Degradarea mediului. Măsuri de protecţie

Degradarea mediului. Măsuri de protecţie Competenţe: • construirea unui demers geografic cu u t iliz a r e a termenilor specifici; • caracterizarea complexă a tipurilor de d e g r a d a r e a mediului; • c o le c t a r e a , p r e lu c r a r e a şi interpretarea in f o r m a ţ iilo r despre d e g r a d a r e a mediilor local, r e g io n a l şi g lo b a l; • m a n ife s ta r e a u n u i comportament critic c o n s tru c tiv fa ţă de d e g r a d a r e a mediului. TERMENI-CHEIE: degradarea mediului, poluarea mediului, impact antropic, impact natural, sursă de poluare, poluant, protecţia mediului, calitatea mediului, calitatea vieţii. Numiţi factorii ce conduc la degradarea mediului în localitatea natală. Explicaţi consecinţele acestui proces. Care este rolul tău personal în combaterea degradării mediului în localitatea natală? Degradarea mediului constituie procesul de reducere sau de pierdere a calităţii lui, care se produce atît în urma proceselor naturale, cît şi a intervenţiei abuzive a omului (impactul antropic) asupra componentelor mediului, fără a ţine cont de capacitatea de regenerare a acestuia. Tipurile de degradare a mediului sînt: degradarea fizică - are loc atunci cînd componentele mediului sînt afectate prin acţiuni mecanice (defrişarea pădurilor, păşunatul excesiv, eroziunea solului); prin impurificarea atmosferei sub acţiunea furtunilor de praf (fig. 10.1), modificîndu-se transparenţa aerului şi vizibilitatea; prin impurificarea apei cu particule minerale şi organice, modificîndu-se transparenţa, densitatea şi culoarea ei, precum şi prin colmatarea albiilor rîurilor; ■ degradarea prin poluare - are loc prin acţiunea substanţelor chimice, radioactive sau bacteriologice asupra componentelor mediului, conducînd la modificarea compoziţiei chimice a materiei. Se diferenţiază cîteva tipuri de poluare a mediului în urma activităţii antropice: - poluarea chimică, cauzată de emanarea în aer a poluanţilor (CO, CO2, SO2, NO2), proveniţi din procesele industriale sau din exploatarea motoarelor cu Fig. 10.1. Impactul unei furtuni de praf ardere internă, din deversarea apelor 50 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului industriale sau menajere uzate în bazinele naturale, din utilizarea excesivă a pesticidelor în agricultură; - poluarea termică, cauzată de evacuarea în bazinele hidrografice a apelor cu temperaturi ridicate, utilizate în procesele tehnologice, precum şi la centralele termoelectrice. Modificarea regimului termic al ecosistemului afectează organismele acvatice; - poluarea bacteriologică reprezintă infectarea mediului cu bacterii, acest tip de poluare fiind specific pentru aer, sol şi apă şi provocînd maladii infecţioase la animale şi la om; - poluarea radioactivă are loc în apropierea obiectivelor nucleare (centrale atomoelectrice, explorări de substanţe radioactive, depozitări de deşeuri radioactive), a poligoanelor militare, destinate pentru experimente nucleare, şi în regiunile în care s-au produs accidente nucleare (Cernobîl, 1986; Fukushima, 2011). Masele de aer răspîndesc substanţele radioactive pe suprafeţe mari, provocînd mutaţii genetice la organismele vii şi boli oncologice la oameni. Poluarea poate fi cauzată şi de unele procese care au impact natural, cum sînt erupţiile vulcanice, incendiile naturale, care prezintă surse mari de gaze poluante. Pentru ca o substanţă chimică să fie considerată ca factor poluant, aceasta trebuie să depăşească limita concentraţiei maxim admisibile (CMA), definite prin cantitatea de substanţă cu efect poluant pe o unitate de masă. Aceste limitări normative sînt stabilite pentru poluanţii aerului, apelor, solurilor, produselor alimentare etc. Depăşirea lor provoacă efecte grave - de la disfuncţii ale proceselor fiziologice din organismul uman pînă la maladii cronice, iar concentraţiile lor semnificative şi stabile pot fi letale pentru om. Cauzele care generează degradarea mediului sînt: ■ evoluţia demografică, care a condus la suprapopularea unor teritorii; ■ creşterea cererii de resurse naturale (biologice, minerale etc.) şi valorificarea neraţională a acestora; ■ sporirea cantităţii de deşeuri provenite din activităţile umane (menajere, agricole, industriale), cu impact negativ asupra mediului; ■ conflictele militare, experimentele nucleare, accidentele industriale; ■ administrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice în agricultură, efectuarea incorectă a irigaţiilor şi a altor lucrări agrotehnice, ceea ce provoacă degradarea treptată a solului (salinizarea, tasarea etc.). Acţiunile antropice care provoacă degradarea mediului sînt numeroase, avînd urmări grave asupra mediului şi asupra sănătăţii omului. Dintre cele mai grave consecinţe ale degradării mediului fac parte: ■ poluarea aerului şi a apei, eroziunea solului, epuizarea resurselor naturale, reducerea biodiversităţii, extinderea deşerturilor ca rezultat al activităţii neraţionale a omului; ■ creşterea radioactivităţii aerului, a solului şi a apei, ca rezultat al experimentelor nucleare, al avariilor de la staţiile atomice, care au un impact deosebit Tema 10. Degradarea mediului. Măsuri de protecţie 51 Fig. 10.2. Acţiunile antropice care conduc la degradarea mediului (după S. Neguţ) de grav asupra mediului, în special asupra sănătăţii omului şi asupra tuturor componentelor vii; ■ mărirea concentraţiei de CO, CO2, NO2 în atmosferă ca rezultat al emanării gazelor industriale şi a celor de eşapament, care conduce la încălzirea globală, la topirea gheţarilor, la creşterea nivelului Oceanului Planetar şi la o frecvenţă mai mare a calamităţilor naturale; ■ acumularea de SO2 în atmosferă, care, prin combinare cu vaporii de apă, provoacă ploile acide, acestea avînd efecte dezastruoase asupra vegetaţiei; ■ deficitul de apă potabilă, care în multe ţări, inclusiv în Republica Moldova, devine o problema reală. Degradarea treptată a mediului pe parcursul secolelor duce omenirea în pragul unei catastrofe ecologice. Astfel, problema ecologică a devenit una globală, iar misiunea fiecăruia dintre noi este să valorificăm raţional şi să protejăm mediul natural, pentru a asigura viitorul următoarelor generaţii. Explicaţi acţiunile antropice de degradare a mediului examinînd fig. 10.2. Măsuri de protecţie a mediului Păstrarea calităţii mediului este un element de bază în protecţia lui. Prin calitatea mediului se înţelege starea acestuia la un anumit moment, care poate să asigure o ambianţă satisfăcătoare şi condiţii adecvate de viaţă pentru oameni şi pentru organismele vii. Calitatea mediului determină calitatea vieţii. Protecţia mediului reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de societate pentru menţinerea echilibrului ecologic şi îmbunătăţirea calităţii factorilor naturali, în scopul asigurării unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune pentru generaţiile actuale şi cele viitoare. 52 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului Acţiunea omului asupra mediului a condus la deteriorarea ecosistemelor naturale, la epuizarea solurilor şi a resurselor de apă, la dispariţia speciilor de plante şi de animale. În astfel de condiţii, protecţia mediului a devenit o problemă primordială a societăţii umane, care nu poate fi soluţionată în mod separat, ci doar împreună cu celelalte mari probleme cu care se confruntă omenirea: găsirea unor noi surse de energie, de materii prime, depăşirea deficitului de apă potabilă, de produse alimentare, combaterea sărăciei, diminuarea consecinţelor exploziei demografice şi urbane etc. Aceste probleme trebuie soluţionate printr-o coordonare strînsă la nivel internaţional, întrucît de aceasta depind prosperitatea materială şi progresul spiritual al omenirii într-un mediu sănătos. Acţiunile întreprinse în vederea protejării mediului includ: ■ măsuri tehnice, care se aplică pentru fiecare domeniu afectat (aer, apă, sol, relief, elemente biotice). De exemplu, instalarea filtrelor la întreprinderi, a catalizatoarelor la automobile, folosirea staţiilor de epurare a apelor uzate; ■ măsuri administrative, care presupun