Geosistemul şi sociosistemul.
Particularităţi şi funcţii
Competenţe:
• construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici;
• caracterizarea particularităţilor geosistemului şi ale sociosistemului;
• prelucrarea surselor de informaţie la tema dată;
• manifestarea atitudinii responsabile faţă de componentele geosistemului şi
sociosistemului.
TERMENI-CHEIE: sistem de componente, geosistem, sistem funcţional, sistem
ierarhizat, sistem dinamic, sociosistem, sociogeosistem.
Explicaţi relaţia relief - climă - apă utilizînd observaţiile proprii
efectuate în localitatea natală.
Geosistemul natural
Fluxurile energetice şi de substanţe leagă între ele componentele abiotice, biotice şi antropice ale mediului geografic. Ansamblul de relaţii complexe, stabilite
între componentele mediului, care a evoluat pe parcursul timpului geologic, a
generat un sistem funcţional unic, numit geosistem (fig. 3.1). Termenul de geosistem provine de la cuvintele de origine greacă geo - Pămînt şi systema - sistem
de componente legate între ele. Geosistemul este un complex teritorial natural, în
care toate componentele (rocile, relieful, clima, apele, vegetaţia, lumea animală,
solul, omul şi activităţile umane) interrelaţionează şi dau unitate unui teritoriu,
fie la nivel global (geosistemul
Terrei), fie la cel local (pădure,
lac, baltă, pajişte etc.).
Specificul geosistemului
constă în faptul că acesta dispune de un anumit potenţial energetic (schimbul de energie, de
substanţe, circuitele de apă, de
aer) şi are capacitatea de a-şi
regenera componentele sale.
Relaţiile reciproce dintre aer,
apă, vegetaţie, lumea animală,
sol, activităţile omului sînt produsulfuncţionalităţii unităţii sistemice, adică al geosistemului.
Componente abiotice Componente biotice
Fig. 3.1. Schema funcţională a geosistemului
(după I. Zăvoianu)
14 Capitolul \. Mediul geografic. Caracterizare generală
Cel mai mare după dimensiuni este geosistemul natural al Pămîntului. În
cadrul lui sînt ierarhizate complexe teritoriale naturale (geosisteme) de diferit
rang - de la cele mai mari (continente, oceane, brîie geografice, zone naturale,
regiuni geografice) pînă la cele mai mici, de ordin local (baltă, lac, pădure etc.).
Geosistemele Terrei, cu toate componentele şi relaţiile dintre ele, s-au format pe
parcursul a milioane de ani şi au evoluat atît sub acţiunea factorilor cosmici, cît
şi a factorilor interni (procesele endogene) şi externi (procesele exogene).
După dimensiunile lor, geosistemele se împart în: globale, regionale şi locale.
Geosistemele mari - globale şi regionale - sînt mai vechi ca vîrstă, spre deosebire
de cele mai mici - locale, care sînt mai tinere.
Într-un geosistem natural mic componentele au caracteristici mai omogene
decît în cele de rang regional şi global.
Noţiunea de geosistem nu este identică cu cea de ecosistem: ultima se constituie ca o unitate a prezentului, pe cînd prima poartă în caracteristicile sale întreaga istorie, fiind rezultatul unei evoluţii continue. Geosistemul este mai complex
decît ecosistemul, dar ambele au funcţionalitate şi vizează în mod deosebit viaţa.
