Problema lichidării decalajelor economico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele subdezvoltate. Problema menţinerii păcii

Problema lichidării decalajelor economico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele subdezvoltate. Problema menţinerii păcii Competenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor, a materialelor geografice şi istorice la tema abordată; • manifestarea unui comportament constructiv faţă de problemele sociale globale. TERMENI-CHEIE: decalaj economico-social, sărăcie, speranţă de viaţă, alfabetizare, PIB-ul pe cap de locuitor, state dezvoltate, state subdezvoltate, dezvoltare economică, problema dezarmării. Decalajele economico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele subdezvoltate Jj Explicaţi decalajele dintre statele dezvoltate şi cele subdezvoltate. Propuneţi soluţii de diminuare a acestor decalaje. Multitudinea problemelor globale, cu care se confruntă umanitatea, vizează toate aspectele vieţii sociale - economic, politic, educaţional, de securitate etc. Una din problemele acute ale societăţii contemporane, după cum s-a menţionat la Conferinţele ONU pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992) şi de la Iohannesburg (2002), este sărăcia şi inechitatea socială. Sărăcia include mai multe aspecte: numărul mare al populaţiei care suferă de foame (fig. 23.1), insuficienţa veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor pentru hrană, îmbrăcăminte, încălzire etc., lipsa de calificare profesională, lipsa accesului la educaţie şi la luarea deciziilor (inclusiv în domeniul mediului). De fapt, sărăcia este determinată nu numai de situaţia economică sau de organizarea socială a statelor, ci şi de condiţiile de mediu. Decalajul economico-social dintre statele lumii este demonstrat prin faptul că 1 mld. de oameni din America de Nord şi Europa Occidentală constituie cea mai bogată populaţie de pe glob, pe cînd cealaltă parte, majoritară, a populaţiei este Fig. 23.1. Distribuirea gratuită a hranei în India 128 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane afectată într-o măsură diferită de sărăcie. Se apreciază că celor 20% de oameni bogaţi le revin 86% din cheltuielile personale, 58% din consumul de energie globală, 45% din consumul de carne şi peşte, 84% din consumul de hîrtie şi 87% din numărul de autovehicule personale. De exemplu, SUA, care reprezintă doar puţin peste 5% din populaţia lumii, consumă 25% din resursele naturale mondiale. Actualmente, 2/3 din populaţia Terrei supravieţuieşte în condiţii foarte dificile: 1,2 mld. de oameni nu au acces la apă de calitate, 2,4 mld. trăiesc în condiţii antisanitare, 1 mld. sînt analfabeţi. Totodată, există inechitatea în privinţa asigurării populaţiei cu produse alimentare, aşa că un american consumă anual în medie 900 kg de grîu, pe cînd un indian - doar 180 kg. Începînd din anul 1990, experţii ONU calculează indicatorii anuali cu privire la dezvoltarea potenţialului uman al majorităţii ţărilor lumii, aceştia fiind: speranţa de viaţă, PIB-ulpe cap de locuitor şi gradul de alfabetizare. Speranţa de viaţă (fig. 23.2) este durata medie a vieţii unui individ sau numărul mediu de ani de viaţă rămaşi la o anumită vârstă. În ţările cu mortalitate infantilă ridicată, speranţa de viaţă la naştere este influenţată foarte mult de rata mortalităţii în primii ani de viaţă. În aceste cazuri se măsoară, de exemplu, speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. În anul 2007, cea mai mare speranţă de viaţă era în Japonia - 82,3 ani, iar cea mai mică se înregistra în Zambia - 40,5 ani. În Sierra Leone, 2 din 5 persoane nu atingeau vârsta de 40 de ani din cauza SIDA. Femeile au o rată a mortalităţii mai mică la toate vîrstele. Diferenţa medie a speranţei de viaţă dintre sexe este de aproximativ 5 ani pe plan mondial. În Rusia, Ucraina şi Belarus bărbaţii trăiesc, în medie, cu 10 ani mai puţin din cauza consumului de alcool şi a violenţei. Analiza hărţii scoate în evidenţă specificul regional al acestui indicator. Decalajele dintre ţările bogate şi cele sărace se exprimă inclusiv prin venitul naţional ori PIB-ul pe cap de locuitor. Ţările din regiunea africană se includ în categoria celor mai sărace ale lumii (fig. 23.3). Fig. 23.2. Speranţa de viaţă la nivel mondial, 2009 Tema 23. Problema lichidăm decalajelor economico-sociale 129 1 Kr'--. 30,000+ 12,000-30,000 6,000-12,000 3,500-6000 | 2000-3,500 1,000-2000 500-1,000 0-500 Fig. 23.3. Repartiţia ţărilor lumii după PIB-ul pe cap de locuitor, în dolari SUA (FMI, 2009). Analiza datelor statistice cu privire la PIB-ul pe cap de locuitor, scoate în evidenţă faptul că decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace este foarte mare (tab. 23.1). Tab. 23.1. PIB-ul pentru unele ţări, în dolari SUA (FMI, 2010) Primele 10 state cu cel mai mare PIB/loc. Ultimele 10 state cu cel mai mic PIB/loc. Luxemburg 108,832 Rep. Central-Africană 0,436 Norvegia 84,444 Eritreea 0,398 Qatar 76,168 Madagascar 0,392 Elveţia 67,246 Nigeria 0,381 Emiratele Arabe Unite 59,717 Etiopia 0,350 Danemarca 56,147 Sierra Leone 0,326 Australia 55,590 Malawi 0,322 Suedia 48,875 Liberia 0,226 SUA 47,284 Rep. Democrată Congo 0,186 Olanda 47,172 Burundi 0,180 Specificul acestui indicator este diferit şi în ţările Europei de Est, cum ar fi: România - 7,542, Ucraina - 3,00, Republica Moldova - 1,630. Alfabetizarea este procesul de instruire a unor persoane cu scopul obţinerii abilităţii de a scrie şi de a citi. Ziua internaţională a alfabetizării se sărbătoreşte anual pe 8 septembrie. Alfabetismul este un indicator al cunoaşterii într-o ţară şi este un factor în plus la stabilirea gradului de dezvoltare al acelei ţări. Cifra respectivă arată accesul populaţiei la noi oportunităţi şi tehnologii moderne, egalitatea socială şi posibilitatea de a prospera în plan economic. Există o mare diferenţă de alfabetizare şi de acces la învăţămînt între ţările dezvoltate şi cele cuprinse în aşa-zisa lume a treia. Speranţa de viaţă, PIB-ul şi alfabetizarea au o legătură directă cu starea mediului din regiunea în care este poziţionată ţara, cu nivelul de conştientizare socială a problemelor de mediu şi existenţa unor politici clare menite să le soluţioneze. 130 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane Ţările în curs de dezvoltare se caracterizează printr-un spor demografic accelerat si o dezvoltare economică slabă (cu excepţia unora: Brazilia, Mexic, Argentina, ţările Golfului Persic ş.a.), prin predominarea populaţiei rurale, existenţa unei agriculturi tradiţionale extensive, speranţa mică de viaţă la naştere etc. La rîndul lor, ţările subdezvoltate se află în impas de dezvoltare şi agravare atît a problemelor sociale, cît şi a celor de mediu, fiind caracterizate prin sărăcie, foamete, şomaj, lipsa condiţiilor elementare de viaţă, datoriile financiare mari faţă de ţările bogate, fluxurile de refugiaţi, poluarea mediului etc. Problema dezarmării şi menţinerii păcii pe Pămînt În care regiuni ale Terrei există conflicte militare? Ce consecinţe au acestea asupra mediului? Ce state practică comercializarea armamentului? Pe parcursul ultimelor decenii, menţinerea păcii şi prevenirea unui conflict nuclear global reprezintă obiectivele prioritare ale omenirii. În prezent, există rezerve mari de armament modern şi mijloace de exterminare în masă. Rachetele balistice cu focoase nucleare pot atinge orice punct de pe suprafaţa Pămîntului într-un interval de numai cîteva ore. Luînd în considerare consecinţele lansării celor două bombe atomice asupra oraşelor japoneze Hirochima şi Nagasaki (1945), precum şi arsenalele sporite din ziua de astăzi, se poate deduce că un război nuclear mondial ar conduce la pieirea vieţii pe Pămînt. Doar un număr mic de ţări posedă arme nucleare, însă acesta poate spori oricînd. Arme cu efect de nimicire în masă şi impact amplu asupra mediului au fost folosite încă în Primul Război Mondial, sub formă de gaze toxice. În conflictele