stabilirea prin lege a limitelor pînă la care un anumit grad de poluare nu este dăunător pentru sănătatea populaţiei (de exemplu, poluarea aerului cu oxizi de sulf, a apei - cu substanţe organice, a solului - cu pesticide). Aceste concentraţii maxim admisibile (CMA) sau standarde sînt supravegheate de laboratoare specializate; ■ măsuri legislative. Practic în toate ţările lumii există legislaţii cu privire la mediu, iar încălcarea lor se sancţionează. În Republica Moldova principalele legi în domeniul mediului au fost elaborate în anii 1999-2000, pe parcurs fiind completate cu unele amendamente. Conform Hotărîrii Parlamentului, în august 2013 a fost creat Parcul Naţional „Orhei”; ■ măsuri de promovare a economiei ecologice, prin care să fie respectate drepturile omului la un mediu curat, la produse alimentare ecologice şi la produse industriale inofensive. La scară mondială, se organizează reuniuni internaţionale, în cadrul cărora se abordează cele mai stringente probleme cu impact negativ asupra mediului, se negociază şi se semnează acorduri cu ţările vecine (de exemplu, acordul dintre Republica Moldova şi România sau cel dintre Republica Moldova şi Ucraina), convenţii sub egida ONU sau a Uniunii Europene. Republica Moldova a semnat şi în prezent implementează prevederile a peste 18 convenţii internaţionale în domeniul mediului. REPERE • D egradarea m ediului este un proces com plex de alterare a calităţii lui ca rezultat al utilizării neraţionale a resurselor naturale, al poluării şi al suprapopulării teritoriilor. • Poluarea este alterarea fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a mediului peste limita admisibilă stabilită. Poluantul poate fi orice substanţă (solidă, lichidă, gazoasă) sau formă de energie (radiaţie electrom agnetică, ionizantă, termică, vibraţii). Fiind prezenţi în mediul natural, poluanţii modifică echilibrul acestuia şi al organismelor vii. Tema 10. Degradarea mediului. Măsuri de protecţie 53 o E BINE SĂ ŞTIŢI • O cutie de alum iniu dispare pe cale naturală în 100 de ani. Pungile din plastic dispar în aproape 30 de ani. Cojile de banane şi cotoarele de m ere dispar în 2 ani. • Sticlele din plastic nu se biodegradează com plet niciodată. Ele se desco m pun în granule care sînt m încate de diverse vietăţi, precum peştii, păsările sau vierm ii, şi răm în în stom acul lor pînă cînd acestea mor. • Reciclînd 1 kg de alum iniu, se eco n o m isesc 8 kg de bauxită, 4 kg de chim icale şi 14 kWh de electricitate. v ' v o EVALUARE 1. Definiţi noţiunile: degradarea mediului, protecţia mediului, conservarea mediului, monitoringul mediului. Lucraţi în perechi • Precizaţi tipurile de degradare şi poluare a mediului după acţiunile prezentate în Tabelul simbolic (vezi modelul): Acţiuni, procese Degradare Poluare Poluare Poluare fizică chimică bacteriologică radioactivă Exploatarea minereului de uraniu Deversarea apelor industriale în rîuri Prezenţa bacteriilor patogene în aer Păsunatul excesiv Eroziunea solului 2. Ce surse de poluare cunoaşteţi în mediul localităţii natale? Ce prezintă CMA? 3. Explicaţi acţiunile antropice care conduc la degradarea mediului în localitatea natală. Lucraţi în grup • Analizaţi efectele degradării mediului în localitatea natală. Identificaţi cel mai poluat sector din mediul local. Precizaţi cauzele. 4. Ce cunoaşteţi despre accidentul de la Cernobîl şi impactul acestuia asupra mediului? Aflaţi care alte centrale atomoelectrice sînt amplasate în apropiere de teritoriul ţării noastre. Explicaţi pericolul lor asupra mediului. 5. Numiţi măsurile de protecţie a mediului. Argumentaţi care din acestea pot fi aplicate în localitatea natală. 6. Dezvoltaţi un demers, adresat autorităţilor administraţiei publice locale, în care să atenţionaţi asupra degradării mediului local şi asupra consecinţelor. Propuneţi măsuri de ameliorare. 7. Elaboraţi un scenariu pentru sărbătorirea zilei de 5 iunie - Ziua Mondială a Mediului - în localitatea natală. • Comentaţi citatul „Omul poate stăpîni natura atîta timp cît ţine seama de legile ei". (Gr. Antipa)