Geosistemul natural are următoarele caracteristici esenţiale:
■ este un sistem deschis. Prin schimbul de substanţe şi de energie, acesta
contactează cu sistemele învecinate. De exemplu, geosistemele naturale de
taiga şi tundră sînt deschise, ele interrelaţionează prin schimb de substanţe,
de energie;
■ este un sistem unitar. Această proprietate se datorează coeziunii dintre elementele sale. Schimbarea unei componente atrage după sine modificări în
lanţ, soldîndu-se cu transformări profunde, iar uneori - cu degradarea totală a
geosistemului. De exemplu, defrişarea pădurilor în zona mediteraneană a condus la degradarea geosistemului de pădure şi la apariţia vegetaţiei de maquis;
■ este un sistem organizat şi structurat. Geosistemului îi este caracteristică
structura verticală, organizată prin geoorizonturi (etajele unei păduri, straturile de apă în mări şi oceane, învelişurile intern şi extern ale Pămîntului),
şi structura orizontală, reprezentată prin subunităţi teritoriale (brîie geografice, zone naturale, regiuni geografice etc.);
■ este un sistem funcţional. Relaţionează atît în plan intern, cît şi extern cu
alte sisteme şi asigură un schimb dinamic de energie şi de materie care circulă la diferite niveluri. Varietatea relaţiilor integratoare dintre componente
se materializează sub forma unor fluxuri de energie, de substanţe şi de informaţie, conferindu-i geosistemului o natură pur funcţională. Funcţionalitatea
dată presupune un proces de transformare, stocare şi transfer de energie,
de substanţe şi de informaţie, care se desfăşoară în timp, asigurîndu-i geosistemului integralitate şi stabilitate în condiţiile unei evoluţii permanente;
■ este un sistem ierarhizat. Ceea ce înseamnă că acesta este format din mai
multe subsisteme, diferite ca mărime, organizare şi funcţionare. Sistemul
superior impune liniile generale de evoluţie subsistemelor subordonate, iar
acestea, la rîndul lor, transmit celui superior specificul evoluţiei şi raporT e m a 3. Geosistemul si so c io s is te m u l 15
turile dintre ele. Un geosistem poate fi în acelaşi timp suprasistem pentru
părţile sale şi subsistem în componenţa unui sistem mai mare. Gradul de
subordonare al structurilor subsistemice (al geosistemelor mai mici) faţă de
geosistemul planetar nu este determinat de extensiunea spaţială, ci de rangul
ierarhic (local, subregional, regional, zonal, planetar);
■ are capacitatea de a se autoregla. Datorită capacităţii geosistemului de a
reveni la starea sa iniţială, modificările care au loc în interiorul lui nu conduc la schimbarea structurii sale. De exemplu, după poluarea rîului cu ape
reziduale, el revine la starea iniţială, adică are loc autoreglarea; pădurea
care a suferit un incendiu are şi ea capacitatea de a se restabili. Funcţionalitatea geosistemului cu circuitele sale de substanţe, de energie şi de informaţie reprezintă mijlocul prin care se asigură autoreglarea, autostabilitatea,
existenţa. Autoreglarea nu se realizează în cazul în care relaţiile esenţiale
ale geosistemului au fost modificate profund de activitatea omului. Procesul
intens de schimb de materie dintre societatea umană şi mediul înconjurător,
bazat pe creşterea consumului de resurse naturale, a avut ca rezultat scăderea
capacităţii funcţionale de autoreglare şi de regenerare, altfel spus, degradarea geosistemelor. De aceea, în prezent este necesară armonizarea activităţilor societăţii umane cu circuitele schimbului de substanţe, de energie şi de
informaţie care generează proprietăţile şi capacităţile geosistemului natural;
■ este un sistem dinamic, cu o evoluţie continuă, care se desfăşoară în ritmuri
diurne, sezoniere sau în intervale foarte mari de timp (de exemplu, schimbările diurne ale temperaturii aerului; schimbările sezoniere ale vegetaţiei,
ale lumii animale; transformarea peisajelor naturale în peisaje antropice;
evoluţia geologică a componentelor naturii, a învelişurilor Pămîntului etc.).
Geosistemul este sistemul funcţional al mediului geografic.
C a ra c te riz a ţi u n geosistem d in lo ca lita te a n a ta lă (p ă d u re , b a ltă , pa jiş-
< te , lac etc.) c o n f o r m p a rtic u la rită ţilo r in d ic a te m a i su s. U tiliza ţi fig . 3 .1 .
Sociosistemul
Dezvoltarea societăţii umane a impus treptat apariţia unui nou sistem, şi anume
a sociosistemului - un mediu specific, format de om prin îmbinarea sau înlăturarea unor componente ale mediului natural. Mai simplu vorbind, sociosistemul
este spaţiul antropizat şi geografic umanizat, ocupat şi modificat de către comunitatea umană pe parcursul timpului istoric.
Sociosistemul se caracterizează prin următoarele particularităţi:
■ este un ansamblu integru, constituit din elemente ale naturii, componente
demografice, tehnologice, arhitecturale etc.;
■ este un sistem funcţional, între elementele sale stabilindu-se relaţii de intercondiţionare, care se manifestă prin fluxuri de materie (apă, materii prime,
produse etc.), de energie (solară, fosilă - cărbune, petrol, gaze naturale etc.)
şi de informaţie;
■ are un caracter dinamic (evolutiv) (explicaţi această particularitate) ;
16 Capitolul \. Mediul geografic. Caracterizare generală
■ este alcătuit din aşezări umane cu diverse aspecte, în dependenţă de condiţiile pe care le oferă cadrul natural din spaţiul dat (condiţii de relief, climă etc.). Aşezările rurale sînt reprezentate în principal de sate, de diverse
mărimi şi forme, ai căror locuitori se îndeletnicesc preponderent cu agricultura, impactul omului asupra mediului natural fiind mai redus. În aşezările
urbane, îndeosebi în oraşele mari, activităţile omului sînt variate, iar multe
dintre componentele mediului natural au fost modificate considerabil.
