Formarea senzaţiilor gustative şi olfactive este
asigurată de chimioreceptori. Ei contribuie la
digestie, provocînd secreţia
salivară şi gastrică.
Gustul şi mirosul sînt senzaţii care apar în urma
contactului direct dintre moleculele substanţelor
chimice şi receptorii celulelor senzoriale olfactive
şi gustative. Simţul mirosului şi gustului permite
o apreciere
deplină a calităţii produselor alimentare
şi serveşte drept sistem de protecţie contra
toxinelor alimentare, aerului
impurificat cu
substanţe chimice, substanţelor petroliere,
smogului
etc. Deficienţele analizatorilor chimici, ce
apar preponderent
la oamenii vîrstnici, cauzează
dificultăţi în alegerea hranei, duc la subnutriţie,
pierdere în greutate etc.
Analizatorul gustativ
Anatomia analizatorului gustativ.
Analizatorul gustativ al omului este constituit din
receptorii gustativi, calea de conducere şi segmentul
central.
Receptorii analizatorului
gustativ sînt
prezentați de mugurii gustativi localizaţi în papilele
gustative din mucoasa linguală (fig. 2.11).
Mugurele gustativ este constituit din cca 50–
150 de celule senzitive şi celule
de susţinere dispuse
la periferie
şi în centrul mugurelui.
Celula senzitivă gustativă are formă alungită.
Una dintre extremităţile ei poartă microvilozităţi
cu receptori gustativi, cealaltă face sinapse cu neuronii
senzoriali.
Longevitatea fiecărei
celule senzitive este de
10–14 zile, iar celulele gustative
tinere se formează
din cele de susţinere.
Calea nervoasă este formată din dendritele
neuronilor senzoriali, care fac sinapse cu celulele
senzitive gustative, iar corpii lor sînt localizaţi în
ganglionii nervoşi ai nervilor cranieni (fig. 2.12).
Segmentul central prezintă axonii neuronilor
senzoriali şi neuronii intercalari
bulbari cu care fac
sinapse. Neuronii bulbari propagă impulsul spre
neuronii talamusului şi cortexului somatosenzitiv.
Fiziologia analizatorului gustativ.
Substanţele chimice
solubile
în apă, prin difuzie,
ajung la receptorii
gustului din microvilozităţile
celulelor gustative. Fiecare celulă senzitivă gustativă
poate „recunoaşte”
doar anumite substanţe chimice
şi, în funcţie de natura acestora, gama
gusturilor
percepute
de om se reduce la patru tipuri:
acru,
amar, dulce şi sărat.
Papilele gustative conţin muguri cu celule senzoriale
gustative receptive
doar la unul din cele
patru gusturi. Ele formează pe suprafaţa limbii
4 zone
gustative: zona gustului
amar (dispusă pe
partea
posterioară a limbii), zona gustului acru
(localizată
pe partea anterioară a limbii), zona
gustului sărat (dispusă
pe partea anterioară a feţei
dorsale a limbii) şi zona gustului dulce (localizată
la vîrful limbii). Partea centrală
a limbii şi faţa ei
inferioară
nu percep nici un gust.
Interacţiunea dintre receptorii microvilozităţilor
celulelor
senzoriale gustative şi substanţele chimice
specifice
(protonii de Na+ şi H+, moleculele de glucoză
şi substanţe cu gust amar) duce la depolarizarea
membranei celulare şi crearea potenţialului de
acţiune. În consecinţă,
membrana
devine permeabilă
pentru ionii de Ca2+, care, la rîndul lor, provoacă
exocitoza mediatorilor
chimici. Prin intermediul
acestora se produce transmiterea
potenţialului
electrochimic neuronului
senzitiv, astfel generează
impulsul nervos. Acesta la nivelul cortexului somatosenzitiv
este transformat în senzaţii gustative, iar
la nivelul talamusului – în senzaţiile gustului
„emoţional”
care determină memorizarea gustului şi
comportamentul corespunzător (plăcerea, dezgustul,
secreţia
gastrică, nostalgia etc.).
Fig. 2.12. Structura segmentului
intermediar al analizatorului gustativ
Papilă gustativă Mugure gustativ
Celule
senzitive
gustative
Celule de
susţinere
Fosă
gustativă
Prelungirile
neuronilor
senzoriali
Nervul trigemen (V) Nervul facial (VII)
Nervul
glosofaringian
(IX)
Nervul vag (X)
Fig. 2.11. Structura segmentului
periferic al analizatorului gustativ
R E C E P Ţ I A S E N Z O R I A L Ă
44
Analizatorul olfactiv este format
din receptorul olfactiv, calea nervoasă şi segmentul
central.
