizoriu vechea îm părţire teritorială în 12 ţin u tu ri. P u terea adm inistrativă în ţin u tu ri era co n cen trată în m âinile isp ra vn icilo r, care deţineau to ată p u terea de stat, judecata, poliţia, strân g erea impozitelor. P ân ă la în cep u tu l an u lu i 1813 to ată p u tere a civilă şi m ilitară a fost co n cen trată în m âinile co m an d an tu lu i arm atei d u n ăren e am iralul C iceagov, căru ia A lexandru I i-a p o ru n cit să formeze guvernul ţin u tu lu i. G uvernul a fost com pus din boieri moldoveni şi funcţionari ru şi în fru n te cu boierul S c a r la t S tu rd za . Fiind grav bolnav, în iunie 1913, S tu rd za şi-a d at dem isia. T oată p u tere a a fost co n cen trată în m âinile generalului I. G arting, care a forţat procesul de tran sfo rm are a B asarabiei în tr-o sim plă gubernie ru să. Boierii moldoveni, nem ulţum iţi de politica prom ovată de I. G arting, de ab u zu rile ad m in istraţiei ru se , inten sifică lu p ta p e n tru p ăstrarea autonom iei. La curtea ţaru lu i s u n t trim ise m ultiple scrisori şi plângeri ale boierilor şi clerului. Cu scopul de a evita creşterea n em ulţum irilor, ţaru l l-a destitu it din p o stu l de guvernator pe G arting. În B asarab ia a fost in tro d u să funcţia de guvernator general. Prim ul care a o cu p at acest p o st a fost generalul A. B ah m etiev. Prin in stitu irea funcţiei respective a fost făcut prim ul p as sp re în ­ lătu ra re a principiilor autonom iei în ad m in istrarea ţin u tu lu i. D repturile guvernatorului civil şi ale conducerii ţin u tale a u fost red u se considerabil. T oată p u tere a m ilitară şi civilă se concentra în m âinile guvernatorului general. La în cep u tu l an u lu i 1 8 1 8 a fost ap ro b at A şezăm ântul oblastei Basarabia, prin care se reorganiza ad m in istraţia şi se introducea u n co d civ il unic. C u excepţia C onsiliului S uprem (organ legislativ şi de dispoziţie su p rem şi de in sta n ţă ju d ecăto rească su p rem ă institu it pe lângă guvernator), celelalte in stitu ţii p u ţin se deosebeau de cele care fu ncţionau în alte periferii ale im periului. D osarele civile şi cele penale erau ju d ecate în b aza legilor şi obiceiurilor locale, iar dosarele poliţieneşti conform legilor existente în R usia. A cestea se întocm eau în două limbi: ru s ă şi rom ână. Limba ro m ân ă s-a p ă stra t de asem enea în şcoli şi biserici. G eneralul Inzov, n u m it în 1820 guvernator general al Basarabiei, prom ova o politică m oderată, o rien tată sp re unificarea sistem ului de ad m in istrare a B asarabiei cu cel din guberniile Rusiei. 94 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă CURS În an u l 1 8 2 3 noul guvernator general al B asarabiei a devenit contele Voronţov - guvernatorul general al Novorosiei, ad ep tu l introducerii în regiune a sistem u lu i ru s de adm inistrare, prom otor zelos al politicii colonialiste a guvernului ţa rist de rusificare a altor popoare. P u n ctu l cu lm in an t al acestei politici a fost ad o p tarea u n ei noi legi, în 1 8 2 8 - Aşezăm ântul de administrare a Basarabiei (supranum it regulamentul lui Voronţov), prin care a fost lichidată com plet autonom ia locală a provinciei. P articularităţile locale se p ă stra u provizoriu doar în organele judiciare. Noul docum ent a in tro d u s în regiune sistem ul ru sesc de adm inistrare. O rganele adm inistrative ale B asarabiei a u fost încred in ţate com pletam ente g u v ern ato ru lu i general al ţin u tu lu i N ovorosia. T oată docu m en taţia în organele adm inistrative de s ta t se întocm ea în lim ba ru să . Lim ba ro m ân ă a început s ă fie în lătu rată din lucrările de secretariat şi din instituţiile de învăţăm ânt. A cest proces s-a term in at în 1836 cu înlocuirea com pletă a