FO RM U LARE Si RAPOARTE
După studierea acestui capitol, veţi fi capabili să:
• identificaţi formulare şi elementele care alcătuiesc aceste formulare;
• elaboraţi formulare şi subformulare cu ajutorul sistemului de asistenţă;
• utilizaţi formulare pentru vizualizarea, modificarea, formatarea şi validarea datelor;
• alcătuiţi formulare pe baza tabelelor corelate;
• identificaţi rapoarte şi elementele care formează aceste rapoarte;
• elaboraţi rapoarte şi subrapoarte cu ajutorul sistemului de asistenţă;
• creaţi rapoarte pe baza tabelelor corelate;
• grupaţi şi să totalizaţi date într-un raport.
10.1. Formulare
Formularele sînt obiecte ale bazei de date Access, proiectate special pentru a crea o
interfaţă pentru utilizator cu scopul facilitării introducerii, editării şi afişării înregistrărilor din tabele sau interogări.
Formularele măresc viteza şi minimizează erorile de introducere a datelor. În acelaşi
timp, ele permit vizualizarea datelor într-un format mai atractiv decît cel al regimului
D a ta sh eet View.
Cu ajutorul formularelor pot fi validate intrări de date pe baza informaţiilor din alte
tabele (decît cel la care se lucrează), pot fi create subform ulare (formulare conţinute în alte
formulare), casete de căutare (pentru accesarea rapidă a înregistrării), liste de opţiu n i etc.
Componentele unui formular se numesc elemente de control sau obiecte de control.
10.1.1. Crearea unui formular cu ajutorul programului de asistenţă
Să creăm un formular care va permite editarea datelor din tabelul E levi al bazei de
date L iceu.
1. Selectăm clasa de obiecte Forms de pe bara de obiecte O bjects. în zona de conţinut
a ferestrei bazei de date apar opţiunile:
- C reate fo rm in D esign v ie w (crearea formularului în regim de proiectare);
- Create fo rm by using w izard (crearea formularului cu ajutorul programului de asistenţă).
Executăm un dublu-clic pe a doua opţiune.
O b se rv a ţie : P asul 1 este echivalent cu selectarea N e w -> Form w izard.
2. Apare fereastra Form W izard (fig 10.1). Din lista combinată Table/Queries selectăm valoarea
Table: Elevi. Astfel, în lista A vailable Fields apar identificatorii cîmpurilor tabelului Elevi.
3. Selectăm cîmpurile care vor fi incluse în formular, confirmînd alegerea prin apăsarea butonului t > ]. Pentru a include toate cîmpurile din listă, vom executa un clic pe
103
Fig. 10.1 Fig. 10.2
butonul [» 1. Identificatorii cîmpurilor selectate sînt mutaţi în lista S elected Fields.
Butoanele | < | şi [ «1 se folosesc pentru a deplasa înapoi cîmpurile greşit alese. Selectăm
toate cîmpurile şi apăsam butonul N ext.
4. Următoarea fereastră Form W iza rd oferă posibilitatea alegerii modului de afişare a
cîmpurilor în formular (fig. 10.2). Selectăm opţiunea C olu m n ar (cîmpurile alese la pasul
precedent vor fi afişate în formular una sub alta în coloane).
5. La pasul următor alegem unul din stilurile predefinite de formular (fig. 10.3).
6. În ultima fereastră precizăm numele formularului (F orm ular_E levi). Dacă alegem
opţiunea M o d ify the F orm ’s design (fig. 10.4), atunci după apăsarea butonului Finish,
formularul va fi deschis în regim de proiectare. În caz contrar, formularul va apărea în
regim de editare a datelor.
7. Deschidem formularul pentru a vedea şi a introduce informaţii (fig. 10.5).
Fig. 10.3 Fig. 10.4
104
Fig. 10.5
Butoanele din partea de jos a formularului se folosesc pentru a lista înregistrările.
Astfel, butoanele | h |, afişează prima şi, respectiv, ultima înregistrare. Pentru a vedea
precedenta sau următoarea înregistrare faţă de cea curentă, se va acţiona butonul [Ţ] sau,
respectiv, m
La inserarea datelor noi se va apăsa butonul (►Ml sau se va executa N ew R ecord din
meniul Insert.