Receptorul olfactiv este reprezentat de mucoasa
olfactivă a foselor nazale.
Fosele nazale sînt considerate
structuri auxiliare
ale segmentului
periferic
al analizatorului
olfactiv.
Ele sînt căptuşite cu epiteliu mucos constituit
din epiteliu mucos nazal (mucoasa nazală) şi
epiteliu mucos olfactiv (mucoasa olfactivă).
Mucoasa olfactivă se deosebeşte de cea nazală
printr-o suprafaţă mai mică, irigare mai slabă cu
vase sangvine
şi lipsa glandelor secretorii.
Ea nu
este situată în calea
directă a curentului de aer.
Interacţiunea dintre aerul
inspirat şi mucoasa
olfactivă are loc graţie orientării în jos a orificiilor
nazale (trăsătură caracteristică omului).
Unitatea funcţională
a mucoasei olfactive este
celula
senzorială
olfactivă,
care reprezintă un
neuron bipolar senzitiv.
Corpul lor are o singură
dendrită, ce depăşeşte
celulele de susţinere şi
este orientată spre interiorul foselor nazale. De la
dendritele neuronilor bipolari senzitivi
pornesc
8–20 cili olfactivi, care plutesc în stratul mucos
produs de celulele de susţinere ale mucoasei olfactive.
Cilii olfactivi conţin proteine receptive
la
moleculele
odorante (fig. 2.13).
Calea nervoasă. De la polul bazal al neuronilor
olfactivi pornesc axoni mici, grupaţi în fascicule a
cîte 10–100, care constituie nervii olfactivi ce străbat
lama ciuruită a etmoidului. Ajunşi în bulbul
olfactiv, ei formează sinapse
cu dendritele celulelor
mitrale (neuroni secundari) şi neuronii intercalari.
Fiecare celulă mitrală formează sinapse cu
cca 1 000 de axoni ai neuronilor olfactivi. Aceste
sinapse, împreună cu dendritele celulelor mitrale
şi neuronii intercalari, alcătuiesc aglomerări numite
glomeruli.
Axonii celulelor mitrale proiectează spre regiunile
senzitive ale cortexului prin tractul olfactiv,
formînd calea olfactivă.
Segmentul central prezintă lobii olfactivi
anterior
şi posterior, limbul cortical secundar şi
hipocampul. La acest nivel are loc transformarea
impulsurilor
nervoase în senzaţii olfactive.
Celulă olfactivă
Glomerul
Osul etmoid
Mucus Cili olfactivi
Substanţe
odorante sau
aer
Dendrită
Axoni
Celule mitrale
Fig. 2.13. Structura mucoasei olfactive
Bulb olfactiv
Studierea formării senzaţiilor gustative şi olfactive
Materiale şi ustensile
ü Diferite produse destinate degustării, inclusiv măr şi cartof crud.
ü Bandă pentru legat ochii.
ü Vată.
Activităţi
1. Organizaţi două echipe a cîte 2–4 elevi şi numiţi-le (de ex. echipa A şi B).
2. Pentru fiecare echipă va fi desemnat unul sau doi asistenţi.
3. Elevii uneia din echipe îşi vor înfunda fosele nazale cu vată.
4. Membrii ambelor echipe vor fi legaţi la ochi.
5. Fiecare elev care participă la experiment va gusta din produsele propuse şi le va numi.
LUCRARE
PRACTICĂ
1. Defineşte noţiunile:
ü analizator gustativ;
ü analizator olfactiv.
2. Explică rolul chimiorecepţiei
(recepţiei olfactive şi recepţiei
gustative).
3. Prezintă printr-o schemă
etapele formării:
ü senzaţiilor olfactive;
ü senzaţiilor gustative.
4. Descrie activitatea celulelor
senzoriale gustative
reprezentate mai jos.
Evidenţiază localizarea lor în
mucoasa linguală şi senzaţiile
care se vor forma.
5. Explică mecanismul procesului
reprezentat în schemă.