limbii b ăştin aşilo r cu cea ru să. Ţ arul Rusiei, N ico la i I, u rc a t pe tro n în 1 8 2 5 , a re n u n ţa t la politica liberală a fratelui său Alexand ru I şi a red u s considerabil n u n u m ai privilegiile acordate Basarabiei, ci şi ale altor regiuni periferice ale Im periului R us - Polonia şi Finlanda. În anii 70 ai secolului al XlX-lea au fost lichidate ultim ele particularităţi care m ai existau în sistem ul de adm inistrare. Prin ukazul ţarului din 7 decembrie 1 8 7 3 , provincia a fost tran sfo rm ată în g ubernia B asarab ia, ia r C onsiliul ţin u ta l desfiinţat. Prin aceste m ăsuri, guvernul ţa rist a lipsit B asarab ia de orice autoadm inistrare, ea fiind egalată definitiv cu guberniile centrale ale Im periului Rus. • Colonizarea Basarabiei şi consecinţele ei C olonizarea organizată oficial de au to rităţile ţariste a fost o p a rte com ponentă a politicii de deznaţionalizare a B asarabiei. Cel m ai m are a fost n u m ăru l coloniştilor de p este D unăre - b u lg a ri şi g ă g ă u zi, care s-a m ărit de la 11 mii în an u l 1818 la circa 100 mii în 1850. Prim ele localităţi întem eiate de colonişti a u fost Cazaclia, B aurci, T atar-C opciac (încă în 1812). La 29 decem brie 1819 îm p ăratu l Rusiei A lexandru I, d u p ă o intervenţie a viitorului guvernator general al B asarabiei, I. Inzov, a em is u n decret prin care a c o rd a coloniştilor b u lg ari stab iliţi în reg iu n e drepturi şi privilegii deosebite. C oncom itent, p ăm ân tu rile sta tu lu i în B asarab ia şi pe m alul stân g al N istrului erau colonizate de n em ţi din G erm ania şi din D ucatul Varşoviei. În an u l 1814 u n grup de aproxim ativ 1500 de familii din regiunea Varşoviei a u întem eiat 7 colonii în zona B ugeacului. Prim a colonie în tem eiată de nem ţi a fost T arutino. Cu tim pul, ei s-a u ră sp â n ­ dit şi în regiunile centrale ale provinciei. P ân ă la în cep u tu l anilor 40, ei a u întem eiat 24 de localităţi pe m alul drept al N istrului şi 5 pe m alul stâng. Între anii 1824 şi 1828, în B asarab ia au fost ad u şi colonişti e lv e ţie n i din L ausanne, iar p u ţin m ai înainte, în B ugeac a u fost aşezate câteva zeci de familii de fr a n c e zi. În condiţiile izbucnirii revoluţiei greceşti, pe întreg p arcu rsu l deceniului trei are loc em igrarea grecilor în R usia, inclusiv în B asarabia. Pe lângă m igrarea în m asă a coloniştilor din afara Im periului Rus, în anii 20-30 ai secolului al XIX-lea se intensifică străm u tarea ţăranilor de s ta t din guberniile centrale ale Rusiei şi Ucrainei m ai ales în regiunea de su d a Basarabiei. Numai în 1824, la propunerea lui Voronţov, din R usia în B asarabia au fost străm u taţi 20 000 de ţăran i de stat. Fiecărei familii i s-a acordat u n lot în m ărim e m edie de 30 de desetine de păm ânt, fiind totodată scu tită tim p de trei ani de impozite. De asem enea s-a u acordat loturi de păm ânt, fiind parţial scutiţi de impozite, şi veteranilor m ilitari, participanţi la războaiele ruso-turce. Ţ ăranii ru şi a u înfiinţat în B asarab ia circa 100 de localităţi, m ajoritatea în ţinuturile A kkerm an, B ender şi Hotin. N um ărul lor a atins către mijlocul secolului cifra de peste 70 000. În u rm a p ro c esu lu i de colonizare a B a sa ra ­ biei p ro c en tu l m oldovenilor a sc ă z u t de la 86% în 1817 la 70% în 1918. R egiunea o cu p a p rim u l loc p rin tre to ate g u b ern iile ru s e d u p ă n u m ă ru l c o lo n iştilo r s tră in i şi to ta lu l s u p ra fe ţe lo r de p ă m â n t ac o rd ate lor. Imagini ale locuitorilor din Basarabia. Sursa: "Popoarele Rusiei. Regiunile de stepă. Basarabia", sec. al XlX-lea. 1. Cioban moldovean. 2-3. Ţărani din satele Andinovca şi Verejeni, judeţul Soroca 4. Bătrân bulgar 5. Moldoveni din or. Hotin. 