Ce reprezintã chimia organicã?

 Scurt istoric Jöns Jacob Berzelius (1779-1848) Chimist suedez. În 1815 a introdus simbolurile chimice ale elementelor cunoscute pînã atunci; a divizat substanþele în organice ºi anorganice. 120 Compuºii organici Compuºii organici sînt foarte diverºi ºi numeroºi. Din cele aproximativ 12 milioane de substanþe cunoscute în prezent, doar cca 900 mii sînt anorganice. Astfel, carbonul, împreunã cu alte cîteva elemente, formeazã mai bine de 90% din substanþe, iar majoritatea elementelor sistemului periodic – mai puþin de 10%. Existã ºi alte principii care deosebesc compuºii organici de cei anorganici: structura, proprietãþile, rãspîndirea în naturã, domeniile de utilizare etc. Chimia organicã este chimia compuºilor carbonului. În structura compuºilor organici, alãturi de carbon, intrã atomii de hidrogen, dar ºi alte elemente, precum oxigenul, azotul, halogenii, sulful ºi fosforul. În funcþie de compoziþia lor, substanþele organice se împart în: – hidrocarburi (conþin carbon ºi hidrogen); – compuºi organici cu oxigen (conþin carbon, hidrogen ºi oxigen); – compuºi organici cu azot (conþin obligatoriu carbon, hidrogen ºi azot, dar pot avea ºi alte elemente). Din multitudinea compuºilor organici, cea mai simplã compoziþie o au hidrocarburile. Pentru început, vom studia hidrocarburile ce se gãsesc în naturã. Din gazul natural ºi din petrol, chimiºtii au separat hidrocarburi cu un conþinut diferit de carbon ºi hidrogen în moleculã, de exemplu: metan – CH4 propan – C3H8 etan – C2H6 butan – C4H10 º.a. Dacã încercãm sã calculãm valenþa carbonului în aceste substanþe, vom obþine diferite numere întregi ºi chiar fracþionare (4; 3; 2,66; 2,5), lucru destul de ciudat ºi neînþeles! În ce mod sînt legaþi atomii în aceste molecule? Care este valenþa carbonului în aceºti compuºi? Asemenea întrebãri îºi puneau ºi chimiºtii la începutul dezvoltãrii chimiei organice. Cãtre mijlocul secolului al XIX-lea s-a stabilit cã în compuºii organici, carbonul este totdeauna tetravalent ºi cã atomii de carbon au capacitatea de a se lega între ei în formã de catene. Aceste descoperiri au pus bazele celei mai desãvîrºite teorii din chimia organicã – teoria structurii chimice a compuºilor organici (A.M. Butlerov). Pornind de la aceste condiflii, sã alcãtuim formulele grafice ale unor hidrocarburi, flinînd cont de tetravalenfla carbonului. Friedrich Wöhler (1800-1882) Chimist german. A demonstrat cã compuºii organici pot fi obflinufli ºi pe cale chimicã. Substanþele organice conþin: C, H, O, N, Hal, S, P 5.1.2. Structura substanþelor organice Aleksandr Butlerov (1828-1886) Chimist rus. În 1861 a emis teoria structurii compuºilor organici. 121 Compuºii organici Pentru hidrocarburile CH4, C2H6, C3H8, şi C4H10 efectuãm urmãtoarele operaþii: a) scriem catene din atomi de carbon, unindu-i prin liniufle (unitãfli de valenflã); b) completãm catenele cu liniufle astfel încît în jurul fiecãrui atom de carbon sã fie cîte patru liniuþe: – C – – C – C – – C – C – C – – C – C – C – C – c) la fiecare liniuþã liberã scriem cîte un atom de hidrogen, obþinînd astfel formulele structurale: H H H HH H H H H H H – C – H H – C – C – H H – C – C – C – H H – C – C – C – C – H H H H HHH HH H H metan (CH4) etan (C2H6) propan (C3H8) butan (C4H10) Ordinea legãrii atomilor în molecule se numeºte structurã