Prin activităţile sale, omul a devenit, în mod direct sau indirect, un factor activ în modificarea componentelor mediului în care locuieşte. Astfel, omul a creat
forme de relief (halde, diguri, canale, cariere), a nivelat ondulările reliefului prin
secţionarea versanţilor, prin construcţia căilor de comunicaţie, a schimbat complet
mediul terenurilor mlăştinoase, a înlăturat aproape în totalitate vegetaţia spontană
de pe suprafeţele de cîmpie, introducînd speciile de cultură. Vînatul abuziv, braconajul şi pescuitul intensiv au afectat considerabil biodiversitatea.
Valorificarea intensivă şi, în mare parte, neraţională a componentelor mediului
natural a pus în pericol echilibrul ecologic. La etapa actuală, este evidentă necesitatea de a optimiza calitatea componentelor naturale din cadrul sociosistemului.
Aceasta impune acţiunile conştiente ale omului în activitatea de modificare a spaţiului geografic, acţiuni care să conducă la sporirea eficienţei economico-sociale,
însă fă ră să provoace dezechilibru în mediul natural.
REPERE
• G e o s is te m u l este sistemul funcţional al mediului geografic. El este format din
ansamblul de relaţii reciproce, stabilite între com ponentele mediului geografic
pe parcursul evoluţiei planetare. Din geosistem ele locale fac parte: pădurea,
lacul, balta, rîul; din cele globale - brîiele geografice, oceanele, continentele etc.
• G e o s is te m u l este unitar, deschis, organizat, structurat, ierarhizat, are proprietatea de autoreglare.
• S o cio s is tem u l este alcătuit din aşezări urbane şi rurale, în care se desfăşoară activităţile omului în agricultură, industrie, transport şi alte domenii - activităţi care
modifică mediul natural. Între geosistem şi sociosistem există relaţii de reciprocitate. Sistemul de relaţii dintre sociosistem si geosistem formează sociogeosistem ul.
v ' j
E BINE SĂ ŞTIŢI
• Lacul S fîn ta A n a este un geosistem natural din Munţii Carpaţi, fiind situat în craterul unui vulcan stins, denumit Ciomatu,
din masivul vulcanic Puciosu, locul celei
mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi
şi în Europa de Est, care a avut loc acum
cîteva zeci de mii de ani.
T e m a 3. G e o s is te m u l şi s o c io s is te m u l 17
r
EVALUARE
1. Definiţi noţiunile de geosistem şi sociosistem.
2. Explicaţi afirmaţia: Geosistemul dispune de potenţial energetic.
3. Care sînt particularităţile şi, respectiv, caracteristicile unui geosistem? Completaţi tabelul de mai jos:
Particularităţile
geosistemului Caracteristici
?
Este alcătuit din componente organizate şi structurate,
între care s-au stabilit multiple relaţii
Sistem unitar ?
?
Comunică cu sistemele limitrofe prin fluxuri de energie
şi de substanţe
? Are capacitatea de a reveni la starea iniţială
Sistem dinamic ?
? Sistemul superior îşi subordonează subsistemele
Sistem funcţional ?
Lucraţi în perechi
• Daţi exemple de geosisteme din localitatea natală, din Republica Moldova, din Europa, de pe Terra.
• Comentaţi citatul: „Nu avem dreptul să distrugem ceea ce nu noi am creat". (J. Dorst)
Lucraţi în grup
• Formulaţi concluzii analizînd fig. 3.1 din manual, pag. 14.
4. Descrieţi particularităţile caracteristice ale sociosistemului.
5. Daţi exemple concrete de modificare a componentelor unui geosistem regional sau
global. Ce consecinţe a avut această modificare?
6. Propuneţi măsuri de optimizare a calităţii componentelor naturale în cadrul sociosistemului local.
7. Analizaţi prin observare structura unui geosistem din localitate (pajişte, pădure, baltă
etc.). Care sînt consecinţele valorificării intensive a componentelor naturale ale geosistemului analizat?
8. Structuraţi printr-o modalitate grafică particularităţile geosistemului şi ale sociosistemului.
9. La care alte discipline şcolare şi în cadrul căror subiecte pot fi utilizaţi termenii specifici: geosistem, sociosistem, spaţiu antropizat, sistem unitar, sistem funcţional, sistem
organizat şi structurat, sistem ierarhizat?
• De ce sînt necesare cunoştinţele despre geos
scoala scoala de soferi scoala auto scoala de soferi pret scoala soferi scoala de soferi categoria b sofer cat b scoala de soferi categoria a cat costa scoala de soferi scoala de soferi sector 4 pret scoala de soferi examen auto școală de șoferi scoala de soferi categoria c pret scoala de soferi categoria b scoala soferi categoria a scoala de soferi profesionisti soferi profesionisti scoala auto online cursuri auto scoala de soferi ieftina scoala de soferi categoria d scoala particulara
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu