Principatele Române (1822-1848)

 în anii 20-40 ai sec. al XlX-lea, Principatele se aflau între suzeranitate şi protectorat. Politica domnitorilor pământeni era influenţată de rivalitatea cu Poarta Otomană, precum şi de conflictele interne dintre boieri. Situaţia era complicată şi din cauza conflictelor dintre marile puteri pentru influenţă în regiune. Cu toate acestea, societatea cunoaşte o evoluţie, deşi lentă, spre modernism şi neatârnare. EVOCARE ♦ Care era statutul juridic internaţional al Principatelor Române? ♦ Ce consecinţe au avut evenimentele din anul 1821 asupra societăţii româneşti? Intrarea armatelor ruse în Adrianopol, 8 august 1829. Desen de N. Dascov Tratativele de la Adrianopol, 1829 VOCABULAR ■ C onvenţie ■ Protectorat ■ Regulamente organice ■ A utonom ie adm inistrativă ■ Divan • Statutul juridic şi internaţional al Principatelor D upă m oartea lui A lexandru I, noul ţa r al Rusiei, N ico la i I, ridică problem a revendicării p ro tecto ratu lu i ru s a su p ra Moldovei °i Ţării Rom âne°ti, am eninţând Im periul O tom an cu u n nou război. S ultanul tu rc a fost nevoit să accepte condiţiile ultim atum ului. În u rm a negocierilor p u rtate de către reprezentanţii Porţii °i Rusiei, la 7 octom brie 1 8 2 6 a fost sem n ată C on ven ţia d e la A k k erm a n , care a stabilit o n o u ă organizare in tern ă a Principatelor Române. Convenţia prevedea alegerea de către divan a dom nilor păm ânteni, pe u n term en de 7 ani, cu ap ro b area lor la S an k t P etersburg °i Istanbul. Principatele a u fost scu tite de p lata trib u tu lu i pe u n term en de doi ani. A fost d eclarată libertatea com erţului, cu obligaţia asigurării livrărilor de grâne în Im periul O tom an. Ţ arul căp ăta d rep tu ri egale cu cele ale su ltan u lu i a su p ra Principatelor Rom âne. S -a accep tat decizia de a alcătu i u n no u regulam ent în vederea reorganizării vieţii politice °i econom ice interne. Prevederile Convenţiei confirm au prerogativele R usiei ca p u tere protectoare. R usia privea convenţia sem n ată doar ca u n p as interm ediar în scoaterea Principatelor de su b su zeran itatea otom ană. • Războiul ruso-turc din 1828-1829. Tratatul de pace de la Adrianopol Ca rezultat al nerespectării de către Im periul O tom an a prevederilor Convenţiei de la A kkerm an, contradicţiile dintre R usia °i P oartă s-a u acu tizat la m axim um . Anglia °i F ranţa, din cauza problem ei grece°ti, de asem enea a u ocupat o poziţie ostilă Porţii. La 20 octom brie 1 8 2 7 flota anglo-franco-rusă a în frân t flota tu rco-egipteană în b ătălia navală de la Navarino. S u ltan u l tu rc a chem at m u su lm an ii la războiul sfânt îm potriva Im periului Rus. D eclarându-se protectoare a cre°tinilor din Balcani, R usia, la 27 aprilie 1 8 2 8 , a declarat război Im periului O tom an. T rupele ru se su b conducerea feldm are°alului W ittgenstein a u tre c u t P ru tu l °i a u ocu p at teritoriul Principatelor Rom âne. Ambii dom ni - G rigore G h ica °i Io n iţă S tu r z a - a u fost izgoniţi din ţară. D upă victoriile obţinute, R usia î°i continuă m ar°u l victorios la su d de D unăre, cucerind la 20 au g u st 1 8 2 9 localitatea A drian opol, situ a tă n u departe de Istanbul. Pom enindu-se cu arm atele ru se în preajm a capitalei, tu rcii a u ceru t pace. Anglia °i A ustria, fiind îngrijorate