recente, aceste substanţe periculoase au fost aplicate în Irak şi Siria. Războiul modern atrage după sine devastări de mari proporţii ale mediului, aşa cum au demonstrat conflictele armate din Afganistan, Kosovo, Iran, Irak, Kuwait, Siria, estul Ucrainei etc. În unele cazuri, modificările mediului au fost folosite drept arme de distrugere, cum ar fi modificarea climei în războiul din Vietnam. Chiar şi pe timp de pace, pregătirile de război contribuie la consumarea resurselor naturale şi la degradarea mediului. Producerea şi testarea armelor convenţionale, chimice, biologice şi nucleare generează cantităţi mari de substanţe periculoase, care contaminează solul, aerul şi apa. În acelaşi timp, menţinerea trupelor militare într-o stare de pregătire permanentă de luptă implică suprafeţe de pămînt (poligoane militare) care pot avea alte utilizări. Manevrele militare distrug vegetaţia, perturbează habitatul animalelor sălbatice, erodează şi compactează solul, deviază cursurile de apă, producînd inundaţii. Explozia bombelor şi proiectilelor transformă suprafaţa terestră într-o întindere marcată de cratere. Tragerile executate cu tancuri şi artilerie contaminează solul şi pînza freatică cu plumb şi cu alte substanţe toxice reziduale. Unele proiectile antitanc conţin uraniu, ceea ce sporeşte efectul distrugerii, şi asemenea proiectile au fost utilizate recent în conflictul din Kosovo. Actualmente, există acorduri interstatale de reducere a arsenalului militar, are loc conversia complexului militar-industrial, însă, cu regret, nu putem spune că Tema 23. Problema lichidăm decalajelor economico-sociale 131 pericolul real al unui conflict militar de proporţii a fost depăşit. Mai persistă încă unele aspecte ale acestui pericol: există conflicte regionale şi chiar războaie, sînt menţinute blocurile militare, se practică comerţul cu armament etc. (Ce conflicte regionale cunoaşteţi? Cine le-a declanşat? Cum au derulat ele?). Tratatul privind reducerea şi limitarea armamentului strategic de ofensivă, semnat între Federaţia Rusă şi SUA, n-a fost ratificat nici pînă în prezent. Soluţionarea problemei păcii pe Pămînt va diminua în mod evident decalajul dintre statele puternic dezvoltate şi cele subdezvoltate, cu efecte pozitive serioase asupra situaţiei ecologice globale. REPERE • Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a fost fondată în anul 1945, avînd scopul de a menţine pacea şi securitatea internaţională şi de a promova cooperarea în domeniile economic, social, cultural şi umanitar. Sediul principal al organizaţiei se află la New York. Alte sedii sînt la Viena, Geneva, Roma, Nairobi (Kenya). o j E BINE SA ŞTIŢI Dialogul Nord-Sud prezintă program e lansate de ONU şi alte organizaţii internaţionale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre ţările bogate din Nord şi cele sărace din Sud. UE este cel mai important donator de ajutor pentru dezvoltare. În 2010, valoarea totală a ajutorului acordat de UE şi statele membre s-a ridicat la 53,8 mld. euro, contribuind astfel la îmbunătăţirea vieţii a milioane de oameni de pe tot globul. O 'î EVALUARE 1. Specificaţi decalajele economico-sociale dintre ţările dezvoltate şi cele subdezvoltate. 2. Explicaţi influenţa PIB-ului pe cap de locuitor, a speranţei de viaţă şi a gradului de alfabetizare asupra stării mediului în ţările subdezvoltate. Lucraţi în perechi • Numiţi particularităţile specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare şi ale celor puternic dezvoltate. 3. Propuneţi căi de reducere a decalajelor economico-sociale dintre statele dezvoltate şi cele subdezvoltate. 4. Apreciaţi importanţa soluţionării problemei păcii pe Pămînt. 5. Argumentaţi prin exemple recente cum se răsfrîng conflictele militare asupra mediului. 6. Numiţi organizaţiile politice internaţionale care monitorizează pacea şi securitatea statelor. 7. Enumeraţi statele desprinse din URSS după căderea sistemului comunist. Lucraţi în grup • Discutaţi cu colegii si elaboraţi un proie