Hidrocarburile

 Tipurile de hidrocarburi Se numesc hidrocarburi substanþele organice alcãtuite din carbon ºi hidrogen. În moleculele de hidrocarburi, între atomii de carbon pot fi ºi alte tipuri de legãturi chimice, de exemplu, duble sau triple: 1) – C – C – 2) – C = C – 3) – C º C – Observãm cã în toate aceste trei fragmente, atomul de carbon este tetravalent. Sã completãm fragmentele cu atomi de hidrogen. În primul caz, fiecãrui atom de carbon îi lipsesc cîte 3 atomi de hidrogen, în al doilea – cîte doi, iar în ultimul – cîte unul: H H H H 1) H – C – C – H 2) H – C = C – H 3) H – C º C – H H H etan etilenã acetilenã Astfel, am obþinut formula structuralã a etanului (cu legãturã simplã între atomii de carbon C – C), a etilenei (cu legãturã dublã C = C) ºi a acetilenei (cu legãturã triplã C º C). 5.2. Hidrocarburile 122 Compuºii organici 1. Dã exemple de compuºi utilizaþi în viaþa cotidianã. Divizeazã-i în: a) anorganici; b) organici. 2. Se dau substanþele ce conþin carbon: Al 4C3, NaHCO3, CO, CaC2, CH4, Mg(HCO3)2, CO2, C2H6. Care dintre ele sînt organice? 3. Ce valenþã are carbonul: a) în compuºii organici; b) în compuºii anorganici? 4. Ce este structura chimicã? *5. Aratã modul de alcãtuire a formulelor structurale pentru metan, etan, propan, butan. 6. Explicã prin ce se deosebesc compuºii organici de cei anorganici sub aspectele: a) compoziþie; b) structurã; c) proprietãþi. Argumenteazã rãspunsul prin exemple. 7. Descrie tipurile de hidrocarburi în funcþie de natura legãturii chimice dintre atomii de carbon. Fig. 5.1. Îmbrãcãmintea ºi încãlþãmintea acestei familii este fabricatã din compuºi organici naturali ºi sintetici. Aceste substanþe nu sînt rodul fanteziei unor „constructori“ de formule. Ele existã în realitate ºi au o utilizare largã. Astfel, din etilenã se produce bine-cunoscuta polietilenã. Acetilena este folositã la tãierea ºi sudarea metalelor, datoritã temperaturii înalte ce se degajã la arderea ei. În molecula de etan, toate cele patru unitãþi de valenþã ale fiecãrui atom de carbon sînt saturate prin legare cu alþi patru atomi (una cu C şi trei cu H). Legãtura C–C este simplã. De aceea etanul este considerat reprezentant al hidrocarburilor saturate. Dacã hidrocarburile conþin în moleculã o legãturã dublã, ele se numesc hidrocarburi nesaturate etilenice, iar cele cu o legãturã triplã între atomii de carbon sînt hidrocarburi nesaturate acetilenice. 5.2.2. Hidrocarburile saturate Formulele electronice ºi structurale. Sã alcãtuim formulele electronice ale hidrocarburilor saturate metan CH4 ºi etan C2H6 pe baza cunoºtinþelor acumulate pînã acum despre structura atomului ºi legãtura chimicã. Atomul de carbon . C. . . are patru electroni de valenþã ºi poate forma 4 legãturi covalente, fie cu atomii de hidrogen H. , fie cu alþi atomi de carbon. În molecula de metan se formeazã 4 perechi comune de electroni între un atom de carbon ºi 4 atomi de hidrogen. Evident, perechile de electroni sînt deplasate spre carbon (elementul cu o electronegativitate mai mare). Astfel, am obþinut formula electronicã a metanului. La C H H H H CH4 C H H H H . . . . . . . . 