Alte tipuri de medii

Alte tipuri de medii Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • clasificarea mediilor intrazonale; • caracterizarea complexă a mediilor intrazonale; • prelucrarea surselor de informaţie la tema dată. TERMENI-CHEIE: medii intrazonale, mediu montan, mediu urban, mediu rural, mediu litoral, mediu pelagic, mediu abisal. Ce cunoaşteţi despre mediile azonale? N um iţi factorii care contribuie la formarea lor. Mediile intrazonale (azonale) Din aceste medii fac parte ariile montane, înscrise cu baza lor în mediile zonale. Mediile montane sînt dispuse intrazonal pe întreg cuprinsul Terrei. Toţi factorii de mediu - clima, vegetaţia, solurile etc. - se supun legii etajării. Munţii înalţi, situaţi în zona temperată sau la latitudini mici, etajează cel mai bine elementele învelişului geografic, cuprinzînd mai multe subtipuri de medii (fig. 9.1). M ediul crestelor montane înalte. Acesta este dominat de un relief foarte accidentat, cu pante abrupte şi creste acoperite cu gheţari şi zăpezi permanente. Temperaturile sînt cuprinse între 0°C şi -50°C, cu vînturi puternice care formează un pustiu montan de gheaţă. M ediul de tundră montană. Este caracteristic pentru Munţii Alpi (la altitudinea de 1.700-1.800 m), pentru Munţii Kenya şi Munţii Kilimanjaro (la altitudinea de 3.000 m). În acest mediu relieful este mai echilibrat, fiind reprezentat de platouri nivelate. Aici vînturile nu mai sînt atît de puternice. Verile sînt scurte, cu temperaturi medii cuprinse între 0°C şi -4°C, iar iernile sînt lungi. În aceste zone vegetaţia este etajată în funcţie de condiţiile climatice (ierburi, arbuşti pitici), iar perioada de vegetaţie este scurtă. M ediul pădurilor. În dependenţă de climă, pădurile de foioase cresc la baza muntelui, Fig. 9.1. Etajarea zonelor naturale în Munţii Anzi. Activităţile omului în munţi 44 Capitolul II. Tipologia mediului geografic iar cele de conifere se întîlnesc la altitudini mari. Dintre reprezentanţii lumii animale, sînt răspîndite: jderul, veveriţa, vulpea, lupul, mistreţul, capra de munte (fig. 9.2), castorul, găinuşa si cocosul de munte, păsările răpitoare. Zonele montane au constituit dintotdeauna o atracţie pentru comunităţile umane. În prezent, aici funcţionează numeroase staţiuni turistice. În regiunile montane se pot distinge două moduri de viaţă, în funcţie de poziţia lor geografică: - modul de viaţă specific spaţiilor montane înalte din regiunile temperate. În aceste spaţii cu păşuni bogate, principala ocupaţie a omului este creşterea animalelor, în special creşterea oilor pentru lînă (fig. 9.3). Solurile sînt sărace în Fig•9 2 Peisajmontancucapra - r de munte humus, greu de prelucrat; - modul de viaţă specific regiunilor montane din zona caldă a globului. În aceste regiuni, condiţiile de mediu sînt mai favorabile pentru om, iar activităţile sale agricole sînt mai diversificate (se cultivă cartoful, porumbul, ceaiul, cafeaua). În aceste două tipuri de medii factorul antropic a avut un impact diferit. În mediul montan ocupaţiile principale ale omului cuprind două ramuri de bază: păstoritul, practicat timp de 4-5 luni pe an, şi turismul. Numărul mare de poteci şi drumuri nemodernizate, mulţimea de cabane (fig. 9.4), fluxurile de turişti - toate acestea au creat o presiune antropică semnificativă, care a condus la degradarea solurilor şi a vegetaţiei, la creşterea gradului de fragmentare a versanţilor prin dezvoltarea de ravene şi torenţi, generînd solifluxiuni, alunecări de teren, surpări, spălări de suprafaţă şi incendii. Odată cu construirea căilor rutiere şi feroviare, au fost devastate suprafeţe mari de păşuni. Peisajul montan a fost puternic modiFig. 9.3. Păstoritul în munţi Fig. 9.4. Cabane în Munţii Carpaţi Tema 9. Alte tipuri de medii 45 Fig. 9.5. Oraşul Paris Fig. 9.6. Sat în Munţii Carpaţi ficat ca urmare a dezvoltării industriei hidroenergetice şi miniere. Un mediu mai „natural” s-a păstrat doar la etajele montane superioare. M ediile antropizate a. M ediul urban. Sistemul mediului urban (fig. 9.5) este unul deschis, caracterizat prin schimburi de materie, energie şi informaţie cu mediul natural. Oraşul este un spaţiu în care, alături de mediul natural (rocă, relief, climă, ape, vegetaţie, faună), este prezentă şi acţiunea umană (aşezări, economie, cultură, educaţie). În acest sistem, relaţiile sînt în mare măsură direcţionate şi controlate de către om. Dezvoltarea aşezărilor urbane este influenţată de factorii naturali, istorici şi economici (explicaţi aceste influenţe). În localităţile urbane moderne se diferenţiază cîteva zone funcţionale: - zona funcţională industrială, destinată pentru amplasarea întreprinderilor industriale, luîndu-se în considerare roza vînturilor şi poziţia zonei date în raport cu albia rîurilor şi a cuvetelor lacustre. Întreprinderile ce prezintă riscuri pentru sănătatea şi securitatea populaţiei se amplasează cît mai departe de spaţiile locative; - zona funcţională locativă (rezidenţială), destinată pentru construcţia caselor de locuit, a centrelor administrative, ştiinţifice, medicale, sportive, a instituţiilor de învăţămînt şi a spaţiilor verzi. În scopul menţinerii unui mediu cu comfort sporit pentru viaţă, poziţionarea zonei respective este opusă celei industriale; - zona funcţională a depozitelor şi a întreprinderilor comunale, destinată pentru amplasarea depozitelor de carburanţi, de mărfuri industriale, de legume şi fructe, a întreprinderilor de deservire a transportului urban şi a celor de deservire comunală (curăţătorii chimice etc.); - zona funcţională a transportului extern, destinată pentru construcţii masive - staţii, porturi, gări etc., pentru amplasarea unităţilor de deservire a transportului de pasageri şi de mărfuri. Pentru a păstra calitatea aerului atmosferic şi a asigura securitatea populaţiei, automagistralele şi alte căi de transport se construiesc în afara zonei locative. În suburbiile oraşelor se creează spaţii împădurite, cu un regim de protecţie deosebit şi cu destinaţie recreativă pentru populaţie. 46 Capitolul II. Tipologia mediului geografic b. M ediul rural. În acest tip de mediu legăturile dintre vatra localităţii, populaţie şi moşie se contopesc, formînd o tipologie variată: sat de munte (fig. 9.6), de vale, de cîmpie; aşezare pastorală, forestieră, de pescari etc. Spre deosebire de aşezarea urbană, în mediul rural există o legătură mai strînsă între locuitori şi resursele existenţei lor (ogor, pădure, ape, vînat, peşte etc.). Aşezările rurale au diferite configuraţii: liniară (în văile rîurilor), compactă (în locurile cu relief fragmentat), dispersată (în cîmpie) etc. Mediile în bazinul oceanic Ce m edii cu n o a şteţi în bazinul o ce a n ic ? N um iţi factorii ca re a u co n ­ d u s la individualizarea lor. Bazinele oceanice ocupă depresiunile mari, create de factorii tectonici şi telurici. Ele constituie mai mult de 70% din suprafaţa Pămîntului. Oceanele prezintă un mediu omogen, în care se îmbină trei componente naturale: apa, relieful şi vieţuitoarele. Organismele marine diferă foarte mult prin dimensiuni şi prin modul de viaţă. Unele plutesc liber la suprafaţă, altele trăiesc pe fundul oceanelor. În bazinul oceanic se disting trei tipuri principale de medii: a. M ediul litoral. Este situat în vecinătatea ţărmului, în zonele de şelf, unde există condiţii favorabile de lumină, aerare a apei şi o diversă lume organică. Deosebirile regionale de temperatură şi salinitate a apei, direcţia de curgere a curenţilor oceanici, caracteristicile reliefului submers conduc la diferenţierea subtipurilor de medii. Un rol important revine activităţilor umane legate de construcţiile portuare, de exploatările de petrol şi gaze. Acestea produc frecvent modificarea condiţiilor de mediu pe termen scurt sau lung, cu urmări asupra caracteristicilor biomasei şi ale biodiversităţii. b. M ediulpelagic. Se desfăşoară departe de ţărm, în stratul superior al apelor oceanice, în care lumina şi aerul pătrund datorită valurilor oceanice. Acest strat conţine un număr mare de vieţuitoare. În cadrul mediului pelagic se separă subtipuri cu caracter zonal: polar, temperat, tropical şi regional (cauzat de intervenţia curenţilor de apă reci sau calzi, de deosebirile de salinitate etc.). Organismele care trăiesc în acest mediu sînt plutitoare, unele dintre ele se deplasează pasiv, fiind purtate de valuri şi curenţi. Se întîlnesc alge diatomee, crustacee, meduze. Stratul de plancton poate avea o adîncime de pînă la 200 m. Animalele care înoată bine atît la suprafaţă, cît şi la adîncime au corpul fusiform, cu înotătoare puternice. Dintre acestea fac parte delfinii, balenele, peştii etc. c. M ediul abisal. Ocupă cea mai mare parte din Oceanul Planetar. Se întinde pe fundul mărilor şi oceanelor, pe cîmpiile abisale. Este un mediu lipsit de lumină, cu presiune şi salinitate ridicate, cu temperaturi scăzute în funcţie de adîncime, cu numeroase adaptări ale organismelor. Apa se caracterizează printr-un calm aproape absolut. În mediul abisal plantele lipsesc, iar fauna prezintă adaptări specifice: unele animale şi-au pierdut vederea, altele au ochi mari, telescopici sau organe fosforescente. Tema 9. Alte tipuri de medii 47 f REPERE Factorii generatori pentru mediile montane aparţin atît celor specifici zonalităţii latitudinale (îndeosebi pentru partea inferioară a munţilor), cît şi celor specifici azonalităţii, proveniţi din etajarea caracteristicilor mediului. Din punct de vedere biogeografic, în spaţiul montan se disting următoarele etaje, diferenţiate în funcţie de altitudine, climă şi expoziţia versanţilor: e ta ju l n iv a l, e ta ju l s u b n iv a l, e ta ju l a lp in , e ta ju l s u b a lp in , e ta ju l m o n ta n su p erio r, e ta ju l m o n ta n in fe rio r, e ta ju l co lin ar. E BINE SA ŞTIŢI Sfinxul din Munţii Bucegi (România) are aceeaşi înălţim e ca şi faimosul Sfinx egiptean de la Gizeh. Tocmai din acest motiv unii cercetători cred că ar fi executat de către oameni, şi nu de forţele naturii, şi că înfăţişează o zeitate. EVALUARE 1. Elaboraţi o prezentare în format electronic cu subiectul: Mediul intrazonal al Munţilor Anzi. Lucraţi în perechi • Discutaţi cu colegii despre modificările antropice în structura şi funcţionarea mediului regiunilor situate la mari altitudini. Formulaţi concluzii. 2. Caracterizaţi mediul urban. Descrieţi zonele funcţionale ale localităţilor urbane. 3. Ce cunoaşteţi despre tipologia aşezărilor rurale? 4. Explicaţi consecinţele impactului antropic în mediile urban şi rural. Lucraţi în grup • Caracterizaţi principalele medii oceanice utilizînd informaţii din Internet şi din alte surse. Completaţi tabelul: Criterii de caracterizare Mediul litoral Mediul pelagic Mediul abisal Localizarea Condiţiile de viaţă Lumea organică Adaptările lumii organice 5. Scrieţi un eseu despre unul dintre mediile azonale. 6. Explicaţi urmările impactului antropic asupra mediului oceanic. 7. Numiţi disciplinele şcolare şi subiectele la care pot fi utilizate cunoştinţele despre mediile reci polare şi subpolare, despre mediile intrazonale