6. Un grup de moldoveni la foc în câmp. 7. Casă moldovenească tencuită şi acoperită cu stuf 8. Ţigani de stepă. Basarabia, de la autonomie la gubernie rusească / 95 DOSAR C ontele Io a n C apodistria (1 7 7 6 -1 8 3 1 ) înalt funcţionar de stat, m inistru de externe al Rusiei. în prim ii ani dupâ anexare, în competenţa lui se afla adm inistrarea Basarabiei. Capodistria este autorul regulam entului din 1812, prin care se pâstra a u to n o m ia B asarabiei. Dupâ proclamarea independenţei a fost prim ul şef de stat al Greciei (1827-1831). R egulam entul privind instituirea a d m inistraţiei provizorii în B asarab ia, 1813 Cu privire la adm inistraţia civila 6. Locuitorilor Basarabiei le sunt lâsate legile proprii. 7. Guvernatorul civil dirijeazâ toate activitâţile adm inistraţiei interne a provinciei. 9. Pânâ atunci se va m enţine actuala diviziune a judeţelor şi guvernatorul civil va numi, dupâ cum crede de cuviinţâ, câte un ispravnic în fiece judeţ. Privilegiile acordate Basarabiei 22. Toţi locuitorii acestei provincii şi cei care se vor stabili aici sunt scutiţi, tim p de trei ani, de orice capitaţie şi de renta funciarâ plâtitâ statului. 23. Toţi locuitorii provinciei şi cei care se vor statornici aici sunt scutiţi de serviciul militar. Din scrisoarea b o ie rilo r m oldoveni a d re s a ta lui A lexan d ru I în 1 8 1 4 .. .dâruie-ne nouâ, Auguste M onarh, un cârm uitor civil pentru aceastâ provincie dintre m oldoveni get-beget, un bârbat credincios M âriei Tale im periale, care cunoaşte fam iliile boiereşti, obiceiurile şi legile noastre şi ţârile vecine nouâ; deoarece nu avem un asemenea cârmuitor, fiind înstrâinaţi, pe zi ce trece, de obiceiurile şi legile noastre, şi ne ciocnim de hotârârile luate, neobişnuite nouâ, suntem cuprinşi, îm preunâ cu ţârânim ea noastrâ, de fricâ şi ne pierdem nâdejdea într-o viitoare bunâstare şi ocrotire. I Care era poziţia boierilor faţă de politica ţarului rus în Basarabia? C om ponenţa etnica a B asarab iei conform d a te lo r recen săm ân tu lu i din 1 8 1 7 Populaţia Familii % M o ld o v e n i/R o m â n i 83. 8 4 8 86 R u te n i 6 0 0 0 6 .5 E v re i 3 8 2 6 4 .2 L ip o v e n i 1 2 0 0 1.5 G re ci 6 4 0 0 .7 A rm e n i 5 3 0 0 .6 B u lg a ri 241 0 .2 5 G ă g ău zi 241 0 .2 5 Total 9 6 . 5 2 6 100 I Prognozează ce schimbări puteau avea loc în componenţa etnică din cauza rusificării regiunii. I ^ ^ S carlat Sturdza Fiul m arelui vornic Dim itrie Sturdza şi al fiicei lui G rigore II Ghica, Ruxanda. Dupâ semnarea Pâcii de la Iaşi (1791) se retrage cu fam ilia sa în Rusia. îm preunâ cu fiul sâu Alexandru a participat în prim âvara an ului 1812, ca m em bru al delegaţiei ruse, la tratativele privind încheierea Pâcii de la Bucureşti. „D in cauza boalei, pânâ la însânâtoşire", a fost nevoit sâ cedeze funcţia de guvernator civil al Basarabiei, pe care a deţinut-o pânâ la 17 iunie 1813, când a apârut decretul semnat de Alexandru al Il-lea. A m urit la 3 aprilie 1816, râm ânând în istorie ca prim ul şi ultim ul guvernator rom ân al Basarabiei. I Care a fost motivul alegerii lui Scarlat Sturdza în funcţia de guvernator civil al Basarabiei. [ § ■ D ecizia Consiliului d e M in iştri, a p ro b a ta d e N icolai I la 21 s ep tem b rie 1 8 2 6 , p rivin d s trâ m u ta re a ţă ra n ilo r din g u b e rn iile in tern e a le Rusiei în B asarab ia Râposatul îm pârat a binevoit sâ întâreascâ, la 15 februarie 1824, hotârârea m inistrului de finanţe de a aduce la îndeplinire propunerea rezidentului im perial în Basarabia, contele Voronţov, privind strâmutarea în acea provincie, pentru început, a 20 000 de ţârani de stat ruşi, dar numai dupâ ce va fi elaborat regulam entul general cu privire la strâmutare, adaptat condiţiilor locale. Ca urm are, în ziua de 18 (22) martie a aceluiaşi an, îm pâratul a sancţionat regulile generale privind strâm utarea ţâranilor de stat în alte gubernii. U m . V o ronţov (1 7 8 2 -1 8 5 6 ) O m p o litic rus, g e n e ra lfe ld m a re ş a l. Fiul contelui S. Voronţov, am basador al Rusiei în M area Britanie. Participant la râzboiul ruso-turc din 1806­ 1812 şi la râzboiul îm potriva lui Napoleon. Din 1823 guvernator general al Novorosiei. Autorul regulam entului din 1828, prin care a fost lichidata autonom ia Basarabiei. în 1844 a fost num it în funcţia de rezident im perial în Caucaz, unde a continuat politica a sistemului adm inistrativ rus. I Determină caracterul activităţii reprezentanţilor puterii în Basarabia. de introducere în regiune 96 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Situaţia ţăranilor basarabeni D eosebit de d ificilă era s itu a ţia ţă ra n ilo r b ăş tin aş i din B asarabia. Deşi, potrivit R egulam entului guvernării provizorii din 1812, ei au fost scutiţi de im pozite către stat, ispravnicii continuau să le strângă în folosul lor. C orupţia şi birocratism ul în adm inistraţie, ju stiţie şi aparatu l financiar şi fiscal provocau n em ulţu m iri şi tulb urări, îi sileau pe ţărani să-şi lase locurile natale şi să plece peste P rut. G u vern u l ţa ris t n -a întrodus şerbia, dar a făcut tot posibilul pentru a îm piedica plecarea ţăran ilo r de la boieri. Au fost adoptate legi speciale care n u nu m ai interziceau categoric trecerea sătenilor pe păm ânturle statului, dar şi prevedeau pedepsirea şi întoarcerea lor. Apăsat de ju g u l economic feudal, de datoriile faţă de moşieri şi stat, având la dispoziţie u n lo t m ic şi tehnică agricolă înapoiată, ţăran u l basarabean nu putea face faţă necesităţilor crescânde ale pieţei în grâne. Pentru a putea plăti im pozitele, ţăran ii erau nevoiţi să plece pe ia rn ă în judeţele din sudul Basarabiei, ca să se înăim ească în gospodăriile coloniştilor. Acestora guvernul le crease condiţii economice favorabile: loturi de păm ân t a câte 10­ 60 desetine, scutire de recrutare tim p de 50 de ani şi de u n şir de im pozite tim p de 10 ani. Cu toate că ţăran ii băştinaşi alcătuiau absoluta m ajoritate a populaţiei agricole din ţin u t, situaţia lor era m u lt m ai dificilă faţă de celelalte categorii de agricultori, asiguraţi de către stat cu păm ânt. 1. Caracterizează principalele etape în procesul de transformare a Basarabiei în gubernie a Im periului Rus. 2. Analizează principalele grupe de colonişti de pe teritoriul Basarabiei în prim ii ani după anexare. 3. Descrie scopul politicii promovate de ţarism în Basarabia după anexare. 4. Identifică consecinţele politicii coloniale a ţarism ului în Basarabia. Care din ele şi-au lăsat am prenta până în prezent? 5. Selectează m ateriale din literatura suplim entară pentru a realiza o com unicare scurtă despre dezvoltarea Chişinăului - centru l guberniei Basarabia. Decretul îm păratului A lexandru I, privind stab ilirea în B asarabia a bulgarilor şi a alto r colonişti transdanubieni, 29 decem brie 1819 1. C oloniştilor transdanubieni, adică b u lg a rilo r şi a lto r străini de aceeaşi credinţă cu noi, care s-au stabilit deja ori urm ează să se stabilească în B asarabia, le sunt d ă ru ite toate d re p tu rile şi privilegiile acordate stră in ilo r d e ­ claraţi colonişti, aşezaţi în guberniile N ovorosiei şi în Basarabia. 3. C o lo n iştii tra n sd a n u b ie n i, sta b iliţi în d ife rite lo ca lită ţi ale Basarabiei pe tim pul dom inaţiei turceşti, ia r în prezent aşezaţi pe păm ânturile de stat, vor fi scutiţi pe un term en de trei ani de im ­ pozitele de stat şi prestaţii. I Localizează pe hartă aşezările coloniştilor în Basarabia în sec. al XlX-lea. Basarabia, de la autonomie la gubernie ruseas