Mediul geografic. Structură şi organizare

Mediul geografic. Structură şi organizare Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • caracterizarea complexă a componentelor mediului geografic; • prelucrarea surselor de informaţie la tema dată; • manifestarea atitudinii responsabile faţă de componentele mediului geografic. TERMENI-CHEIE: componenta orografică, componenta atmosferică, componenta hidrică, componenta edafică, biocenoză, biotop, ecosistem. Ce funcţii au relieful, aerul, apa, solul, plantele, animalele în mediul localităţii natale? Cum influenţează omul prin activităţile sale aceste componente? Explicaţi consecinţele acestei influenţe. Componentele mediului geografic Componentele abiotice Componenta orografică (relieful). Relieful, împreună cu rocile (substratul petrografic), sînt părţi componente ale mediului geografic şi constituie suportul natural al acestuia. În cadrul mediului geografic, componenta orografică are mai multe funcţii: ■ munţii înalţi organizează mediul abiotic şi ulterior - componentele biotice (de exemplu, zonalitatea verticală); ■ munţii formează impunătoare bariere climatice, biogeografice şi de trafic (daţi exemple); ■ munţii conţin resurse importante ale subsolului (aur, argint, plumb, zinc, cupru, uraniu, cositor etc.), care au atras populaţia, formînd medii miniere locale, regionale (de exemplu, zonele montane andine din Peru, Bolivia, Chile etc.) (fig. 2.1); ■ pantele înzăpezite ale munţilor sînt utilizate de către oameni în scopuri recreative, fiind un mediu ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă în cadrul unor amenajări de altitudine (în munţii Alpi, Cordilieri, Carpaţi) cu peisaje montane distincte (fig. 2.2); ■ cîmpiile şi podişurile joase au un relief plat cu roci sedimentare, soluri fertile, resurse de apă, înveliş vegetal ierbos, elemente care au contribuit la concentrarea populaţiei (de exemplu, Cîmpia Mesopotamiei, Cîmpia Chineză, Fig. 2.1. Zonă minieră în Peru Cîmpia Indo-Gangetică (fig. 2.3). 8 Capitolul I. Mediul geografic. Caracterizare generală Care dintre funcţiile reliefului, enumerate mai sus, sînt stimulative şi care - restrictive pentru activitatea umană? Componenta atmosferică. Aerul este o componentă vitală a mediului geografic şi formează învelişul superior al acestuia, numit atmosferă. Învelişul de aer reprezintă un mediu specific al Terrei, în care vieţuiesc diverse organisme şi îşi desfăşoară activităţile sale omul. Fără aer nu ar exista viaţă şi nici dezvoltarea mediului geografic. În cadrul mediului geografic, componenta atmosferică îndeplineşte următoarele funcţii: ■ participă la formarea mediului geografic prin masă, compoziţie, proprietăţi fizicochimice, prin dinamică, prin formarea vremii şi a climei; ■ contribuie la distribuţia luminii, căldurii, umidităţii, presiunii; în corelaţie cu ceilalţi factori asigură constituirea unităţilor climatice: zone, regiuni, arii, locuri cu microclimă; ■ regimul de precipitaţii influenţează debitul rîurilor, alimentarea reţelei hidrografice, gradul de umiditate a solurilor, creînd condiţii de utilizare a terenurilor agricole; ■ fenomenele meteorologice au un rol stimulativ (rouă, ceaţă, brize), dar şi distructiv (tornade, grindină (fig. 2.4), viscol, polei). Componenta hidrică. Apa a apărut la începutul etapei geologice a dezvoltării planetei noastre, fiind una dintre componentele primare ale mediului său. Ea a jucat un rol important în apariţia şi menţinerea vieţii pe Pămînt. În acelaşi timp, apa are şi o pondere apreciabilă în asigurarea existenţei şi activităţii societăţii umane, deţinînd funcţia de menţinere a mediului de viaţă, de alimentare şi de dezvoltare a florei şi faunei. Componenta hidrică participă la structurarea mediului geografic, formînd medii specifice. Fig. 2.2. Sporturi de iarnă în Munţii Alpi Fig. 2.3. Recoltarea orezului în Cîmpia Indo-Gangetică Fig. 2.4. Grindina - fenomen de risc pentru activităţile omului Tema 2. Mediul geografic. Structură şi organizare 9 A n a liza ţi fig. 2 .5 . F o rm u la ţi co n clu zii. Funcţiile apei în cadrul mediului geografic sînt: ■ apa imprimă o calitate nouă şi unică mediului geografic, existînd în cele trei stări ale materiei - lichidă, solidă şi gazoasă; ■ prin caracterul său dinamic, apa este un agent de relaţionare a componentelor de mediu. Circuitul apei în natură este esenţial pentru funcţionalitatea, dinamica şi existenţa mediului geografic; ■ apaformează un înveliş cu extindere mare, vital pentru plante, animale, om, precum şi pentru activităţile sale; ■ componenta hidrică joacă un rol determinant în distribuţia climei terestre, iar prin acţiunile sale de erodare, de transport şi de acumulare constituie un agent modelator al reliefului; ■ mările şi oceanele conţin resurse minerale şi combustibili, deţin un mare potenţial energetic, creat de valuri, curenţii oceanici, maree, asigură căile de navigaţie maritimă. Componenta edafică. Solul reprezintă puntea de legătură dintre materia minerală, materia vie şi activitatea productivă a omului. El este veriga care uneşte componentele abiotice, biotice şi antropice din cadrul mediului geografic. Acest înveliş are un caracter discontinuu, fiind prezent doar în regiunile de uscat. Învelişul de sol s-a format datorită interacţiunii componentelor mediului geografic (fig. 2.6). 3 > E x p lic a ţi a c ţiu n e a fa c t o r ilo r p e d o g e n e t ic i e x a m in în d fig. 2.6. Fig. 2.6. Factorii de formare a solului (după N. Florea) În cadrul mediului geografic, solul îndeplineşte următoarele funcţii: ■ asigură producţia de biomasă agricolă şi silvică; ■ conduce energia de la suprafaţă (aer, apă, vieţuitoare) spre adîncime şi invers; ■ este un „ laborator ”în care are loc disoluţia, absorbţia, putrefacţia, fermentaţia substanţelor, procesele creatoare de substanţe noi, care susţin funcţiile mediului edafic; 10 Capitolul \. Mediul geografic. Caracterizare generală reflectă prin diversitatea lui variaţia în spaţiu şi timp a proceselor pedogenetice, condiţionate de factorii de mediu. BIOCENOZA U BIOTOPUL Fig. 2.7. Componentele ecosistemului Componentele biotice Componentele biotice (plantele şi animalele) generează diferite tipuri de medii: de pădure, de savană, de deşert, de pajişte etc. Organismele vii (biocenozele) şi habitatul lor (biotopul) formează ecosistemul (noţiune ecologică) (fig. 2.7) sau biogeosistemul (noţiune geografică). Componentele biotice (fig. 2.8) sînt clasificate după modul lor de nutriţie: producători, sau organisme autotrofe (plantele), care-şi pot sintetiza propria hrană; consumatori, care consumă hrana gata (animalele erbivore, carnivore); reducători, care descompun organismele moarte şi resturile organice (bacteriile). Explicaţi relaţiile dintre componentele ecosistemului examinînd fig. 2.7 şi fig. 2.8. Funcţiile componentelor biotice în cadrul mediului geografic sînt: ■ componenta vie întreţine numeroase legături cu toate componentele mediului geografic; ■ vegetaţia are un rol esenţial în îmbogăţirea aerului cu oxigen, în fixarea carbonului, în menţinerea umidităţii aerului; ■ organismele vii participă prin procesele biochimice la formarea scoarţei de alterare; ■ componentele biotice iau parte la constituirea unor roci (rocile organogene, zăcămintele de combustibili), iar prin procesele pedogenetice - la formarea solului; ■ componentele biotice participă la formarea reliefului (de exemplu, relieful coraligen). Componenta antropică Omul este, în acelaşi timp, creaţia şi creatorul mediului său înconjurător, care îi asigură existenţa fizică şi îi oferă posibilitatea dezvoltării intelectuale, sociale şi spirituale. Ponderea componentei umane în cadrul mediului natural s-a consolidat pe măsura dezvoltării activităţii social-economice a omului. La ora actuală, spaţiile naturale au devenit tot mai restrînse. Există regiuni geografice unde prezenţa omului în stmctura mediului geografic este determinantă, F/g. 2.8. Relaţii trofice în cadrul ecosiselementul antropic îndeplinind un rol dominant. temului (după I. Zăvoianu) Tema 2. Mediul geografic. Structură şi organizare 11 Funcţiile componentei antropice în cadrul mediului geografic sînt multiple. Astfel: ■ omul a transformat mediul natural în mediu social, introducînd în acesta elemente specifice creaţiei umane; ■ omul a exploatat ciclurile climatice, hidrologice, vegetative ale mediului geografic, obţinînd biomasa cultivată; ■ omul a devenit un creator de bunuri materiale. Dezvoltarea industriei a impus cerinţe noi societăţii umane, în special în ceea ce priveşte integrarea în circuitul economic a noilor tipuri de resurse naturale; ■ omul a creat un habitat specific: dacă în aşezările rurale mediul natural mai predomină încă, atunci în oraşe acesta a fost treptat substituit; ■ crearea habitatelor, mai ales a celor urbane, care au condiţionat apariţia microclimei urbane, a provocat schimbări microclimatice, modificări ale cursurilor rîurilor, ale apelor subterane, ale peisajelor naturale, ale vegetaţiei naturale, a generat apariţia maselor imense de deşeuri urbane şi reziduuri industriale. Toate componentele descrise (abiotice, biotice şi antropice) organizează mediul geografic, combinîndu-se în diferite forme. În acelaşi timp, ele se diferenţiază, preluînd funcţia de factor determinant care îşi lasă amprenta asupra spaţiului de existenţă. Fiecare componentă determinantă creează medii distincte: mediul montan, mediul de cîmpie, mediul climatic, mediul edafic, mediul hidrologic, mediul biocenotic, mediul urban etc. • În cadrul mediului geografic, fiecare componentă are funcţii stimulative şi restrictive. D e e x e m p lu , apa are un rol important în formarea şi distribuţia climei, în creşterea şi dezvoltarea plantelor şi animalelor, în activităţile omului (fu n c ţii s tim u la tiv e ), iar inundaţiile, eroziunea cauzată de ape prezintă riscuri şi un impact negativ asupra activităţilor omului şi asupra altor elem ente ale mediului natural (fu n c ţii re stric tiv e). • Fiecare componentă poate deveni generatoare de medii distincte. D e e x e m p lu , re lie fu l formează mediul montan, mediul de cîmpie, c lim a - mediul climatic, a p a - mediul marin, mediul fluvial, mediul lacustru etc. v__________________________________________________________________________J E BINE SĂ ŞTIŢI • Marele Zid Verde este unul dintre uriaşele proiecte, cu o durată de zeci de ani, pe care China le-a iniţiat în secolele XX şi XXI. Marele Zid Verde este un brîu de vegetaţie menit să îm piedice expansiunea Deşertului Gobi, ale cărui nisipuri înaintează ameninţător spre sud. Început în 1978, Marele Zid Verde urmează să fie finisat către anul 2050. (A fla ţi m a i m u lt d esp re a c e s t p ro ie c t s tu d iin d d iverse surse d e in fo rm a ţie ). REPERE V. J 12 Capitolul \. Mediul geografic. Caracterizare generală 1. Numiţi funcţiile stimulative şi cele restrictive ale componentelor abiotice pentru activităţile omului în cadrul mediului geografic. Completaţi rubricile tabelului: Componentele abiotice Funcţii stimulative Funcţii restrictive Relieful Aerul Apa Solul 2. Comparaţi funcţiile componentelor abiotice în mediile geografice montan şi de cîmpie. Completaţi tabelul: Funcţiile componentelor abiotice Mediul montan Mediul de cîmpie Organizează mediul geografic Influenţează caracterul rîurilor Modifică clima Formează peisaje specifice Influenţează activităţile omului 3. Daţi exemple concrete prin care să argumentaţi funcţiile componentelor biotice în cadrul mediului geografic. Completaţi tabelul: Funcţiile componentelor biotice Exemple 4. Dezvoltaţi un text ştiinţific argumentativ cu subiectul: Rolul componentei antropice în mediul geografic al Republicii Moldova. Probleme. Soluţii. Lucraţi în perechi • Daţi exemple de transformări semnificative ale mediului natural în localitatea natală, în Republica Moldova, în diferite regiuni ale Terrei. 5. Comentaţi citatul: „Stăpînim natura prin a ne supune ei". (F. Bacon) Lucraţi în grup • Argumentaţi prin exemple concrete afirmaţia: Omul a exploatat ciclurile climatice, hidrologice, vegetative ale mediului geografic. 6. La care dintre disciplinele şcolare şi în cadrul căror subiecte pot fi utilizaţi următorii termeni specifici: componente abiotice, componente biotice, componenta edafică, componenta antropică? • De ce sînt necesare cunoştinţele despre componentele şi funcţiile mediului geografic? Cum aplicăm aceste cunoştinţe în viaţă?