de cre°terea influenţei R usiei în Balcani, îi cer în cetarea ofensivei °i acceptarea păcii. T ratatul de pace a fost sem nat la Adrianopol la 14 septem brie 1829. R usia era declarată „curtea protectoare” a Principatelor °i „garantă” a autonom iei lor, pe când Poarta O tom ană răm ân ea „curtea su zeran ă”. Astfel, Principatele erau su b suzeranitate tu rc ă °i, totodată, sub protectorat rus. S u ltan u l tu rc a recunoscut autonom ia adm inistrativă a Moldovei °i Ţării Rom âne°ti, retrocedând cetăţile de pe m alul stâng al D unării - T urnu, Giurgiu °i B răila - Ţării Rom âne°ti. 82 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă CURS • Regulamentele organice S u b c o n d u c e re a p re ş e d in te lu i d iv a n u rilo r din Moldova şi Ţ ara R om ânească, generalul ru s K ise le ff, şi cu p a rtic ip a re a boierilor m u n te n i şi m oldoveni a fost elab o rată o lege m en ită să tra n sp u n ă în p ractică h otărârile T ratatu lu i de la Adrianopol. R egulam entul organic (numit astfel din dorinţa de a se evita term enul de „constituţie” p en tru a n u stârn i asociaţii revoluţionare la Petersburg) a avut d rep t obiectiv principal în tărire a ordinii sociale existente şi m enţinerea privilegiilor boiereşti. A fost introdus în 1831 în Ţ a ra R om ân ească şi în 1 8 3 2 în M oldova. Aceste acte cu caracter constituţional conţineau prevederi politice, social-economice, fiscale şi adm inistrative. Prevederile constituţionale erau noi şi m odernizatoare. Se introducea u n regim de domnie constituţională în care autoritatea dom ­ nului era lim itată de o A dunare O bştească cu vaste atribuţii legislative şi de control. Dom nul era şeful puterii executive, sancţiona şi prom ulga legile, având dreptul de a se opune proiectelor adoptate de ad u ­ nare. Domnul era ajutat de u n guvern de tip modern, form at din şase miniştri. Ca şef al puterii executive, el n um ea şi revoca m iniştrii şi alţi dregători, care erau responsabili faţă de el, şi n u faţă de A dunarea O bştească. Ju stiţia era sep arată de adm inistraţie şi avea o organizare aparte. A fost înfiinţată arm ata naţională, n u m ită miliţie. O serie de prevederi se refereau la m odernizarea finanţelor. Cu to ate inovaţiile in tro d u se, R egulam entele organice a u av u t şi u n c a ra c te r lim itat. A d u ­ n a re a O bştească n u era u n organ reprezentativ, ci in stru m en tu l u n ei elite re strân se, în vederea p ăstrării privilegiilor. E a era aleasă pe u n term en de 5 ani, având în com ponenţa sa: m itropolitul, ca preşedinte, episcopii ortodocşi, 20 de boieri m ari în Ţ ara R om ânească şi 16 în Moldova, aleşi în capitale, şi câte u n rep rezen tan t al fiecărui ju d eţ, ales de m ica boierim e. A num ite categorii ale populaţiei, în p rim u l r â n d b o ie rii şi c le ru l, erau scu tite de im pozite, beneficiind aproape în exclusivitate de drepturile politice. R egulam entul n -a soluţionat p ro b lem a ţă ră n e a s c ă şi a legiferat claca. Ţ ăran u l era considerat posesor al p ăm ân tu lu i lu crat. În schim b, el era nevoit să presteze în continuare fostului pro p rietar obligaţii în m u n că sa u în bani. Din p u n ct de vedere extern, p rin ­ c ip a la s c h im b a re in tr o d u s ă p rin T ratatu l de la Adrianopol, legiferată m ai apoi de Regulam ente, a fost in stitu irea protectoratului rusesc. R usia a su sţin u t Regulam entele organice cu scopul de a cuceri sim patiile boierilor şi de a-şi întări astfel poziţiile în Principate. Domnii care s-a u aflat în fru n tea P rincipatelor su b regim ul stabilit de R egulam entul organic s u n t nu m iţi reg u la m en ta ri. În u rm a u n ei convenţii dintre R usia şi Im periul O tom an, în Ţ ara R om ânească a fost n u m it dom n A lex a n d ru G hica (1834-1842), ia r în M oldova, M ih a il S tu r d z a (1834-1849). • Apariţia elementelor modernizatoare în societate în anii 30-40 ai sec. al XlX-lea În ac eastă perioada, în pofida condiţiilor grele existente, a u în cep u t să a p a ră prim ele sem ne ale m odernizării. S chim bările social-econom ice au fost progresive, în să inegale, m arc ate de do u ă ev en im en te p rin cip ale: c re şte re a p o p u laţiei şi extinderea legăturilor econom ice cu E u ro p a Occ id en ta lă . C reşte s im ţito r n u m ă ru l de o raşe. Volumul producţiei agricole a crescu t constant, iar in d u stria satisfăcea la m om ent n u m ăru l tot m ai m are de consum atori. P rincipala piedică în calea m o d ern izării in d u strie i a fost p ă s tra re a sistem ului breslelor. Cu toate că R egulam entele organice prom ovau principiile libertăţii economice, sistem ul breslelor, cu nen u m ăratele sale restricţii, şi-a în tărit poziţiile. Investiţiile în construcţia u n o r fabrici erau privite ca afaceri riscante. Cel m ai m are progres econom ic în Principatele R om âne l-a realizat com erţul exterior. Principalele state occidentale a u in trat în competiţie p en tru m ateriile prim e rom âneşti alături de Im periul Otoman, care m onopoliza p â n ă atu n ci com erţul cu Principatele. D acă în 1831, p rin p ortul Brăila, eliberat de dom inaţia otom ană, a u trec u t doar do u ă nave, apoi în 1838 - prin acelaşi p o rt a u trecu t p este 300 de nave, n u m ăru l acestora crescând în continuare. A crescu t şi exportul produselor rom âneşti spre Vest, în special al produselor agricole. O stradă din Iaşi în secolul al XlX-lea Principatele Române (1822-1848) / 83 DOSAR D in T ratatu l de la A d ria n o p o l (1 8 2 9 ) Principatele M oldovei şi V alahiei, care se află pe temeiul unor capitularii sub suzeranitatea Sublimei Porţi şi sub garanţia Rusiei, vor păstra toate privilegiile şi imunităţile ce le-au fost acordate lor prin tratatele încheiate între cele două im perii. In consecinţă, ele se vor bucura de exercitarea liberă a cultului lor, de o securitate deplină, de o adm inistraţie naţională independentă şi de o libertate totală a comerţului. I ^ ^ D espre a p ro b a re a R eg u lam en tu lu i „S-au făcut însă oarecare observaţii la Bucureşti, semne ale neplăcerii cu care reform a era prim ită şi ale micului num ăr de partizani ce are în ţară. In M oldova, caracterul opoziţiei a fost mult m ai accentuat, căci boierii acestei provincii... au fost totdeauna mai puţin apăsaţi de turci şi ca urm are m ai preocupaţi de team a de a fi siliţi odată, după pilda locuitorilor Basarabiei, să schimbe sim pla ocrotire a cabinetului din Petersburg în naţionalitate rusească." (2 septembrie 1831) Ce schimbări s-au produs în sistemul politic al principatelor în comparaţie cu perioada precedentă. În fin ţa re a a rm a te i ro m â n e m o d erne După înfrângerea Turciei în războiul ruso-turc din 1828-1829, Poarta a admis crearea unor forţe m ilitare permanente în Principate. Actul adiţional al Tratatului de pace de la Adrianopol prevedea: „Pentru slujba carantinelor şi pentru privigherea sigurităţii sectoarelor şi pentru păzirea bunei orânduieli în oraşe şi câmpie, precum şi pentru îm plinirea pravilelor şi a reglementurilor, ocârm uirea fiecăruia [...]