123 Compuºii organici : : : : C H H H H C2H6 C H C H H H H C H H H .. .. .. .. .. .. .. reprezentarea perechilor de electroni prin liniuþe, obþinem formula structuralã: H H H C H H – C – H H H formula electronicã formula structuralã Toate legãturile C : d– H d+ sînt covalente polare. În molecula de etan C2H6, perechile comune se formeazã nu doar între atomii de carbon ºi cei de hidrogen, ci ºi între cei doi atomi de carbon. Legãtura C : C sau C – C este covalentã nepolarã. În mod similar sînt alcãtuite formulele electronice şi structurale pentru urmãtoarele hidrocarburi saturate. Proprietãþile fizice. Hidrocarburile saturate CH4 – C4H10 sînt gaze. Dupã ele, începînd cu C5H12, urmeazã hidrocarburile lichide, apoi cele solide. În general, toate hidrocarburile saturate sînt insolubile în apã ºi sînt mai uºoare ca apa. Dintre hidrocarburile saturate, cel mai important este metanul – un gaz mai uºor decît aerul, incolor, insolubil în apã ºi fãrã miros. De ce totuºi gazul natural, care reprezintã metan aproape pur, are un miros specific? Mirosul pãtrunzãtor al gazului natural apare datoritã unui mic adaos cu miros specific, introdus pentru depistarea scurgerilor de gaz. Proprietãþile chimice. Arderea. Toate hidrocarburile saturate ard în aer, formînd dioxid de carbon ºi apã, ºi degajînd cãldurã: CH4 + 2O2 ® CO2 + 2H2O + Q metan Amestecul de metan ºi aer este exploziv! Din acest motiv sînt foarte primejdioase scurgerile de gaz natural. Cãldura degajatã la arderea hidrocarburilor este folositã în gospodãrii (pentru pregãtirea bucatelor, încãlzirea încãperilor º.a.) ºi în diferite procese industriale. Propanul arde în mod similar: C3H8 + 5O2 ® 3CO2 + 4H2O + Q propan Notã. Aþi observat, probabil, cã în ecuaþiile reacþiilor la care participã substanþele organice, între partea stîngã ºi partea dreaptã a ecuaþiei se scrie o sãgeatã, ºi nu semnul egalitãþii. De ce? Pentru a nu-l confunda cu legãtura dublã. Fig. 5.3. Utilizarea gazului natural (metan sau propan-butan) în condiþii casnice. Fig. 5.2. Butelie de oþel pentru amestecul propan-butan. 124 Compuºii organici Surse de hidrocarburi. În naturã, metanul se formeazã la putrezirea anaerobã a organismelor animale ºi vegetale. El se degajã la suprafaþa bãlþilor ºi în mine. Metanul constituie 80-98% din gazul natural, restul revenind celorlalte hidrocarburi gazoase. Hidrocarburile lichide ºi solide intrã în componenþa petrolului. Hidrocarburile saturate sînt extrase din sursele naturale: gazul natural, petrolul ºi cãrbunele. Utilizarea. Sub formã de gaz natural, metanul serveºte drept combustibil în gospodãrie. De menþionat cã gospodãriile neconectate la reþeaua de gaze folosesc în calitate de combustibil amestecul de propan ºi butan îmbuFig. 5.4. Utilizarea metanului. Alcãtuieºte un eseu despre utilizarea metanului. Combustibil Cauciuc sintetic Anvelope Vopsea tipograficã Combustibil Sudare Dizolvanþi Benzinã sinteticã Influenþa produşilor de ardere asupra mediului. Omenirea foloseºte anual circa 7,5 miliarde tone de hidrocarburi. Mai bine de 90% din hidrocarburile extrase sînt arse la uzine ºi fabrici, în motoarele automobilelor, locomotivelor ºi avioanelor sau sînt utilizate pentru încãlzirea încãperilor ºi pregãtirea bucatelor etc. La baza folosirii hidrocarburilor în calitate de combustibil se aflã reacþia de ardere. De exemplu: CH4 + 2O2 ® CO2 + 2H2O + Q Folosirea hidrocarburilor ca sursã de energie, adicã arderea lor, are însã douã aspecte negative: – polueazã atmosfera, creeazã efectul de serã; Sursele naturale de hidrocarburi Cãrbune Petrol Gaz natural teliat. În ultimii ani, metanul îmbuteliat este utilizat tot mai mult ca înlocuitor al benzinei pentru unitãþile de transport. Din metan ºi din alte hidrocarburi saturate, în industria chimicã se obþin mase plastice, funingine pentru vopseaua tipograficã, cauciuc sintetic, acetilenã, diferiþi dizolvanþi ºi alte produse preþioase. Domeniile de utilizare a metanului sînt ilustrate în fig. 5.4. 