Factorii de risc ai sistemului cardiovascular
sînt:
ü biologici: virusuri, bacterii, ciuperci care produc
inflamarea muschiului inimii (miocardita) sau
a pericardului și a endocardului;
ü traumatici, care cauzează ruperea vaselor
sangvine urmate de hemoragii;
ü modul de viață: sedentarismul, consumul
de tutun și alcool, consumul excesiv de grăsimi
animale;
ü particularitățile biologice: vîrsta, sexul;
ü poluarea mediului.
Vîrsta este unul dintre factorii de risc semnificativi
în apariția maladiilor cardiovasculare. S-a
constatat că:
ü 87% dintre persoanele care mor de boli cardiace
coronariene au peste 60 de ani;
ü după vîrsta de 55 de ani riscul de accidente
vascular-cerebrale se dublează la fiecare decadă.
Una dintre cauzele creșterii riscului de boli
cardiovasculare odată cu înaintarea în vîrstă este
legată de creșterea nivelului colesterolului seric.
La bărbați această creștere devine semnificativă în
jurul vîrstei de 45-50 de ani, iar la femei, creșterea
continuă pînă la vîrsta de 60-65 de ani.
Un alt factor de risc inevitabil și semnificativ
este pierderea elasticității arteriale, care duce ulterior
la boli coronariene.
Riscul bolilor cardiovasculare este mai mare
la bărbați comparativ cu femeile aflate la vîrstă
înainte de menopauză. La femeile aflate în perioada
de menopauză, riscul bolilor cardiovasculare
devine egal cu cel al bărbaților de aceeași vîrstă.
S-a constatat că printre persoanele de vîrstă
mijlocie, boala coronariană este de la 2 pînă la 5 ori
mai frecventă la bărbați decît la femei, fapt explicat
prin diferență hormonală.
Poluarea mediului ambiant este un factor
de risc semnificativ pentru funcționarea normală
a sistemului cardiovascular. Valoarea dimensiunii
pulberii suspendate în mediul ambiant corelată cu
bolile cardiovasculare este de 2,5 μm. Pentru fiecare
creștere a acestei valori cu 10 μg se estimează un risc
de mortalitate cauzată de boli cardiovasculare între
8-18%. Expunerea pe termen lung crește riscurile de
ateroscleroză și boli inflamatorii ale inimii.
Pentru prevenirea şi profilaxia disfuncţiilor
şi maladiilor cardiovasculare se recomandă o
activitate fizică regulată, meniu sărac în grăsimi,
reducerea greutăţii corporale etc.
Maladiile sistemului cardiovascular,
în toate ţările
dezvoltate, sînt plasate
pe
primele locuri şi reprezintă principalele cauze de
deces în lume. De regulă, ele apar la mijlocul vieţii,
manifestîndu-se prin uşoare
disfuncţii
ale inimii,
vaselor sangvine
şi sîngelui,
care ulterior pot
finaliza cu infarct miocardic
sau accident vascular
cerebral.
Infarctul miocardic este o boală acută
caracterizată prin formarea în miocard a unuia sau a
cîtorva focare necrotice (zonă mortificată).
Focarele
se formează ca urmare
a dereglării circulaţiei sangvine
prin vasele coronariene ale inimii. Infarctul
miocardic
se dezvoltă preponderent la vîrsta de
40–60 de ani, dar poate apărea şi la persoane mai
tinere.
Fumatul, abuzul de băuturi alcoolice, supraefortul
fizic, surmenajul intelectual, nervozitatea,
emoţiile negative sînt factorii
care predispun la
apariţia infarctului miocardic.
Această maladie
survine cu dureri violente
în regiunea inimii (posterior
sternului),
care se propagă în braţul stîng,
în regiunea maxilarului inferior. Criza durează
cîteva ore. La diagnosticarea infarctului miocardic
un rol apreciabil revine datelor obţinute
prin
electrocardiografie.
În cazul cînd se suspectează infarct, e necesar
să fie luate următoarele măsuri:
ü trebuie să fie anunţat imediat medicul despre
suspiciunea unui infarct, astfel ca pacientul să nu
audă;
ü pacientul trebuie aşezat comod, avînd grijă ca
în încăpere să fie cît mai mult aer proaspăt;
ü cu pacientul se va vorbi calm, el va fi consolat
şi nu va fi lăsat să se mişte;
ü în caz de stop cardiovascular, bolnavului i se
va face respiraţie artificială.
Arterioscleroza este o boală a vaselor sangvine
care apare din cauza hiperdinamiei,
nutriţiei
incorecte, stresului de durată,
abuzului de nicotină
şi alcool, hipertensiunii,
supraponderalităţii, bolilor
infecţioase
etc. Aceşti factori de risc condiţionează
apariţia modificărilor patologice ale pereţilor
arteriali: se depun săruri de calciu, colesterol
şi
albumine, elasticitatea pereţilor
arteriali scade, iar
lumenul se îngustează. În consecinţă, artera se poate
închide completamente,
iar ţesutul alimentat de ea
este privat
de alimentare cu sînge.
Micşorarea lumenului arterial duce la creşterea
presiunii sangvine şi la solicitarea
suplimentară a
CIRCULAŢIA SUBSTANŢELOR ÎN ORGANISM
95
pereţilor arteriali. Ca rezultat,
artera se poate distruge
şi pot să apară hemoragii
(de ex. cerebrale).
Hipertensiunea arterială este un factor de
risc pentru boli de inimă, rinichi sau accidente
vasculare cerebrale. Hipertensiunea arterială este
foarte periculoasă, deoarece adesea nu prezintă nici
un semn sau simptom alarmant.
Anemia reprezintă reducerea numărului de
eritrocite în sînge, fiind cauzată de pierdere de sînge
(diferite hemoragii) sau de scăderea producţiei de
eritrocite (boli ale măduvei osoase, deficit de fier,
vitamina B12 etc.).
În cazul anemiei determinate de hemoragie,
apare slăbiciune, ameţeală, sete, transpiraţii, creşterea
frecvenţei cardiace şi a frecvenţei respiratorii,
iar în cazuri grave – pierderea cunoştinţei, comă.
Igiena sistemului cardiovascular
Bolile cardiovasculare în prezent constituie
cauza cea mai frecventă de deces (~ 50%). Evitarea
factorilor de risc, activitatea fizică regulată, un
regim alimentar echilibrat, evitarea situațiilor de
stres sînt cele mai importante aspecte ale igienei
sistemului circulator.
Monitorizarea sistemică a parametrilor hematologici
(hematocrit, formula leucocitară, timp
de coagulare, analize biochimice ale sîngelui etc.),
a activității mecanice (tensiunea arterială, pulsul
arterial) și electrice (electrocardiograma) a inimii,
ecografia Doppler vasculară (studierea mișcării
sîngelui între diferitele cavități cardiace) etc. pot
preîntîmpina sau depista precoce bolile sistemului
cardiovascular.
1. Numeşte maladiile sistemului
cardiovascular.
2. Enumeră factorii de risc ai
sistemului cardiovascular.
3. Analizează cauzele
şi măsurile de prevenire a
infarctului miocardic.
4. Realizează un poster în
care să promovezi principii
de viață pentru un sistem
cardiovascular sănătos.
5. Scrie un eseu la tema:
„Dinamica răspîndirii maladiei
HIV-SIDA pe teritoriul
Republicii Moldova în ultimul
deceniu şi eficienţa metodelor
de profilaxie a acesteia.”
6. În Republica Moldova cazurile
de deces prin BCV constituie
24–26% din decesele
premature în vîrstă aptă de
muncă, acest indicator avînd
o tendință de creștere cu 34%
pe parcursul ultimilor 10 ani.
Enumeră factorii ecologici și
sociali care stau la baza creșterii
riscului de BCV în Moldova.
7. În cadrul ședinței Colegiului
Ministerului Sănătății din 18
ianuarie 2014, a fost discutat
proiectul “Programului
Național de profilaxie
și combatere a bolilor
cardiovasculare (BCV)”.
Prezintă argumente pro- și
contra demarării acestui
proiect.
sînt:
ü biologici: virusuri, bacterii, ciuperci care produc
inflamarea muschiului inimii (miocardita) sau
a pericardului și a endocardului;
ü traumatici, care cauzează ruperea vaselor
sangvine urmate de hemoragii;
ü modul de viață: sedentarismul, consumul
de tutun și alcool, consumul excesiv de grăsimi
animale;
ü particularitățile biologice: vîrsta, sexul;
ü poluarea mediului.
Vîrsta este unul dintre factorii de risc semnificativi
în apariția maladiilor cardiovasculare. S-a
constatat că:
ü 87% dintre persoanele care mor de boli cardiace
coronariene au peste 60 de ani;
ü după vîrsta de 55 de ani riscul de accidente
vascular-cerebrale se dublează la fiecare decadă.
Una dintre cauzele creșterii riscului de boli
cardiovasculare odată cu înaintarea în vîrstă este
legată de creșterea nivelului colesterolului seric.
La bărbați această creștere devine semnificativă în
jurul vîrstei de 45-50 de ani, iar la femei, creșterea
continuă pînă la vîrsta de 60-65 de ani.
Un alt factor de risc inevitabil și semnificativ
este pierderea elasticității arteriale, care duce ulterior
la boli coronariene.
Riscul bolilor cardiovasculare este mai mare
la bărbați comparativ cu femeile aflate la vîrstă
înainte de menopauză. La femeile aflate în perioada
de menopauză, riscul bolilor cardiovasculare
devine egal cu cel al bărbaților de aceeași vîrstă.
S-a constatat că printre persoanele de vîrstă
mijlocie, boala coronariană este de la 2 pînă la 5 ori
mai frecventă la bărbați decît la femei, fapt explicat
prin diferență hormonală.
Poluarea mediului ambiant este un factor
de risc semnificativ pentru funcționarea normală
a sistemului cardiovascular. Valoarea dimensiunii
pulberii suspendate în mediul ambiant corelată cu
bolile cardiovasculare este de 2,5 μm. Pentru fiecare
creștere a acestei valori cu 10 μg se estimează un risc
de mortalitate cauzată de boli cardiovasculare între
8-18%. Expunerea pe termen lung crește riscurile de
ateroscleroză și boli inflamatorii ale inimii.
Pentru prevenirea şi profilaxia disfuncţiilor
şi maladiilor cardiovasculare se recomandă o
activitate fizică regulată, meniu sărac în grăsimi,
reducerea greutăţii corporale etc.
Maladiile sistemului cardiovascular,
în toate ţările
dezvoltate, sînt plasate
pe
primele locuri şi reprezintă principalele cauze de
deces în lume. De regulă, ele apar la mijlocul vieţii,
manifestîndu-se prin uşoare
disfuncţii
ale inimii,
vaselor sangvine
şi sîngelui,
care ulterior pot
finaliza cu infarct miocardic
sau accident vascular
cerebral.
Infarctul miocardic este o boală acută
caracterizată prin formarea în miocard a unuia sau a
cîtorva focare necrotice (zonă mortificată).
Focarele
se formează ca urmare
a dereglării circulaţiei sangvine
prin vasele coronariene ale inimii. Infarctul
miocardic
se dezvoltă preponderent la vîrsta de
40–60 de ani, dar poate apărea şi la persoane mai
tinere.
Fumatul, abuzul de băuturi alcoolice, supraefortul
fizic, surmenajul intelectual, nervozitatea,
emoţiile negative sînt factorii
care predispun la
apariţia infarctului miocardic.
Această maladie
survine cu dureri violente
în regiunea inimii (posterior
sternului),
care se propagă în braţul stîng,
în regiunea maxilarului inferior. Criza durează
cîteva ore. La diagnosticarea infarctului miocardic
un rol apreciabil revine datelor obţinute
prin
electrocardiografie.
În cazul cînd se suspectează infarct, e necesar
să fie luate următoarele măsuri:
ü trebuie să fie anunţat imediat medicul despre
suspiciunea unui infarct, astfel ca pacientul să nu
audă;
ü pacientul trebuie aşezat comod, avînd grijă ca
în încăpere să fie cît mai mult aer proaspăt;
ü cu pacientul se va vorbi calm, el va fi consolat
şi nu va fi lăsat să se mişte;
ü în caz de stop cardiovascular, bolnavului i se
va face respiraţie artificială.
Arterioscleroza este o boală a vaselor sangvine
care apare din cauza hiperdinamiei,
nutriţiei
incorecte, stresului de durată,
abuzului de nicotină
şi alcool, hipertensiunii,
supraponderalităţii, bolilor
infecţioase
etc. Aceşti factori de risc condiţionează
apariţia modificărilor patologice ale pereţilor
arteriali: se depun săruri de calciu, colesterol
şi
albumine, elasticitatea pereţilor
arteriali scade, iar
lumenul se îngustează. În consecinţă, artera se poate
închide completamente,
iar ţesutul alimentat de ea
este privat
de alimentare cu sînge.
Micşorarea lumenului arterial duce la creşterea
presiunii sangvine şi la solicitarea
suplimentară a
CIRCULAŢIA SUBSTANŢELOR ÎN ORGANISM
95
pereţilor arteriali. Ca rezultat,
artera se poate distruge
şi pot să apară hemoragii
(de ex. cerebrale).
Hipertensiunea arterială este un factor de
risc pentru boli de inimă, rinichi sau accidente
vasculare cerebrale. Hipertensiunea arterială este
foarte periculoasă, deoarece adesea nu prezintă nici
un semn sau simptom alarmant.
Anemia reprezintă reducerea numărului de
eritrocite în sînge, fiind cauzată de pierdere de sînge
(diferite hemoragii) sau de scăderea producţiei de
eritrocite (boli ale măduvei osoase, deficit de fier,
vitamina B12 etc.).
În cazul anemiei determinate de hemoragie,
apare slăbiciune, ameţeală, sete, transpiraţii, creşterea
frecvenţei cardiace şi a frecvenţei respiratorii,
iar în cazuri grave – pierderea cunoştinţei, comă.
Igiena sistemului cardiovascular
Bolile cardiovasculare în prezent constituie
cauza cea mai frecventă de deces (~ 50%). Evitarea
factorilor de risc, activitatea fizică regulată, un
regim alimentar echilibrat, evitarea situațiilor de
stres sînt cele mai importante aspecte ale igienei
sistemului circulator.
Monitorizarea sistemică a parametrilor hematologici
(hematocrit, formula leucocitară, timp
de coagulare, analize biochimice ale sîngelui etc.),
a activității mecanice (tensiunea arterială, pulsul
arterial) și electrice (electrocardiograma) a inimii,
ecografia Doppler vasculară (studierea mișcării
sîngelui între diferitele cavități cardiace) etc. pot
preîntîmpina sau depista precoce bolile sistemului
cardiovascular.
1. Numeşte maladiile sistemului
cardiovascular.
2. Enumeră factorii de risc ai
sistemului cardiovascular.
3. Analizează cauzele
şi măsurile de prevenire a
infarctului miocardic.
4. Realizează un poster în
care să promovezi principii
de viață pentru un sistem
cardiovascular sănătos.
5. Scrie un eseu la tema:
„Dinamica răspîndirii maladiei
HIV-SIDA pe teritoriul
Republicii Moldova în ultimul
deceniu şi eficienţa metodelor
de profilaxie a acesteia.”
6. În Republica Moldova cazurile
de deces prin BCV constituie
24–26% din decesele
premature în vîrstă aptă de
muncă, acest indicator avînd
o tendință de creștere cu 34%
pe parcursul ultimilor 10 ani.
Enumeră factorii ecologici și
sociali care stau la baza creșterii
riscului de BCV în Moldova.
7. În cadrul ședinței Colegiului
Ministerului Sănătății din 18
ianuarie 2014, a fost discutat
proiectul “Programului
Național de profilaxie
și combatere a bolilor
cardiovasculare (BCV)”.
Prezintă argumente pro- și
contra demarării acestui
proiect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu