Hazardurile naturale şi antropice. Impactul asupra mediului

Hazardurile naturale şi antropice. Impactul asupra mediului Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • clasificarea tipurilor de hazarde; • caracterizarea complexă a tipurilor de hazarde; • prelucrarea surselor de informaţie la tema abordată. TERMENI-CHEIE: hazarduri naturale, hazarduri exogene, hazarduri geomorfologice, hazarduri meteo-climatice, hazarduri antropice, hazarduri tehnologice. Numiţi prejudiciile cauzate de h a z a r d u r ile n a tu ra le . C a r e d in t r e a c e s- < te a a fe c te a z ă lo c a lita te a n a ta lă ? D a r R e p u b lic a M o ld o v a ? Hazardul reprezintă potenţialul unui material, al unei substanţe sau al unui proces (fenomen) care poate provoca daune mediului sau sănătăţii oamenilor. Hazardurile pot fi clasificate în funcţie de diferite criterii: geneza, durata de manifestare, suprafaţa afectată, pagubele produse etc. Una din cele mai argumentate clasificări ale hazardurilor este clasificarea genetică, adică după factorul predominant care cauzează apariţia calamităţii respective. Astfel, în funcţie de origine, se deosebesc următoarele clase mari de hazarduri: naturale şi artificiale. Hazardurile (calamităţile) naturale sînt fenomene şi procese ale naturii cu potenţial distructiv, care pot cauza pierderi de vieţi umane şi pagube materiale ţărilor sau regiunilor afectate (fig. 24.1). Ele fac parte din procesul natural de evoluţie a mediului şi se produc independent de prezenţa sau absenţa omului. În acelaşi timp, unele activităţi umane pot spori intensitatea şi energia distructivă a calamităţilor naturale. Aceste procese şi fenomene nu au un regim strict de manifestare şi majoritatea lor sînt dificil sau chiar imposibil de prevăzut. E x a m in a ţi fig . 24.1 şi fo rm u la ţi c o n c lu z ii. Una dintre cele mai periculoase caracteristici ale epocii contemporane este creşterea intensităţii hazardurilor naturale. Către anul 2007, cele mai frecvente hazarduri naturale înregistrate au fost: furtuni tropicale - 34%, inundaţii - 32%, Oceania Fig. 24.1. Prejudiciile economice de pe urma hazardurilor naturale la nivel regional (în %, 2009) Tema 24. Hazardurile naturale şi antropice 133 seisme - 13%, secete - 9%, alte calamităţi - 12%. În unele cazuri, efectele distructive ale calamităţilor naturale sînt atît de mari, încît lichidarea consecinţelor lor necesită intervenţii atît la scară naţională, cît şi internaţională din partea unităţilor specializate, dotate cu echipamente speciale, precum şi enorme resurse financiare. În asemenea situaţii, cele mai vulnerabile sînt ţările sărace şi categoriile sociale care nu dispun de mijloace materiale suficiente pentru a se proteja în cazuri extreme. Astfel, statistica demonstrează că 95% din victimele umane provocate de dezastre revin ţărilor subdezvoltate. Cele mai răspîndite hazarduri naturale sînt: Hazarduri endogene Cutremurele de pămînt sînt generate de descărcarea energiei plăcilor tectonice la adîncimi de zeci de km. Anual se produc în medie 500.000 de cutremure detectabile de seismografe, însă doar cca 1.000 provoacă pagube. Nu există metode sigure de a prognoza cutremurele, însă o serie de observaţii confirmă faptul că înainte de seism unele animale (şobolanii, şerpii etc.) dispar în ascunzători, porumbeii devin foarte agitaţi etc. În România (Vrancea) cele mai masive pagube au fost provocate de cutremurele din 1940, cu magnitudinea de 7,4 grade, din 1977 - de 7,2 grade şi din 1986 - de 7,0 grade. Cutremurul din Nepal (25 aprilie 2015) cu magnitudinea de 7,8 grade a provocat moartea a peste 7. 200 de oameni, peste 14.000 de răniţi şi distrugeri masive. Cele mai eficiente măsuri de protecţie rămîn construcţiile cu o rezistenţă seismică sporită, instruirea populaţiei pentru astfel de situaţii excepţionale etc. Erupţiile vulcanice se produc pe crăpăturile plăcilor tectonice, în special în zonele de subducţie sau de rift, ca urmare a presiunii exercitate de magmă. Marginile plăcii Pacificului sînt foarte nestabile, încît 70% din cei circa 600 de vulcani activi ai Pămîntului se află de-a lungul acesteia, cei mai mulţi fiind în Indonezia (200 de vulcani activi). Erupţia vulcanilor se poate produce brusc sau poate fi precedată de semnale care avertizează asupra pericolului (fumegare, zguduiri ale scoarţei, zgomot). Cea mai mare explozie vulcanică a timpurilor moderne este considerată erupţia vulcanului Krakatau din 1883. Erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine în anul 1991 este considerată una dintre cele mai puternice erupţii din secolul al XX-lea. Erupţia vulcanului Calbuco din sudul Chile din aprilie 2015, care a stat liniştit peste 40 de ani, a determinat autorităţile să evacueze peste 2.500 de oameni din zona de impact. Cele mai eficiente măsuri de protecţie constau în: realizarea hărţilor de risc vulcanic, evitarea concentrării aşezărilor omeneşti în apropierea vulcanilor, întocmirea planurilor de evacuare a populaţiei în caz de pericol. Hazarduri exogene Hazardurile geomorfologice Alunecările de teren sînt procese gravitaţionale de deplasare a unor mase de pămînt pe versanţi. Condiţiile determinante pentru declanşarea acestui proces sînt: caracteristicile pantei (peste 10 grade, dezvoltată pe depozite argiloase, exces de umiditate şi lipsa vegetaţiei cu rădăcini puternic dezvoltate). În Republica Moldova, alunecările de teren afectează suprafeţe de peste 49.000 ha, iar terenurile cu pericol de alunecare 134 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane alcătuiesc peste 67.000 ha. Alunecări catastrofale au avut loc în s. Leuşeni, r-nul Hînceşti, în perioada 25 februarie -14 martie 1998, afectînd peste 1.400 de persoane, fiind distruse 214 case, avariate - 137 de case, paguba materială constituind 30 mil. lei. Torentele de noroi rezultă din îmbinarea rocilor afinate cu apă pînă la formarea unei mase vîscoase, care se deplasează cu viteză în lungul văilor. Cel mai frecvent se produc în regiunile montane (Caucaz, Tian-Shan, Himalaya etc.), acoperind în calea lor căile de comunicaţie şi localităţile umane. Pentru a le reduce impactul, trebuie de păstrat sau de plantat păduri compacte, inclusiv de efectuat lucrări tehnice de barare a eventualelor căi de scurgere torenţială. Avalanşele sînt deplasări bruşte şi rapide de zăpadă pe versanţii cu pante mari în zonele montane. Declanşarea avalanşelor depinde de starea stratului de zăpadă, a timpului, precum şi de acţiunile omului, care pot deregla echilibrul zăpezii. Prevenirea acestui hazard include: detonarea acumulărilor de zăpadă de pe crestele munţilor, plantarea şi păstrarea pădurilor, excluderea construcţiilor şi activităţilor turistice sau sportive pe versanţii cu riscuri de avalanşe. Hazardurile meteo-climatice Ciclonii tropicali sînt furtuni violente, formate de-asupra oceanelor, cu ploi abundente şi viteze ale vîntului de peste 120 km/oră, care provoacă distrugeri masive, inclusiv victime umane. Uraganele se formează în zona ecuatorială a Oceanului Atlantic, iar taifunurile - la aceleaşi latitudini ale Oceanului Pacific unde, ca urmare a temperaturilor ridicate, se evaporă o mare cantitate de apă, deplasîndu-se spre nord cu o mare energie de distrugere. Uraganul Andrew, care a afectat Florida (1992), a cauzat pagube de peste 32 mld. dolari SUA, ştergînd de pe suprafaţa pămîntului 80.000 de locuinţe. Uraganul Sandy a lovit cu putere, în noiembrie 2012, oraşul New York, provocînd moartea a 33 de persoane, iar prejudiciile materiale au constituit 25 mld. dolari. Taifunul Haiyan, care a lovit la 8 noiembrie 2013 insulele Filipine, a luat vieţile a peste 2.000 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi, s-au înregistrat zeci de dispăruţi şi cca 10 milioane de persoane afectate, ajunse în situaţia de a fi strămutate. Tornadele reprezintă perturbaţii violente ale atmosferei produse pe continente între 20 şi 60 de grade latitudine nordică şi sudică. Numai în SUA sînt înregistrate circa 1.000 de tornade în fiecare an. În ultimii 50 de ani din cauza tornadelor în această ţară au decedat 9.000 de oameni. Furtunile de praf se produc în deşerturi, semideşerturi şi stepe, fiind caracterizate printr-un intens proces de eroziune eoliană. Grindina, îngheţurile şi depunerile de chiciură sau polei provoacă enorme pagube materiale în agricultură, construcţii, reţele electrice şi de comunicaţie etc. Secetele au un impact deosebit de grav asupra culturilor agricole, cauzînd foamete şi boli pe teritorii întinse. În Republica Moldova, cele mai afectate de secetă sînt raioanele din sud. Pentru a diminua impactul secetelor, trebuie de mărit arealele de pădure pînă la 25% din suprafaţa ţării, de practicat irigarea prin metode moderne (picurare) şi de introdus culturi rezistente la secetă. Tema 24. Hazardurile naturale şi antropice 135 Hazardurile hidrologice Inundaţiile, produse în urma ploilor puternice, se manifestă atunci cînd cantitatea de apă adunată depăşeşte capacitatea albiilor, surplusul revărsîndu-se în lunci sau în zonele învecinate joase (fig. 24.2). Cea mai mare amploare şi frecvenţă a inundaţiilor sînt caracteristice rîurilor de pe Cîmpia Chineză. În ultimii ani aceste procese s-au accentuat şi în România. Inundaţiile pot fi provocate şi de topirea activă a zăpezilor sau de bararea cu gheaţă a albiei rîurilor în cursurile lor inferioare (rîurile din Nordul Rusiei). Ultimele inundaţii distrugătoare de pe teritoriul Republicii Moldova au avut loc în 2008 pe rîul Nistru şi în 2010 pe rîul Prut. Valurile tsunami sînt o reacţie a suprafeţei acvatice după un cutremur de pămînt şi afectează zona de litoral, provocînd distrugeri masive şi inundînd suprafeţe întinse. Întreaga omenire a fost şocată de tragedia dezlănţuită de cutremurul submarin cu magnitudinea de 9 grade, care s-a produs pe 26 decembrie 2004 în nord-estul Oceanului Indian. Valurile tsunami provocate de acest cutremur au luat peste 200.000 de vieţi omeneşti, iar multe persoane au rămas fără adăpost. Devastator a fost şi valul tsunami care a lovit partea de est a Japoniei în martie 2011. Hazardurile biologice Epidemiile sînt îmbolnăviri în masă a populaţiei din cauza infectării cu agenţi patogeni (viruşi, bacterii etc.). S-a constatat că ciuma (sau Moartea Neagră) a fost adusă în Europa în secolul al XlV-lea de şobolanii veniţi din Asia. Această epidemie a redus populaţia vest-europeană cu 30%, făcînd să dispară aşezări întregi. Epidemia de febră hemoragică Ebola, înregistrată în Africa Centrală şi de Vest în 2014, pînă la data de 1 februarie 2015 a provocat 22.495 de cazuri de îmbolnăviri, din care 8.981 s-au soldat cu decese. Invaziile de insecte (de exemplu, lăcuste etc.) distrug mii de hectare de culturi agricole în Africa, Asia, estul Europei, America de Nord, în situaţii prielnice de mărire rapidă a efectivului. Astfel de invazii au fost înregistrate şi în România, Ucraina şi Republica Moldova. Hazardurile antropice şi tehnologice Hazardurile antropice reprezintă o consecinţă a activităţii omului, avînd o mare diversitate, în funcţie de gradul de dezvoltare a societăţii umane. Dintre hazardurile antropice fac parte: ■ incendiile, care sînt provocate de neglijenţa omului, cauzînd pagube enorme şi pierderi de vieţi omeneşti, distrugînd suprafeţe întinse de păduri, stepe şi chiar arii protejate; Fig. 24.2. Inundaţii în Republica Moldova, 2008 136 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane ■ războaiele, care produc cele mai mari jertfe omeneşti şi daune materiale, pot afecta ţări, regiuni, dar şi întreaga comunitate internaţională (de exemplu, al Doilea Război Mondial (1939-1945), conflictele din Vietnam (1960-1975), Iran şi Irak (1980-1988), Irak, Kuwait (1991), Afganistan, Kosovo, Cecenia, Siria, Ucraina de est etc.). Hazardurile tehnologice sînt o urmare a procesului de producţie. Folosirea tehnologiilor din ce în ce mai avansate poate provoca o serie de accidente, cu declanşarea unor adevărate dezastre, înregistrînd victime umane şi prejudicii materiale. Dintre acestea fac parte: ■ accidentele nucleare. Cel mai mare accident nuclear a avut loc la Cernobîl (26 aprilie 1986), cînd exploziile reactoarelor nucleare au declanşat incendii şi emanarea în atmosferă a substanţelor radioactive. 166.000 de oameni au fost evacuaţi pe o rază de 30 km. La 11 martie 2011 un accident devastator s-a declanşat la CAE de la Fukushima (Japonia); ■ accidentele industriale, care se pot manifesta ca rezultat al neglijenţei umane sau al unor defecţiuni tehnice la întreprinderi cu risc deosebit (de exemplu, industria chimică, energetică, metalurgică, depozitele de carburanţi etc.); ■ accidentele din exploatările miniere, care apar în procesul de extragere a substanţelor minerale utile, cu prăbuşirea sau blocarea galeriilor, cu explozii ale gazului de mină; ■ accidentele din exploatările petroliere, care pot provoca incendierea sondelor sau revărsări de petrol (de exemplu, în Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic etc.); ■ ruperea digurilor marine, care poate avea loc din cauza mareelor şi a vînturilor puternice, provocînd situaţii de risc pentru polderele din Olanda şi Belgia; ■ accidentele legate de mijloacele de transport, care apar frecvent pe căile de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial sau maritim: coliziuni grave ale mijloacelor de transport auto, deraieri sau ciocniri de trenuri, prăbuşiri de avioane, scufundări ale navelor de pasageri sau de mărfuri. Unele dintre acestea pot provoca adevărate dezastre ecologice, cu efecte de lungă durată (de exemplu, accidentele tancurilor maritime ce transportă produse petroliere şi diverse substanţe toxice). REPERE • Fenomenul El Nino se m anifestă prin încălzirea anorm ală a apelor la suprafaţa O ceanului Pacific, care se deplasează dinspre vest spre est sub im pulsul unor m ase de aer cu aceeaşi direcţie de m işcare. Astfel, sînt perturbate vînturile alizee, fenom en care generează m odificări clim atice m ajore. A ceste perturbări se m anifestă prin secete, furtuni violente, însoţite de cicloane puternice şi inundaţii devastatoare. Tema 24. Hazardurile naturale şi antropice 137 E BINE SĂ ŞTIŢI • În Rom ânia nu se produc tornade tipice, însă se înregistrează frecvent fe n o m e ­ ne asem ăn ăto are (aşa-num itele „pseudotornade"), în d e o se b i prim ăvara tîrziu şi vara, în Banat, în sudul şi estul Cîm piei Rom âne. Un astfel de feno m en s-a m anifestat în vara anului 2002, în localitatea Făcăeni din ju d eţu l Ialom iţa, cînd num eroase locuinţe au fost distruse; pădurea din apropiere a fost în m are parte sm ulsă din rădăcini de violenţa pseudotornadei. v ' O "\ EVALUARE 1. Definiţi noţiunile: hazard, hazard natural, hazard artificial. 2. Completaţi tabelul: Clasificarea hazardurilor naturale după originea lor. Utilizaţi diverse surse de informaţie. Geologice Endogene ? Geomorfologice ? Hazarduri Geografice Climatice ? naturale Hidrologice ? Ecologice ? Biologice ? Hazarduri Tehnologice ? antropogene Sociale ? 3. Explicaţi repartiţia zonelor vulcanice şi seismice pe glob. 4. Descrieţi prin infodocumentare cele mai recente seisme şi erupţii vulcanice de pe glob. Lucraţi în perechi • Precizaţi măsurile de protecţie împotriva dezastrelor naturale. 5. Explicaţi consecinţele seismelor şi ale erupţiilor vulcanice pentru mediu. Lucraţi în grup • Specificaţi acţiunea factorilor care declanşează alunecările de teren. Care sînt consecinţele şi ce măsuri de prevenire se recomandă? 6. Descrieţi hazardurile meteo-climatice utilizînd exemple de pe teritoriul Republicii Moldova. 7. Ce consecinţe au secetele pentru mediul natural? Dar pentru activităţile omului? 8. Scrieţi o comunicare geografică despre hazardurile hidrologice care au avut loc în localitatea natală şi pe teritoriul Republicii Moldova. 9. Descrieţi hazardurile antropice şi tehnologice. Ce consecinţe au ele pentru mediul natural şi activităţile omului? • Elaboraţi o prezentare geografică în format electronic cu subiectul: „Hazardurile naturale şi măsurile de diminuare a efectelor lor".