125 Compuºii organici – se pierd irecuperabil cantitãþi enorme de hidrocarburi, care ar putea servi ca materie primã pentru sinteza cauciucurilor, þesãturilor, coloranþilor, medicamentelor, produselor alimentare foarte preþioase. Efectul de serã. Una dintre problemele ecologice globale este efectul de serã – încãlzirea atmosferei din cauza emisiilor de gaze, care, acumulîndu-se, formeazã o „plapumã” terestrã. Este o asemãnare cu atmosfera dintr-o serã încãlzitã la soare ºi neaerisitã. Principalul gaz responsabil pentru efectul de serã este dioxidul de carbon. De unde apare el? Evident, în mare parte, de pe urma tuturor reacþiilor de ardere care decurg la exploatarea diverselor tipuri de transport (terestru, aerian, acvatic). Republica Moldova numãrã în prezent peste 850 000 de unitãþi de transport. Dacã admitem cã la ele motoarele cu ardere internã ºi benzina folositã nu sînt de calitate înaltã, contribuþia la poluarea atmosferei de pe urma lor este vãditã. Alte surse de gaze sînt procesele tehnologice de la uzine ºi fabrici, de la staþiile de termoficare (încãlzire) a încãperilor, utilizarea freonilor, arderea pãdurilor, emanãrile vulcanice etc. Care pot fi consecinþele efectului de serã pentru omenire? Savanþii au stabilit cã pînã în anul 2050 temperatura medie globalã ar putea creºte cu cca 2-4 grade. Iar aceasta înseamnã o topire parþialã a gheþarilor, inundaþii, dezechilibre ecologice. Ne-am putea noi implica în ameliorarea situaþiei ºi prevenirea efectului de serã? Da! Cel mai simplu exemplu ar fi sã trecem (dacã ne permit împrejurãrile) de la deplasãrile cu maºina la mersul cu bicicleta (asemeni unor þãri ca Olanda, Vietnam, China), reducînd astfel volumul gazelor de eºapament. Este de datoria noastrã sã contribuim la creşterea ºi îngrijirea suprafeþelor împãdurite, la folosirea surselor netradiþionale de energie etc. Cuvîntul-cheie al acestui rebus este o sursã naturalã de hidrocarburi. 1, 2, 3. Principalele componente ale gazului natural. 4. Minereu-combustibil (din mine). 5. Element în hidrocarburi. 6. Un calificativ pentru gazul de eºapament. 1 2 3 4 5 6 REBUS CHIMIC 1. Care hidrocarburi se numesc saturate ºi care – nesaturate? 2. Scrie formula molecularã a hidrocarburilor saturate cu urmãtorul numãr al atomilor de carbon: a) C2; b) C3; c) C4. Indicã proprietãþile lor fizice. 3. Numeºte tipul de hidrocarburi (saturate sau nesaturate) din care fac parte urmãtorii compuºi: a) CH4 d) CH3 – CH2 – CH3 g) CH º CH b) CH3 – CH3 e) CH2 = CH – CH3 h) CH2 = CH – CH2 – CH3 c) CH2 = CH2 f) CH3 – CH2 – CH2 – CH3 i) CH º C – CH3 Alege hidrocarburile saturate ºi denumeºte-le. 126 Compuºii organici 5.2.3. Hidrocarburile nesaturate etilenice Hidrocarburile nesaturate care au în moleculã o legãturã dublã se numesc hidrocarburi etilenice. Primul lor reprezentant este etilena. Structura. Formula structuralã a etilenei este urmãtoarea: H H C = C H H Formula electronicã a etilenei se obþine înlocuind fiecare liniuþã (legãturã chimicã) cu o pereche de electroni, þinînd cont de faptul cã electronegativitatea carbonului este mai mare decît a hidrogenului: H :C::C: H H H Astfel, carbonului îi revine un octet, iar hidrogenului un dublet electronic. Toate legãturile C : d– H d+ sînt covalente polare. Legãtura C::C este dublã, formatã din douã perechi comune de electroni. Între atomii de carbon se realizeazã douã legãturi covalente nepolare, una fiind rezistentã, iar cealaltã, suplimentarã, mai slabã. Sã comparãm compoziþia ºi legãturile chimice în moleculele de etan ºi etilenã: H H H :C: C: H H :C::C: H H H H H etan etilenã CH3 – CH3 CH2 = CH2 C2H6 C2H4 Etilena, spre deosebire de etan, conþine o legãturã dublã între atomii de carbon. Molecula de etilenã are cu 2 atomi de hidrogen mai puþin. CH3 – CH3 ® CH2 = CH2 + H2 : : Etilenã C2H4 H C H H C H H C H H C H CH2 CH2 .. .. .. .. .. : : : : : : 4. Completeazã ecuaþiile reacþiilor: a) CH4 + O2 ® ? +? b) C4H10 + O2 ®? +? c) C2H6 + O2 ® ? +? 5. Ce este efectul de serã? Descrie mãsurile de prevenire a acestui efect. 6. Din relatãrile publice aflãm deseori cã în apele mãrilor ºi oceanelor au loc scurgeri accidentale de petrol, care se întinde pe suprafaþa apei, punînd în pericol flora ºi fauna acvaticã. Anual, în mãri şi oceane nimeresc cca 12 mln. tone de petrol, aducînd daune irecuperabile. Propune mãsuri de soluþionare a problemei. 7. Calculeazã masa apei ºi a oxidului de carbon (IV) ce se formeazã la arderea gazului natural cu volumul de 1 m3 , dacã metanul în gazul natural constituie 89,6% (restul sînt impuritãþi anorganice). 127 Compuºii organici Proprietãþile fizice. Etilena este un gaz incolor, inodor ºi puþin solubil în apã, mai uºor ca aerul. Proprietãþile chimice. Arderea. Etilena arde în aer, formînd dioxid de carbon ºi apã: C2H4 + 3O2 ® 2CO2 + 2H2O + Q Reacþii de adiþie. Caracteristica principalã a hidrocarburilor nesaturate constã în faptul cã acestea participã la reacflii de adiflie la legãtura dublã cu scindarea ulterioarã a legãturii suplimentare. Prin urmare, etilena, fiind o hidrocarburã nesaturatã, adiþioneazã hidrogen, transformîndu-se în etan. Reacþia decurge în prezenþa catalizatorilor de Ni, Pt, Pd: CH2 = CH2 + H – H —® t o , [Ni] CH3 – CH3 etilenã etan În mod similar, la etilenã se adiþioneazã apa cu formarea alcoolului etilic: CH2 = CH2 + H – OH ® CH3 – CH2OH etilenã alcool etilic Aceastã reacþie stã la baza producerii industriale a alcoolului etilic. *Polimerizarea etilenei. Datoritã scindãrii legãturii suplimentare, mai multe molecule de etilenã se pot lega între ele, formînd catene lungi. Acest proces se numeºte polimerizare (din greacã poli – „multe“) şi este o reacþie de adiþie. Sã examinãm schema reacþiei de polimerizare a etilenei. Procesul decurge la temperaturã ºi presiune înaltã în prezenþa unor substanþe ce iniþiazã reacþia (iniþiatori). În asemenea condiþii are loc scindarea legãturii suplimentare din fiecare moleculã de etilenã: Ce reacþie este caracteristicã pentru compuºii organici cu legãturã dublã: reacþia de adiþie sau de substituþie? [ [ CH2 = CH2 + CH2 = CH2 + ... ® Jumãtãþile de legãturi ale atomilor de carbon din moleculele vecine se combinã, formînd noi legãturi între molecule: – CH2 – CH2 – + – CH2 – CH2 – + – CH2 – CH2 – + ... ® ®... – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – fragment structural În acest produs, fragmentul – CH2 – CH2 – constituie molecula de etilenã cu legãtura suplimentarã scindatã. Acesta se repetã de mai multe ori, deci este un fragment structural. Molecula formatã din mai multe fragmente structurale se numeºte polimer. Substanþa din care se obþine polimerul se numeºte monomer (din greacã mono – „unul“). În cazul dat, etilena este monomer. Combinarea consecutivã a mai multor molecule identice de monomer ºi formarea unei molecule mari de polimer se numeºte polimerizare. Ecuaþia reacþiei de polimerizare a etilenei poate fi scrisã în formã simplificatã: CH2 CH2 etilenã monomer CH2 CH2 fragment structural CH2 CH2 ( )n polietilenã polimer 128 Compuºii organici nCH2 = CH2 ® (– CH2 – CH2 –)n etilenã polietilenã monomer polimer În stînga ecuafliei n reprezintã numãrul moleculelor de monomer, iar în dreapta – de fragmente structurale. Pentru polietilenã, n poate depãºi valoarea de 1000. Polietilena este un material bine-cunoscut ºi are o utilizare largã. Din ea se fabricã vase ºi sacoºe pentru produsele alimentare sau nealimentare, lãzi, butoaie, conducte, pelicule etc. Spre deosebire de sticla obiºnuitã, pelicula din polietilenã nu este casantã, permite trecerea razelor ultraviolete, este mai ieftinã, mai uºoarã ºi mai trainicã, de aceea se foloseºte la acoperirea serelor. Utilizarea etilenei. Cantitãþi mari de etilenã se întrebuinþeazã la producerea alcoolului etilic, polietilenei, maselor plastice, cauciucului sintetic (fig. 5.5). Fig. 5.5. Utilizarea etilenei. Alcãtuieºte un eseu despre utilizarea etilenei. Mase plastice Combustibil Cauciuc sintetic Aldehidã aceticã Stimulenþi de coacere Anticongelanþi Dizolvanþi Alcool etilic 1. Ce reprezintã hidrocarburile nesaturate? Care din ele sînt etilenice? 2. Dintre substanþele propuse alege hidrocarburile etilenice: a) CH3 – CH3 c) CH2 = CH2 e) CH2=CH – CH2 – CH3 b) CH2 = CH – CH3 d) CH3 – CH2 – CH3 f) CH3 – CH2 – CH2 – CH3 *3. Explicã noþiunile de: a) monomer; b) polimer; c) polimerizare. Exemplificã, alcãtuind ecuaþia reacþiei de polimerizare a propilenei prin analogie cu cea descrisã pentru etilenã (în acest scop e bine sã scrii pentru propilenã urmãtoarea formulã structuralã: CH2= CH). Vei obþine un material preþios, numit polipropilenã. 4. Ce au în comun (I) ºi prin ce se deosebesc (II) etanul ºi etilena din punctul de vedere al: a) compoziþiei; b) structurii; c) naturii legãturii chimice; d) proprietãþilor fizice; e) proprietãþilor chimice (tipul reacþiilor)? *5. Ce volum de etilenã (c.n.) se consumã la sinteza alcoolului etilic cu masa de 115 g? CH3 Materiale produse din polietilenã. 129 Compuºii organici Acetilenã C2H2 H C C H CH CH .. ... .. Hidrocarburile cu o legãturã triplã între atomii de carbon se numesc hidrocarburi acetilenice. Structura acetilenei. Formula molecularã a acetilenei este C2H2. Ea conþine cu 2 atomi de hidrogen mai puþin decît etilena (CH2=CH2). Rezultã cã pentru pãstrarea tetravalenþei carbonului, între atomii de carbon din molecula de acetilenã trebuie sã existe o legãturã triplã. Formula structuralã ºi cea electronicã ale acetilenei aratã astfel: H – C º C – H H:C::: :C:H În legãtura triplã, una dintre legãturile chimice este rezistentã, iar celelalte douã, suplimentare, sînt mai slabe ºi se pot scinda uºor, la fel ca în cazul etilenei. Obþinerea acetilenei. În laborator sau pe teren, unde se efectueazã sudãri, acetilena este obþinutã prin tratarea cu apã a carburii de calciu (CaC2). Reacþia decurge energic, cu degajare de cãldurã: CaC2 + 2H2O ® C2H2 + Ca(OH)2 + Q Proprietãþile fizice. Acetilena este un gaz incolor, mai uºor ca aerul. În stare purã, ea are un miros slab de benzinã. Mirosul neplãcut al acetilenei tehnice (care poate fi sesizat în procesul de sudare a metalelor) apare din cauza impuritãþilor de fosfinã PH3 etc. Proprietãþile chimice. Datoritã legãturii triple, acetilena intrã în reacþie de adiþie în urma scindãrii legãturilor suplimentare. De exemplu, pot fi adiþionaþi halogenii sau hidrogenul. Comportamentul chimic al acetilenei se aseamãnã cu cel al etilenei. *1. Probe de identificare a acetilenei. La barbotarea acetilenei, prin apa de brom (galben-brunã) sau prin soluþia de permanganat de potasiu (roºu-violetã), are loc decolorarea amestecului (fig. 5.6). Rezultã cã acetilena este o hidrocarburã nesaturatã. *2. Adiþia hidrogenului (hidrogenarea). Acetilena, la fel ca etilena, se supune uºor hidrogenãrii. Adiþia hidrogenului decurge în douã etape, în locul unde se scindeazã consecutiv cele douã legãturi suplimentare: ® 5.2.4. Hidrocarburile nesaturate acetilenice ... Cum poate fi obþinutã carbura de calciu? (Vezi proprietãþile carbonului.) Apã de brom Fig. 5.6. Obþinerea acetilenei în laborator ºi decolorarea: (a) soluþiei de KMnO4; (b) apei de brom. CaC2 Apã C2H2 a Soluþie de KMnO4 b H – C C – H 130 Compuºii organici Fig. 5.8. Utilizarea acetilenei. Scrieþi ecuaþiile reacþiilor pentru urmãtoarele transformãri: C ® CaC2 ® CH º CH ® CH2 = CH2 ® CH3 – CH3 ® CO2 CO2 Numiþi substanþele care participã la aceste reacþii. ® a) CH º CH + H – H ® CH2 = CH2 acetilenã etilenã b) CH2 = CH2 + H – H ® CH3 – CH3 etilenã etan 3. Arderea acetilenei. În exces de oxigen, acetilena arde cu flacãrã albãstruie, dezvoltînd o temperaturã foarte înaltã (peste 3 000o C), capabilã sã topeascã metalele: 2C2H2 + 5O2 ® 4CO2 + 2H2O + Q Reacþia aceasta decurge într-un bec special, în care se suflã concomitent acetilenã ºi oxigen. Cu ajutorul becului de acetilenã se efectueazã sudarea ºi tãierea metalelor. În mod obiºnuit (fãrã suflarea oxigenului), acetilena arde cu o flacãrã fumegîndã, deoarece în molecula ei, la doi atomi de carbon revin doar doi atomi de hidrogen, care ard uºor, lãsînd în flacãrã particule de carbon (fig. 5.7). Utilizarea. În fig. 5.8 sînt redate domeniile de utilizare a acetilenei. Acetilenã Fig. 5.7. Arderea acetilenei: a) în aer; b) în oxigen. O2 Acetilenã a b Alcãtuieºte un eseu despre utilizarea acetilenei. Fibre sintetice Sudare Policlorurã de vinil Cauciuc clorobutadienic Preparate medicamentoase Lacuri Parfumuri Vopsele L U C R U Î N E C H I P à 1 2 3 4 5 6 131 Compuºii organici 1. Explicã formula structuralã ºi cea electronicã a acetilenei. 2. Descrie proprietãþile chimice ale acetilenei. 3. Ce au în comun (I) ºi prin ce se deosebesc (II) hidrocarburile: a) acetilena ºi etilena; b) acetilena ºi etanul? Notã. La comparare, se va þine cont de compoziþie, structurã, natura legãturilor chimice, proprietãþile fizice ºi chimice. 4. Calculeazã masa oxigenului necesar pentru arderea acetilenei cu volumul de 44,8 l (c.n.). DE EVALUARE LA TEMA HIDROCARBURILE I. Scrie, în spaþiul liber din stînga numerelor de ordine ale substanþelor din coloana A, litera care corespunde structurii din coloana B: A B ...1. Acetilenã a. CH2=CH2 ...2. Etilenã b. CH3–CH3 ...3. Etan c. CHºCH II. Gazul natural conþine: a. metan c. etilenã b. etan d. acetilenã III. Din ºirul substanþelor enumerate: C2H6; C2H4; CH4; C3H8; C2H2, alege hidrocarburile nesaturate ºi scrie-le în spaþiul indicat ___________ . *IV. Se numeºte reacþie de hidratare: a) adiþia hidrogenului la etilenã; b) adiþia apei la etilenã; c) adiþia hidrogenului la acetilenã. V. Încercuieºte afirmaþiile adevãrate: a) pentru hidrocarburile nesaturate este caracteristicã reacþia de adiflie; b) petrolul este un amestec de hidrocarburi gazoase; c) acetilena poate fi obþinutã din carburã de calciu în condiþii de laborator. VI.* Scrie ecuaþiile reacþiilor respective ºi încercuieºte reacþiile de adiþie: a) CH2 = CH2 + H2 ® b) CH2 = CH2 + H2O ® c) CH º CH + H2 ® ? ® d) C2H6 + O2 ® VII. Determinã cantitatea de substanþã de oxid de carbon (IV) ce se formeazã la arderea metanului cu volumul de 56 l (c.n.). VIII.Calculeazã volumul de metan ce se g