. Num ărul şi ţinerea acestei m iliţii vor fi puse în orânduială din partea dom nilor [...] şi vor fi întemeiate pe cele mai înaintate pilde vechi". Acest act este considerat tem eiul juridic al form ării arm a te i rom â ne m od ern e, num ită în epocă „s tra ja păm ânteană" sau „m iliţia naţională". Infanteria românească defilând la Bucureşti, 1837, litografie Pavel K iseleff (1 7 8 8 -1 8 7 2 ) G e n e ra l şi d ip lo m a t luminat, educat în Occident, pătruns de ideile progresiste burgheze ale secolului. Seful administraţiei ruse din Principate în perioada 1 8 29­ 1834. A avut puteri practic nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate. O ficial, era preşedinte plenipotenţiar al Divanului, dar în realitate, deşi fără titulatură, domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. A num it două com isii de redactare a proiectelor de constituţie, form ate din boieri moldoveni şi munteni. Ambele proiecte au fost aprobate de Rusia, iar mai apoi de adunările generale ale Moldovei şi Munteniei. Până în prezent una dintre străzile centrale din Bucureşti îi poartă numele. D În n u m ele P a rtid ei L ib erale a Ţ ârii Rom âneşti „Actuala Constituţie a Ţării Româneşti constă în Regulamentul organic impus de Rusia şi care-i rezervă acestei puteri dreptul de a se amesteca în actele cele mai esenţiale ale Guvernului rom ân şi ale Adunării Naţionale. Acest Regulament, am algam de dispoziţii eterogene şi contradictorii, lasă, datorită sensului am biguu al dispoziţiilor sale, câm p liber tuturor abuzurilor; dar ceea ce-l face şi mai odios este faptul că denaturează vechile instituţii naţionale în detrim entul profund al imensei m ajorităţi a locuitorilor ţării, că face să apese întreaga povară a im ­ pozitului asupra claselor celor mai sărace ale societăţii, că respinge puterea politică la cercul unei aristocraţii privilegiate, acolo unde n-au existat niciodată decât funcţii publice, conferind titluri neereditare, în sfârşit, că a dat d o ­ vadă evidentă, printr-o tristă experienţă de şaptesprezece ani, că nu poate duce decât război între diferite clase ale societăţii şi la ruinarea com pletă a ţă rii." Din m em oriul adresat Porţii privind Regulamentul organic, 5 iunie 1848 | e | ~ D in o b iectivele ro m â n ilo r „Libertatea rom â nilor de sub jugul ruşilor, puterea suverană bazată pe principiul ereditar [...], unirea tuturor rom ânilor sub acelaşi sceptru, egalitatea claselor sociale, să ajungi să fii m ândru să fii rom ân sau să m ori, iată scopul sforţărilor noastre." I. Câm pineanu I Determină scopul urmărit de Imperiul Rus prin adoptarea Regulamentelor organice. 