Tipuri de relaţii în mediul geografic

Tipuri de relaţii în mediul geografic Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • clasificarea tipurilor de relaţii din cadrul mediului geografic; • caracterizarea complexă a tipurilor de relaţii; • manifestarea atitudinii responsabile faţă de integritatea mediului geografic. TERMENI-CHEIE: relaţii spaţiale, relaţii temporale, relaţii cauzale, relaţii statice, relaţii dinamice, relaţii funcţionale. Explicaţi re la ţiile d in t r e componentele u n u i g e o s is t e m d in localitatea n a ta lă . Componentele mediului geografic se află într-o permanentă interacţiune. Relaţiile dintre aceste componente sînt extrem de complexe (fig. 4.1), îndeplinind funcţii materiale, informaţionale, energetice. Se deosebesc mai multe tipuri de relaţii, principalele dintre ele purtînd un caracter spaţial, temporal, cauzal, static, dinamico-evolutiv şi funcţional. ^ A n a liz a ţi fig . 4 .1 . A r g u m e n t a ţ i p rin e x e m p le c o n c r e t e re la ţiile d in ­ i t r e c o m p o n e n t e le m e d iu lu i g e o g r a f ic . Relaţiile spaţiale (teritoriale) Acest tip de relaţii are loc pe teritorii cu suprafeţe diferite ca dimensiune şi este condiţionat de anumiţi factori generatori. De exemplu, ansamblul de relaţii (rocă-relief- aer-vieţuitoare etc.) stabilite pe întinderi mari în Deşertul Sahara este subordonat factorului generator climatic. Aceluiaşi factor îi este subordonat şi sistemul de relaţii ale mediului geografic în spaţiile din Arctica şi Antarctica. Sistemul de relaţii din oazele deserturilor tropicale sînt subordonate unui alt factor generator, şi anume - prezenţei unei pînze de ape freatice la adîncimi mici. Manifestarea relaţiilor spaţiale are loc între componenta antropică şi resursele naturale ale unui teritoriu (defrişarea pădurilor, valorificarea resurselor minerale, desecarea bălţilor etc.), ca rezultat mediul natural suportînd modificări esenţiale (care sînt acestea?). 3 > P re c iz a ţi re la ţiile s p a ţia le e x is t e n t e în m e ­ d iu l g e o g r a f ic al lo ca lită ţii n a ta le . Relaţiile temporale Acest tip de relaţii relevă schimbările parţiale sau totale ale factorilor de mediu sau ale mediului în ansamblu Fig. 4.1. Structura şi relaţiile dintre componentele mediului geografic (după S. Neguţ) Tema 4. Tipuri de relaţii în mediul geografic 19 fie în intervale scurte (cutremure, prăbuşiri de teren, erupţii vulcanice), fie în intervale foarte mari (formarea reliefului glaciar, a solurilor, a mlaştinilor, a continentelor, a bazinelor oceanice etc.). Derularea efectelor în timp poate avea loc şi în cazul activităţilor umane. De exemplu, defrişarea pădurilor şi înlocuirea lor cu diverse culturi agricole este însoţită de schimbarea relaţiilor dintre elementele mediului. Astfel, se stabileşte un alt gen de procese geomorfologice, ca şiroirea, alunecările de teren, condiţionînd apariţia unui alt tip de mediu. Daţi exemple de relaţii temporale care au loc în cadrul mediului din localitatea natală. Relaţiile cauzale Relaţiile cauzale sînt specifice oricărui sistem sau subsistem. În mediul geografic acestea decurg de la cauză la efect şi generează o întreagă gamă de procese şi fenomene, conducînd la transformări esenţiale ale mediului. De exemplu, desecarea bălţilor din preajma rîului Răut a cauzat coborîrea apelor freatice, salinizarea solurilor de luncă şi scoaterea lor din circuitul agricol. Defrişarea pădurilor, desţelenirea stepelor şi a silvostepelor, păşunatul excesiv au avut ca efect degradarea şi chiar deşertificarea unor suprafeţe considerabile în savane şi în zonele subtropicale, inclusiv în Stepa Bugeacului. Daţi exemple de relaţii cauzale care au loc în mediul geografic al localităţii natale, pe teritoriul ţării noastre. Relaţiile statice sau aparent statice Asemenea relaţii au loc între componentele aparent pasive şi decurg lent. Drept exemplu, pot servi relaţiile reciproce dintre roca maternă şi sol. Prin dezagregare, roca formează substratul pentru sol, constituindu-i partea anorganică, iar solul, la rîndul său, o protejează de acţiunea factorilor externi. Relaţii statice sînt şi cele dintre relief şi plante, temperatura aerului şi vegetaţie, rocă şi apele subterane (daţi exemple). Explicaţi relaţiile statice analizînd fig. 4.2. Fig. 4.2. Peisaj de tundră cu relaţii statice Relaţiile dinamice Aceste relaţii pot fi pe termen scurt, mediu şi lung sau diurne, sezonale, anuale, multianuale, seculare, milenare. Dinamica diurnă se exprimă prin variaţia elementelor meteorologice, alternarea zilelor şi nopţilor, adaptările vieţuitoarelor la lumină sau întuneric, iar dinamica sezonieră - prin modificări în mediile bisezonale (în zona tropicală) şi multisezonale (în zona temperată). Relaţiile ce ţin de dinamica seculară (alternanţa perioadelor umede cu cele uscate în decursul unui 20 Capitolul I. Mediul geografic. Caracterizare generală secol) şi de dinamica milenară sînt exprimate prin schimbări care au loc la nivelul scoarţei terestre, al atmosferei sau al Oceanului Planetar. De exemplu, pe parcursul mileniilor mişcările orogenice au condus la formarea unităţilor mari de relief. " Explicaţi rela ţiile dinamico-evolutive impuse de glaciarii, de p e n e p le n iz a re a re lie fu lu i m o n ta n , d e m işc a re a curenţilor m a g m a tici su b c ru sta li. Relaţiile funcţionale Funcţionarea sistemelor de mediu tinde să contracareze stările extreme şi să realizeze un echilibru dinamic prin autoreglare. Printre agenţii care pot provoca perturbări ale mediului sînt: vîntul, furtunile, precipitaţiile abundente, valurile oceanice devastatoare, secetele, defrişarea pădurilor, suprapăşunatul, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice, poluarea sistemelor naturale etc. Stabilitatea sistemelor de mediu este o măsură a integrităţii lor. Perturbaţiile produse sînt diminuate de însuşi mediul, care este capabil să revină la starea sa iniţială, cu unele schimbări nesemnificative. Aceasta are loc datorităfuncţionalităţii geosistemului. Disfuncţionalitatea mediului poate surveni atunci cînd intervin schimbări ample ale climei, modificări de ordin geologic (cutremure, erupţii vulcanice), alunecări de teren (fig. 4.3) etc. însă cele mai mari disfuncţii ale mediului sînt cauzate de activitatea Fig. 4.3. Disfuncţia mediului de pădure neraţională a omului (argumentaţiprin exemple). cauzată de alunecări de teren f REPERE R e la ţiile s p a ţia le sînt specifice pentru un spaţiu geografic (relaţiile ro c ă - r e lie f - a e r - a p ă - v ie ţu ito a re - so l - o m în Deşertul Gobi, în Podişul Tibet, în Cîmpia Amazonului, în Cîmpia Nistrului Inferior etc.). R e la ţiile te m p o ra le d e s c u rtă d u r a tă din localitatea natală pot fi reprezentate de prăbuşiri ale unor cariere de exploatare a zăcămintelor de substanţe minerale, a unor case de locuit, de alunecări de teren, de inundaţii ale terenurilor agricole etc. Din categoria r e la ţiilo r te m p o ra le d e lu n g ă d u r a tă fac parte: formarea solului, desţelenirea stepei şi cultivarea plantelor agricole, drenarea bălţilor etc. R e la ţiile c a u z a le au la bază cauza şi efectul: emanările de bioxid de sulf de la întreprinderile industriale determină formarea ploilor acide, iar acestea, la rîndul lor, dăunează pădurilor, plantelor agricole şi faunei acvatice. R e la ţiile a p a r e n t s ta tic e (care nu pot fi observate) se dezvoltă între plante şi sol, între sol şi relief, între sol şi aer etc. R e la ţiile d in a m ic e sînt reprezentate de fazele vegetative ale plantelor, de constituirea elementelor văii unui rîu, de formarea munţilor şi ruinarea lor pe parcursul evoluţiei geologice. Exemple de r e la ţii fu n c ţio n a le sînt autoepurarea apelor rîului după poluarea sa cu deversări industriale, dezvoltarea pădurilor secundare după incendii etc. Tema 4. Tipuri de relaţii în mediul geografic 21 E BINE SĂ ŞTIŢI • Datorită intensităţii relaţiilor care se stabilesc între organisme şi factorii de m ediu, pădurea este considerată cel mai complex ecosistem terestru. Schimburile de energie, masă şi informaţie condiţionează echilibrul mediului geografic. Este suficient să evidenţiem faptul că două treimi din cantitatea de oxigen existent la nivel global sînt furnizate de arbori şi arbuşti, pentru a conştientiza rolul important pe care îl are geosistemul pădurii în viaţa noastră. 1. Numiţi principalele tipuri de relaţii în cadrul mediului geografic. Lucraţi în grup • La care tipuri se referă următoarele relaţii: apă - vegetaţie;plante - animale; relief-aer; om - plante; luncă - rîu? • Comentaţi citatul: „Ecologia este ştiinţa luptei pentru existenţă". (G. Cooper) 2. Daţi exemple de relaţii spaţiale. Care sînt factorii care le generează? 3. Explicaţi relaţiile temporale utilizînd exemple concrete din localitatea natală. 4. Elaboraţi o prezentare în format electronic despre tipurile de relaţii în cadrul mediului geografic. Utilizaţi termenii specifici temei abordate. 5. Discutaţi cu colegii despre consecinţele lipsei relaţiilor funcţionale în mediul geografic. Formulaţi concluzii. 6. Apreciaţi rolul capacităţii mediului de a se autoregla. 7. Numiţi factorii care cauzează perturbări ale componentelor mediului. Care dintre ei pot conduce la disfuncţii ale integrităţii mediului? Lucraţi în perechi • Încercuiţi litera A (adevărat) sau F (fals) pentru următoarele afirmaţii: A. F. În tundră componenta generatoare a relaţiilor spaţiale este solul. A. F. În tundră au loc relaţii cauzale între muşchi şi licheni. A. F. În tundră relaţia sol - vegetaţie are un caracter aparent static. A. F. În tundră relaţia climă - vegetaţie are un caracter cauzal. A. F. În tundră capacitatea de autoreglare a mediului lipseşte. A. F. În tundră relaţiile dinamico-evolutive sînt determinate preponderent de activităţile omului. A. F. Încălzirea globală poate determina disfuncţii ale mediului de tundră. 8. Dezvoltaţi o prezentare în format electronic cu subiectul: Relaţiile cauzale în cadrul mediului geografic. 9. La care alte discipline şcolare şi în cadrul căror subiecte pot fi utilizaţi termenii specifici: relaţii spaţiale, relaţii cauzale, relaţii temporale, relaţii aparent statice, relaţii dinamice, relaţii funcţionale? • De ce sînt necesare cunoştinţele despre tipurile de relaţii din cadrul mediului geografic? Cum aplicăm aceste cunoştinţe în viaţă?