Mediile reci de la latitudinile polare

Mediile reci de la latitudinile polare Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • caracterizarea complexă a mediilor polare; • interpretarea hărţii geografice, a climogramelor; • manifestarea comportamentului ecologic faţă de mediile naturale. TERMENI-CHEIE: medii polare reci, fielduri, kame, drumline, oaze antarctice, medii subpolare. N um iţi mediile naturale cuprinse în cadrul latitudinilor polare. C are ^ •r sînt componentele generatoare ale acestora? Localizarea Mediile reci sînt localizate la cei doi poli şi în regiunile subpolare: în emisfera nordică - Oceanul Arctic, Groenlanda, Arhipelagul Nord-Canadian, extremitatea nordică a Scandinaviei, a Rusiei, a Canadei, Peninsula Alaska, iar în emisfera sudică - Ţara de Foc (fig. 8.1), domeniul antarctic continental şi cel oceanic din jur. Mediile reci sînt caracteristice şi regiunilor montane înalte, situate peste linia zăpezilor persistente: Anzii chilieni, Himalaya, Alpii etc. Mediile reci includ mediul polar şi mediul subpolar. M ediul polar glaciar Acest tip de mediu este specific pentru Groenlanda, Insula Novaia Zemlia, Insula Franz Joseph, Arhipelagul Nord-Canadian, Antarctida, reprezentînd cel mai rece mediu de pe Pămînt, cu un regim termic negativ pe tot parcursul anului. Valoarea termică cea mai scăzută a fost înregistrată la staţia Vostok din Antarctida (-89,3°C). Circulaţia atmosferică este permanent descendentă. Anticiclonii polari determină o cantitate redusă de precipitaţii (100 mm/an) (fig. 8.2) în formă solidă, precum şi vînturi puternice, persistente (vînturile polare) (cum se form ează ele?). Precipitaţiile sub formă de zăpadă se transformă prin tasare în mase de gheaţă, care ating în Antarctica şi Groenlanda grosimi de la Fig. 8.1. Peisaj din Ţara de Foc (America de Sud) u 2 -1 0 q3 -2 0 -3 0 -4 0 2 § .5. IFMAMIIASOND Fig. 8.2. Climograma mediului arctic 40 Capitolul II. Tipologia mediului geografic Fig. 8.3. Relief de field cîteva sute de metri pînă la peste 2.000 m, formînd calote glaciare. Noaptea şi ziua polară au o durată de circa şase luni fiecare. Substratul se află sub calota glaciară, iar formele de relief întîlnite sînt reprezentate defielduri (platouri uşor ondulate) (fig. 8.3), kame (relief fluvioglaciar sub formă de movile sau trepte, care rezultă din acumulările de nisip, pietriş, argilă în zona de topire a gheţarului), drumline (acumulări create de gheţarii de calotă). Solul este îngheţat pînă la adîncimi mari (în Antarctica - 400 m). În anotimpul de vară, pe versanţii munţilor se dezvoltă uneori specii de muşchi şi licheni (oaze antarctice). Fauna este săracă, fiind reprezentată de morse şi urşi polari - în regiunile arctice şi de pinguini - în Antarctida. Animalele s-au adaptat la mediu prin culoare, stratul adipos, modul de hrănire. Activitatea umană este limitată, aşezările omeneşti sînt rare. Mai multe ţări, printre care SUA, Rusia, Norvegia, Australia, au înfiinţat în Antarctida staţii de cercetări ştiinţifice (fig. 8.4). În cadrul acestui mediu se diferenţiază cîteva submedii cu trăsăturile lor specifice, şi anume: ■ mediul calotelor glaciare, reprezentat printr-o platoşă de gheaţă, lipsită de comunităţi vii; ■ mediul deşerturilor reci pietroase; ■ mediul de mlaştină, situat în zona de contact cu mediul subpolar. M ediul subpolar (de tundră) Numiţi masele de aer care influenţează acest mediu. Mediul subpolar ocupă 10% din emisfera nordică, întinzîndu-se în nordul Canadei, în Alaska, în tundra eurasiatică şi în munţii înalţi (Altai, Pamir, Himalaya, Anzi, Alpi). În emisfera sudică mediul de tundră cuprinde insulele Falkland, Shetland de Sud şi peninsula Graham. Temperatura medie anuală este de 0°C. Iarna este lungă şi geroasă (temperaturi sub -30°C, cu zăpadă şi vînturi puternice), iar vara - scurtă şi răcoroasă (temperaturile pot atinge 8-10°C, cauzînd topirea parţială a zăpezii). Cantitatea anuală de precipitaţii este mai mare decît în mediul polar (200-500 mm), însă la fel sub formă de ninsoaFig. 8.4. Staţie de cercetări ştiinţifice în Antarctida Tema 8. Mediile rea de la latitudinile polare 41 re. Noaptea polară a determinat o serie de adaptări ale plantelor şi animalelor (durata scurtă de vegetaţie a plantelor, schimbarea blănii, hibernarea animalelor etc.). Îngheţul permanent al substratului influenţează componentele hidrică şi biotică. Orizontul îngheţat este impermeabil şi nu permite dezvoltarea sistemului radicular al vegetaţiei forestiere, constituind şi un obstacol pentru construcţia drumurilor, a căilor ferate, a clădirilor. Acestui mediu îi sînt caracteristice turbăriile şi mlaştinile care constituie rezultatul revărsării rîurilor în anotimpul de vară. Procesele geomorfologice sînt legate îndeosebi de acţiunea factorilor eolian, glaciar şi nival, determinînd apariţia formelor periglaciare de relief: rîuri de pietre (fig. 8.5), avalanşe, mări de pietre, morene etc. (amintiti-vă ce reprezintă ele). Lumea vegetală s-a adaptat la condiţiile îngheţului veşnic şi este reprezentată de ierburi, muşchi, licheni, alge, arbori pitici, arbuşti (mesteacănul pitic, salcia pitică, merişorul, afinul etc.). Fauna este mai bogată, îndeosebi cea acvatică (moluşte, foci, morse), iar cea de uscat este reprezentată de ursul polar, renul caribu (fig. 8.6), de diferite specii de păsări migratoare care sosesc în anotimpul de vară. Solurile turboase de tundră sunt lipsite de fertilitate, în cea mai mare parte fiind îngheţate. Influenţa antropică în acest mediu este limitată din cauza condiţiilor naturale aspre. Aşezările umane sînt concentrate mai ales în regiunile bogate în resurse ale subsolului (petrol - în Alaska, cărbune şi minereuri - în Eurasia) sau în locurile cu pajişti întinse, favorabile pentru creşterea animalelor (a renilor). Aşadar, în tundră mai prevalează încă mediul natural. Fig. 8.5. „Rîu" de pietre Fig. 8.6. Renul caribu f REPERE Pentru mediile reci sînt specifice următoarele tipuri de relaţii: s p a ţia le (urşii polari - Arctica, pinguinii - Antarctica); d in a m ic e (modificarea peisajelor arctice şi antarctice prin activităţile umane); te m p o ra le (alternarea zilei şi nopţii polare); c a u z a le (reducerea efectivului speciilor de animale din cauza braconajului - balena albastră, morsa ş.a., topirea gheţarilor din cauza încălzirii globale); s ta tic e (vegetaţie - sol în tundră); fu n c ţio n a le (relaţii de autoreglare în peisajele naturale). 42 Capitolul II. Tipologia mediului geografic E BINE SĂ ŞTIŢI • P a rc u l N a ţio n a l G ro e n la n d a este cel mai mare din lume (700.000 km2) şi ocupă partea de nord-est a Insulei Groenlanda. A fost înfiinţat printr-o hotărîre a Guvernului Danemarcei la 22 mai 1974, în scopul protejării mediului natural. Este ocrotită întreaga zonă cu masa de gheaţă care o acoperă. Fiordurile (golfuri marine înguste, cu maluri abrupte) au un rol însem nat în formarea aisbergurilor, fiind adevărate „uzine" de gheţari plutitori. Insula este acoperită cu o calotă de gheaţă groasă de 1.000-2.000 m. Este protejată şi fauna arctică: u rs u l p o la r, b o u l m o s c a t, le m in g u l, v u lp e a p o la r ă . În Parcul Naţional Groenlanda nu există nici o aşezare om enească, cu excepţia a trei staţii meteorologice. EVALUARE a 1. Explicaţi cauzele cantităţii reduse de precipitaţii în mediul polar glaciar. 2. Prin ce se explică permanenţa gheţarilor continentali în cadrul acestui mediu? 3. Identificaţi pe harta fizică a lumii extinderea spre sud a gheţarilor continentali în emisfera nordică. Explicaţi neuniformitatea acestei extinderi. 4. Elaboraţi o prezentare geografică în format electronic cu subiectul: Mediul polar glaciar. Utilizaţi termenii-cheie. 5. Precizaţi formele impactului antropic în mediul calotelor glaciare. Lucraţi în perechi • Identificaţi pe hartă extinderea zonei de tundră în emisfera nordică. Explicaţi cauzele extinderii neuniforme a acestei zone pe continente. 6. Elaboraţi un portofoliu electronic cu subiectul: Mediul subpolar. 7. Comparaţi mediile polar şi subpolar. Utilizaţi Tabelul comparativ şi algoritmul de caracterizare a unui mediu. Lucraţi în grup • Citiţi climogramele de mai jos şi precizaţi asemănările şi deosebirile evoluţiei regimului termic şi pluviometric din cele două arii ale mediului de tundră. Explicaţi cauzele diferenţelor dintre ele. C J Tema 8. Mediile reci de la latit