84 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Organizaţiile şi societăţile democratice în ajunul Revoluţiei de la 1848 L upta revoluţionară în P rincipate n u a în cetat d u p ă revoluţia lui T udor V ladim irescu. Pe tim pul dom niei lui A lex a n d ru G h ica, în cadrul A dunării O bşteşti, s-a form at o societate cu tendinţe liberal-naţionale, în fru n te cu Ion C âm pin ean u , care a elaborat u n proiect de constituţie cu obiective naţionale. D om nul a lu a t m ăsuri represive îm potriva lui C âm pineanu, arestân d u -l în 1839, ceea ce a cau zat d estrăm area organizaţiei. La sc u rt tim p d u p ă eşecul p lanurilor lui C âm pineanu a in tra t în acţiu n e societatea secretă organizată şi co n d u să de M itică Filipescu. Întors de la Paris, el a strâ n s în ju ru l s ă u u n grup de patrioţi, p rin tre care N. B ă lcescu , E. M urgu, D. M acedon sch i şi alţii. S ocietatea îşi p ro p u sese să atingă m ai m ulte obiective social-politice: in d ep en d en ţa ţării, eliberarea şi îm proprietărirea clăcaşilor, rep u b lică dem ocratică şi co n stitu irea u n ei arm ate revoluţionare. În să organizaţia a fost descoperită, iar m em brii ei arestaţi şi condam naţi la ocnă. D upă eliberare, N. B ălcescu, îm ­ p re u n ă cu Ion Ghica, creează în 1843, o n o u ă organizaţie secretă, „F ră ţia ”, care va ju c a u n rol im p o rtan t în organizarea Revoluţiei de la 1848 din Ţ ara R om ânească. O organizaţie asem ăn ăto are, cu d en u m irea de „ A so cia ţia P a tr io tic ă ”, a lu a t n aştere în 1846 în Moldova. M embrii ei au fost arestaţi şi siliţi s ă emigreze. 1. C aracterizează evoluţia Principatelor R om âne între su zeran itate şi protectorat. 2. D escrie consecinţele T ratatu lu i de pace de la A drianopol p e n tru Principatele Rom âne. 3. D em onstrează că Regulam entele organice aveau o sem nificaţie m odernizatoare, d ar cu caracter lim itat. 4. D eterm ină factorii care au favorizat şi care a u frân at evoluţia societăţii rom âne în prim a ju m ă ta te a sec. al XlX-lea. 5. A preciază rolul organizaţiilor secrete din Principatele R om âne în pregătirea Revoluţiei de la 1848. Care erau obiectivele principale ale acestor organizaţii şi societăţi dem ocratice? C 22 D 23 E 24 25 28 ŢĂRILE ROMANE ÎN ANII 1822-1847 Coţman Hotin Vasilăuţi i Moghilev O Lipnic lampol Nova Seliţa i Lipcani Berego Cernăuţ Hust o Codrine=ti O Herţa Soroca Nyiregyhaza o Râ=cani Rogojeni Sighet< Dorohoi Mare 1 Râbniţa' Bălţi oBoto=ani Saharna 2 A 20 B Hârlău Debrecen Fălticeni Călăra=i Năsăud Szolnok Iaşi Dej -47- 47 rumos Gherla Oradea Ti raspol E P R I N cr i Reghin < ANS I L V Salontao Ocupaţie rusa 3 Bekescsaba 1828 - 1834^ 3 Va=cău Sebe= Olăne=ti Nădlac Arad Odorhei tatea Albă Alba Bârlad Tar tino Baia de Cri= Sigh i=oara -46 • 46 Lipova* Media= Rupea Iteu. Zlatna Sebe= Ocna Sibiului Cladovao OKikinda Timi=oara OOră=ti Odobe=ti, Bolgrad nedoara 4 Codlea o Bra=ov 4 Galaţ mnicu Sărat Re=iţa Albeşti Vâlcea T cvaniul Marej Sulina Karlowitz i Văleni Buzău Tul •blovrac 45 de Ar oie=ti Ocupaţie rus 1828 - 1834 Pancio Târgovişte Babadago Berte=ti Ora=ul de FlocM 5 Cerneţi Or=ova âr=ova A Slobozia Golubăţ Iladova 5 Moldova Ţara Românească Marele Principat al Transilvaniei Teritorii ocupate de puteri străine: Basarabia Strehaia Slatina Fete=ti' Pope=ti Constanţ Ru=ii di Caracal Vede Jamclisi^" 44 Şegarcea o omana tCobadi furtucaia Mangalia Măgurele Rusciuc 29 la Ţara Rom Celei, Bucovina 6 licopo Dobrogea Bauargi 0 25 50 75 100 km Balcic Cetăţile şi teritoriile din stânga Dunării restituite Ţării Româneşti conform Tratatului de pace de la Adrianopol Principatele Române (1822-18