Na+
Na+
Ca2+ Ca2+
Ca2+ Ca2+
Glucoza
-70 mv +40 mv
0
asigurată de chimioreceptori. Ei contribuie la
digestie, provocînd secreţia
salivară şi gastrică.
Gustul şi mirosul sînt senzaţii care apar în urma
contactului direct dintre moleculele substanţelor
chimice şi receptorii celulelor senzoriale olfactive
şi gustative. Simţul mirosului şi gustului permite
o apreciere
deplină a calităţii produselor alimentare
şi serveşte drept sistem de protecţie contra
toxinelor alimentare, aerului
impurificat cu
substanţe chimice, substanţelor petroliere,
smogului
etc. Deficienţele analizatorilor chimici, ce
apar preponderent
la oamenii vîrstnici, cauzează
dificultăţi în alegerea hranei, duc la subnutriţie,
pierdere în greutate etc.
Analizatorul gustativ
Anatomia analizatorului gustativ.
Analizatorul gustativ al omului este constituit din
receptorii gustativi, calea de conducere şi segmentul
central.
Receptorii analizatorului
gustativ sînt
prezentați de mugurii gustativi localizaţi în papilele
gustative din mucoasa linguală (fig. 2.11).
Mugurele gustativ este constituit din cca 50–
150 de celule senzitive şi celule
de susţinere dispuse
la periferie
şi în centrul mugurelui.
Celula senzitivă gustativă are formă alungită.
Una dintre extremităţile ei poartă microvilozităţi
cu receptori gustativi, cealaltă face sinapse cu neuronii
senzoriali.
Longevitatea fiecărei
celule senzitive este de
10–14 zile, iar celulele gustative
tinere se formează
din cele de susţinere.
Calea nervoasă este formată din dendritele
neuronilor senzoriali, care fac sinapse cu celulele
senzitive gustative, iar corpii lor sînt localizaţi în
ganglionii nervoşi ai nervilor cranieni (fig. 2.12).
Segmentul central prezintă axonii neuronilor
senzoriali şi neuronii intercalari
bulbari cu care fac
sinapse. Neuronii bulbari propagă impulsul spre
neuronii talamusului şi cortexului somatosenzitiv.
Fiziologia analizatorului gustativ.
Substanţele chimice
solubile
în apă, prin difuzie,
ajung la receptorii
gustului din microvilozităţile
celulelor gustative. Fiecare celulă senzitivă gustativă
poate „recunoaşte”
doar anumite substanţe chimice
şi, în funcţie de natura acestora, gama
gusturilor
percepute
de om se reduce la patru tipuri:
acru,
amar, dulce şi sărat.
Papilele gustative conţin muguri cu celule senzoriale
gustative receptive
doar la unul din cele
patru gusturi. Ele formează pe suprafaţa limbii
4 zone
gustative: zona gustului
amar (dispusă pe
partea
posterioară a limbii), zona gustului acru
(localizată
pe partea anterioară a limbii), zona
gustului sărat (dispusă
pe partea anterioară a feţei
dorsale a limbii) şi zona gustului dulce (localizată
la vîrful limbii). Partea centrală
a limbii şi faţa ei
inferioară
nu percep nici un gust.
Interacţiunea dintre receptorii microvilozităţilor
celulelor
senzoriale gustative şi substanţele chimice
specifice
(protonii de Na+ şi H+, moleculele de glucoză
şi substanţe cu gust amar) duce la depolarizarea
membranei celulare şi crearea potenţialului de
acţiune. În consecinţă,
membrana
devine permeabilă
pentru ionii de Ca2+, care, la rîndul lor, provoacă
exocitoza mediatorilor
chimici. Prin intermediul
acestora se produce transmiterea
potenţialului
electrochimic neuronului
senzitiv, astfel generează
impulsul nervos. Acesta la nivelul cortexului somatosenzitiv
este transformat în senzaţii gustative, iar
la nivelul talamusului – în senzaţiile gustului
„emoţional”
care determină memorizarea gustului şi
comportamentul corespunzător (plăcerea, dezgustul,
secreţia
gastrică, nostalgia etc.).
Fig. 2.12. Structura segmentului
intermediar al analizatorului gustativ
Papilă gustativă Mugure gustativ
Celule
senzitive
gustative
Celule de
susţinere
Fosă
gustativă
Prelungirile
neuronilor
senzoriali
Nervul trigemen (V) Nervul facial (VII)
Nervul
glosofaringian
(IX)
Nervul vag (X)
Fig. 2.11. Structura segmentului
periferic al analizatorului gustativ
R E C E P Ţ I A S E N Z O R I A L Ă
44
Analizatorul olfactiv este format
din receptorul olfactiv, calea nervoasă şi segmentul
central.
Receptorul olfactiv este reprezentat de mucoasa
olfactivă a foselor nazale.
Fosele nazale sînt considerate
structuri auxiliare
ale segmentului
periferic
al analizatorului
olfactiv.
Ele sînt căptuşite cu epiteliu mucos constituit
din epiteliu mucos nazal (mucoasa nazală) şi
epiteliu mucos olfactiv (mucoasa olfactivă).
Mucoasa olfactivă se deosebeşte de cea nazală
printr-o suprafaţă mai mică, irigare mai slabă cu
vase sangvine
şi lipsa glandelor secretorii.
Ea nu
este situată în calea
directă a curentului de aer.
Interacţiunea dintre aerul
inspirat şi mucoasa
olfactivă are loc graţie orientării în jos a orificiilor
nazale (trăsătură caracteristică omului).
Unitatea funcţională
a mucoasei olfactive este
celula
senzorială
olfactivă,
care reprezintă un
neuron bipolar senzitiv.
Corpul lor are o singură
dendrită, ce depăşeşte
celulele de susţinere şi
este orientată spre interiorul foselor nazale. De la
dendritele neuronilor bipolari senzitivi
pornesc
8–20 cili olfactivi, care plutesc în stratul mucos
produs de celulele de susţinere ale mucoasei olfactive.
Cilii olfactivi conţin proteine receptive
la
moleculele
odorante (fig. 2.13).
Calea nervoasă. De la polul bazal al neuronilor
olfactivi pornesc axoni mici, grupaţi în fascicule a
cîte 10–100, care constituie nervii olfactivi ce străbat
lama ciuruită a etmoidului. Ajunşi în bulbul
olfactiv, ei formează sinapse
cu dendritele celulelor
mitrale (neuroni secundari) şi neuronii intercalari.
Fiecare celulă mitrală formează sinapse cu
cca 1 000 de axoni ai neuronilor olfactivi. Aceste
sinapse, împreună cu dendritele celulelor mitrale
şi neuronii intercalari, alcătuiesc aglomerări numite
glomeruli.
Axonii celulelor mitrale proiectează spre regiunile
senzitive ale cortexului prin tractul olfactiv,
formînd calea olfactivă.
Segmentul central prezintă lobii olfactivi
anterior
şi posterior, limbul cortical secundar şi
hipocampul. La acest nivel are loc transformarea
impulsurilor
nervoase în senzaţii olfactive.
Celulă olfactivă
Glomerul
Osul etmoid
Mucus Cili olfactivi
Substanţe
odorante sau
aer
Dendrită
Axoni
Celule mitrale
Fig. 2.13. Structura mucoasei olfactive
Bulb olfactiv
Studierea formării senzaţiilor gustative şi olfactive
Materiale şi ustensile
ü Diferite produse destinate degustării, inclusiv măr şi cartof crud.
ü Bandă pentru legat ochii.
ü Vată.
Activităţi
1. Organizaţi două echipe a cîte 2–4 elevi şi numiţi-le (de ex. echipa A şi B).
2. Pentru fiecare echipă va fi desemnat unul sau doi asistenţi.
3. Elevii uneia din echipe îşi vor înfunda fosele nazale cu vată.
4. Membrii ambelor echipe vor fi legaţi la ochi.
5. Fiecare elev care participă la experiment va gusta din produsele propuse şi le va numi.
LUCRARE
PRACTICĂ
1. Defineşte noţiunile:
ü analizator gustativ;
ü analizator olfactiv.
2. Explică rolul chimiorecepţiei
(recepţiei olfactive şi recepţiei
gustative).
3. Prezintă printr-o schemă
etapele formării:
ü senzaţiilor olfactive;
ü senzaţiilor gustative.
4. Descrie activitatea celulelor
senzoriale gustative
reprezentate mai jos.
Evidenţiază localizarea lor în
mucoasa linguală şi senzaţiile
care se vor forma.
5. Explică mecanismul procesului
reprezentat în schemă.
Na+
Na+
Ca2+ Ca2+
Ca2+ Ca2+
Glucoza
-70 mv +40 mv
0
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu