Mediile tropical uscat şi subtropical

Mediile tropical uscat şi subtropical Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • caracterizarea complexă a mediilor geografice tropical şi subtropical; • interpretarea hărţii geografice, a climogramelor; • manifestarea comportamentului ecologic faţă de mediile naturale. TERMENI-CHEIE: mediu tropical, mediu subtropical, ueduri, erguri, hamade, maquis, garriga, scrub, badlands, sahel. Mediile tropicale uscate Numiţi factorii care au contribuit la formarea mediilor tropicale uscate. Care dintre aceştia sînt definitorii? Localizarea Mediile tropicale aride şi semiaride ocupă suprafeţe mari de deşerturi şi semideşerturi. Aproximativ 33,6% din suprafaţa globului este dominată de secetă, 14,6% fiind regiuni semiaride (cu precipitaţii de 150-250 mm/an), 15,0% - regiuni cu ariditate evidentă (50-150 mm/an) şi 4,0% - regiuni hiperaride (sub 50 mm/an). Mediile de viaţă arid şi semiarid sînt ocupate de deşerturi şi semideşerturi în nordul Africii (de la Oceanul Atlantic pînă la Marea Roşie), în Peninsula Arabică, în statele Irak, Iran, Pakistan, India (Deşertul Thar) şi pe Podişul Mexican din America Latină. În emisfera sudică aceste medii se întîlnesc în sudul Africii (Deşertul Namib, Deşertul Kalahari), în America de Sud (Deşertul Atacama) (fig. 6.1), în centrul şi vestul Australiei (Marele Deşert Nisipos, Marele Deşert Victoria). Caracteristicile factorilor de mediu Elementul comun pentru aceste medii este cantitatea redusă de precipitaţii atmosferice - sub 200 mm pe an. Contrastele termice sînt mari, atingînd valori de circa 50°C (explicaţi cauza). Volumul mic de precipitaţii (fig. 6.2) şi evaporarea intensivă influenţează reţeaua fluvială. Majoritatea albiiFig. 6.1. Desertul Atacama Fig. 6.2. Climograma mediului tropical uscat Tema 6. Mediile tropical uscat şi subtropical 29 lor sînt seci (ueduri - albii uscate ale nurilor) si doar fluviile mari (Nil, Murray), care îşi au izvoarele în regiuni bogate în precipitaţii atmosferice, traversează deşerturile, creînd condiţii de viaţă pentru plante şi animale, inclusiv pentru dezvoltarea agriculturii. Vînturile puternice generează furtuni violente de nisip, transportînd particulele fine pe distanţe de pînă la sute de kilometri. Procesele geomorfologice dominate de dezagregare (fig. 6.3) sînt rezultatul insolaţiei, al contrastelor termice şi al acţiunii eoliene. Relieful acestor medii este specific, fiind reprezentat de erguri (îngrămădiri haotice de dune cu diferite forme, întinse pe suprafeţe de zeci şi mii de kilometri pătraţi, caracteristice Africii), hamade (podişuri pietroase în Sahara de pe care vîntul a spulberat nisipul), munţi cu versanţi abrupţi si grohotişuri la poalele acestora. În condiţiile de climă aridă, vegetaţia este săracă, speciile de plante prezentînd o serie de adaptări: ciclu vegetativ scurt, rădăcini lungi şi adînci, seminţe rezistente, frunze mici, transformate adesea în spini, tulpini care au funcţia de fotosinteză. Se întîlnesc, de asemenea, tufişuri ghimpoase, ierburi ţepoase, plante suculente (cactuşi). Fauna acestor medii este la fel de săracă. Majoritatea speciilor de animale duc un mod de viaţă nocturn, fiind rezistente la temperaturi ridicate şi la lipsa îndelungată a apei (şopîrle, şerpi, scorpioni, rozătoare). În Sahara şi în sud-vestul Asiei trăieşte dromaderul (cămila cu o singură cocoaşă). Solurile sînt brune-cenuşii de deşert. Tipurile de submedii ale mediului tropical uscat Aceste submedii sînt condiţionate de diferenţierile climatice, de unele activităţi economice ale omului, în special de exploatările petroliere, de cultivarea plantelor agricole, care se practică în oaze şi de-a lungul marilor fluvii: a) deşerturile propriu-zise. Temperaturile ridicate şi cantitatea minimă de precipitaţii, sub 150 de mm/an (sînt şi ani lipsiţi total de ploi), determină, în mare parte, celelalte componente ale acestor medii. Relieful se remarcă prin dune de nisip si hamade. În aceste condiţii vegetaţia este foarte săracă; b) semideşerturile. Acestea sînt situate la trecerea de la deşert spre savană. Cantitatea de precipitaţii constituie 300-350 mm/an. În sezonul umed, cu o cantitate mai mare de precipitaţii, albiile rîurilor sînt mai pline cu apă. Vegetaţia este alcătuită din plante suculente (cactuşi). În regiunea Sahel (partea de sud şi cea de sud-est ale Saharei, o zonă de tranziţie de la deşert la savană, cu climă semideşertică) relieful de cîmpie şi de depresiune alternează cu podişuri şi masive muntoase vechi, cu peisaje pitoreşti de o mare valoare turistică; c) oazele. Se întîlnesc în locurile unde pînzele de apă subterane sînt situate la o adîncime mică. Oazele constituie medii favorabile pentru activităţile umane, Fig. 6.3. Formă de relief generată de acţiunea eoliană în deşert 30 Capitolul II. Tipologia mediului geografic îndeosebi pentru cultivarea bumbacului, legumelor, curmalului, arborelui de fistic şi altor plante folosite în alimentaţie. În unele oaze, condiţiile naturale sînt puternic influenţate de exploatările zăcămintelor de petrol şi de gaze naturale, de extinderea unor diverse construcţii şi instalaţii, astfel încît s-au format medii locale antropice (nordul Libiei, Arabia Saudită, Iran, Kuwait). Mediile subtropicale De ce mediile subtropicale au u n g r a d m a re d e antropizare? C e consecinţe are antropizarea asupra acestor m e d ii? Localizarea Mediile subtropicale sînt situate între latitudinile de 30-40° în ambele emisfere: pe ţărmurile Mării Mediterane, în vestul SUA, în Chile, în sud-vestul Africii şi în sud-vestul Australiei. Aceste regiuni sînt populate intens şi mediul lor natural este, în mare parte, transformat. Activităţile antropice au un impact negativ evident asupra organizării şi structurii acestui tip de mediu. Defrişarea abuzivă a pădurilor a generat accelerarea proceselor erozionale, cauzînd degradarea solurilor, dezvoltarea formaţiunilor de arbuşti pe locul pădurilor defrişate, evidenţierea unor medii intens antropizate. Caracteristicile factorilor de mediu Factorii principali care generează relaţiile funcţionale în mediul subtropical sînt clima şi activitatea antropică. În acest tip de mediu predomină relieful muntos. Clima se caracterizează prin două anotimpuri: vara caldă şi uscată, care ţine 4-6 luni, şi iarna blîndă şi umedă (fig. 6.4). Cantitatea anuală de precipitaţii atinge 500-1.000 mm. Aceste condiţii au favorizat dezvoltarea pădurilor xerofite, în care cresc diferite specii de stejar, pin, cedru (în Liban), eucalipt (în Australia) şi numeroşi arbuşti (fistic, laur). Mediului dat îi sînt specifice solurile roşii, numite terra rosa. Fauna este reprezentată de şacali, hiene, vipere cu corn etc. În prezent, mediul de viaţă mediteranean este prea puţin păstrat în starea sa naturală. Defrişarea masivă a pădurilor, suprapăşunatul în Grecia, în sudul Italiei şi în Israel au condus la distrugerea vegetaţiei naturale, au provocat procese de eroziune şi alunecări de teren. Tipurile de submedii ale mediului subtropical a) Mediul de viaţă de tipul maquis (fig. 6.5). Defrişarea pădurilor a condus la dezvoltarea 75 50 25 .o . o 3: I FMAM IIASOND Fig. 6.4. Climograma mediului subtropical Fig. 6.5. Vegetaţie de maquis Tema 6. Mediile tropical uscat şi subtropical 31 Fig. 6.6. Formaţiune vegetală de garriga Fig. 6.7. Mattoral - formaţiune vegetală în Chile (America de Sud) Fig. 6.8. Badlands în Dacota, SUA tufărişurilor xerofite, care se întîlnesc pe ţărmurile mediteraneene de vest. Aici cresc măslini, stejari de stîncă, palmieri pitici, arbuşti ţepoşi. În sudul Franţei acest tip de vegetaţie se numeşte garriga (fig. 6.6), în Chile - mattoral (fig. 6.7), iar în Australia - scrub (vegetaţia este formată preponderent din eucalipţi pitici şi acacii). b) Badlandsurile (fig. 6.8). Acesta este un mediu cu un peisaj dezolant, alcătuit din multe ravene, alunecări de teren, suprafeţe erodate. Ele se mai numesc şipămînturi rele, întrucît nu mai pot fi folosite nici în agricultură, nici pentru construcţii sau drumuri, fiind foarte răspîndite în statul Dakota, SUA, unde au şi primit denumirea respectivă. c) Regiunile alpine. Reprezintă un mediu mai puţin transformat de către om, caracterizat prin peisaje montane spectaculoase, cu forme de relief glaciar, cu gheţari şi lacuri glaciare. Influenţa antropică ţine de staţiunile de odihnă şi turism (de exemplu, lacurile alpine Maggiore, Como, Garda din Italia şi Elveţia etc.). Munţii Alpi sînt renumiţi prin numeroasele staţiuni montane destinate practicării sporturilor de iarnă, unele cu o dotare tehnică dintre cele mai moderne, printre care: Maso Corto (2011 m), faimoasa Valle d ’Aosta (important nod de comunicaţie între Italia şi Franţa prin celebrul tunel de sub Mont Blanc, cu o lungime de 11,5 km). În aceste regiuni se află şi Parcul Naţional Gran Paradiso cu renumita Valle di Cogne. J REPERE • În am bele medii sînt prezente toate tipurile de relaţii: s p a ţia le (ergurile şi hamadele sînt specifice pentru deşerturile Africii); te m p o ra le (schimbarea peisajelor pe parcursul timpului geologic); c a u z a le (defrişarea pădurilor, păşunatul excesiv, care au condus la formarea vegetaţiei de maquis, mattoral, scrub); d in a m ic e (procesele de eroziune, alunecările de teren, mişcarea dunelor în deşerturi); s ta tic e (relaţiile dintre sol şi vegetaţie); fu n c ţio n a le (relaţiile dintre microorganisme, plante şi animale). v_____________ !__________________________________________________J 32 Capitolul II. Tipologia mediului geografic E BINE SA ŞTIŢI În Deşertul Kalahari, creşte o plantă mai puţin obişnuită. Tulpina ei conţine ceară, grăsimi şi o substanţă cleioasă, care „arde" la fel ca o lavă, emanînd lumină. Tocmai din această cauză este numită „felinarul boşimanilor". Planta este foarte bine adaptată la căldura insuportabilă a deşertului. Fiind foarte inflamabilă, este folosită pentru a face foc noaptea, cînd temperatura în deşert scade simţitor. EVALUARE 1. Numiţi deserturile tropicale ale fiecărui continent utilizînd harta fizică a lumii. Completaţi tabelul: Africa America de Sud America de Nord Eurasia Australia 2. Ce reprezintă ergurile? Dar hamadele? 3. Daţi exemple de adaptări ale lumii organice la condiţiile climatice ale mediului tropical arid. Completaţi tabelul: Lumea organică Adaptări Lumea vegetală Lumea animală 4. Argumentaţi prin exemple concrete relaţiile din cadrul mediului tropical arid: climă - relief; climă - ape; climă - soluri. Lucraţi în perechi • Analizaţi climograma mediului subtropical din fig. 6.4. Formulaţi concluzii. 5. Explicaţi consecinţele impactului antropic în cadrul mediului subtropical. Ce reprezintă deşertificarea? Lucraţi în grup • Comparaţi cele două tipuri de medii utilizînd algoritmul cunoscut (pagina 28, Evaluare). Completaţi tabelul: Algoritm de caracterizare Medii tropicale uscate Medii subtropicale Asemănări 6. Dezvoltaţi o prezentare electronică cu subiectul: Submediile mediului subtropical. Utilizaţi informaţii şi imagini din Internet. Lucraţi în perechi • Elaboraţi schiţa unui poster cu subiectul: Mediul de viaţă subtropical. Impactul antropic. Probleme. Soluţii. 7. La care alte discipline şcolare şi în cadrul căror subiecte pot fi utilizate cunoştinţele despre mediile tropicale uscate şi subtropicale? Lucraţi în grup Emiteţi idei reflectînd asupra întrebării de mai jos: • Ce măsuri propuneţi pentru a stăvili extinderea desertificării în sudul tării noastre?