O b s e r v a ţii:
1. Un formular poate fi creat în baza mai multor obiecte-sursă (tabele şi interogări).
2. Modificarea datelor în formular atrage după sine modificarea datelor din obiectul-sursă.
3. Dacă dorim să adăugăm înregistrări noi cu ajutorul unui formular, atunci acesta trebuie
să conţină cîmpurile cheie primară şi cîmpurile care au proprietatea Required setată Yes.
Dacă aceste cîmpuri nu vor fi completate, atunci înregistrarea nouă nu va fi acceptată.
10.1.2. Crearea sau modificarea formularelor în regimul Design View
(regim de proiectare)
Regimul D esign V iew este cel mai complet mod de creare sau modificare a formularelor, deoarece în el se poate edita orice element de control al formularului.
Suprafaţa formularului este formată din cîteva secţiuni (fig. 10.6). Redimensionarea
fiecărei secţiuni se realizează cu ajutorul mouse-ului.
Linia orizontală (de jos) şi linia verticală (la dreapta) stabilesc marginea de jos şi,
respectiv, marginea dreaptă a formularului.
• Secţiunea Detail apare automat la crearea sau editarea unui formular nou. În ea sînt
afişate înregistrările din sursa de date a formularului.
• Secţiunile Form Header şi Form Footer nu apar în mod implicit la editare, afişarea
lor fiind posibilă prin selectarea opţiunii Form H eader/F ooter a meniului View. Ele reprezintă zo n a de a n tet şi, respectiv, cea de subsol ale formularului, în care, de regulă, se scriu
informaţii explicative sau utile. Aceste informaţii nu se schimbă de la o înregistrare la alta
şi pot conţine, de exemplu, sugestii de utilizare a formularului, totaluri, date despre autori,
timpul curent, data creării formularului etc.
Fig. 10.6
105
• Secţiunile Page Header (an tetu l de p a g in ă ) şi Page Footer (subsolul de p a g in ă ) de
asemenea trebuie afişate explicit activînd opţiunea Page H eader/F ooter a meniului V iew .
Page H eader afişează informaţii în partea de sus, iar Page F ooter - în partea de jos a
fiecărei pagini a formularului.
O bservaţie: Un antet şi un subsol de formular se elimină sau se deplasează doar în pereche.
În afară de suprafaţa formularului, fereastra Form D esign conţine barele de instrumente Form D esign şi Toolbox.
• Bara Form D esign se utilizează pentru a executa rapid unele acţiuni, fără a apela la
meniul principal al ferestrei de proiectare a formularului.
• Bara Toolbox se utilizează pentru a plasa elemente de control pe suprafaţa formularului.
Să examinăm unele instrumente ale ei:
Select O bjects nu plasează un oarecare element de control, el se foloseşte pentru
a selecta (atunci cînd este activ) elemente de control din formular.
fN Control W izard (atunci cînd este activ) permite intervenţia programelor de asistenţă
la crearea unor elemente de control.
Au Labei creează o casetă care poate afişa un text static (ce nu va putea fi modificat
de utilizator).
ab| Text B ox creează o casetă care va afişa texte ce vor putea fi modificate de utilizator.
I_i O ption G roup creează o casetă dreptunghiulară în care pot fi inserate butoane de
opţiune sau casete de validare. în cazul butoanelor, utilizatorul va putea selecta
în orice moment de timp un singur buton.
r Togle Button creează un buton de comutare pentru activarea sau dezactivarea unei stări.
O ption B u tton creează un buton (se mai spune buton radio) utilizat de asemenea pentru activarea sau dezactivarea unei stări (ori opţiuni). De regulă, se
foloseşte în grup cu mai multe butoane de acest tip pentru organizarea opţiunilor
eliminatorii.
J< Check Box creează o casetă de validare pentru validarea sau interzicerea unei stări.
lJ C om bo B ox creează o casetă combinată (se mai spune listă ascunsă) formată dintr-o
casetă de text editabilă şi o listă derulantă din care se poate alege o valoare.
CU L ist B ox creează o listă derulantă din care se poate alege o valoare.
J C o m m a n d B utton creează un buton de comandă pentru lansarea la execuţie a unei
comenzi.
0 Image afişează o imagine statică (care fiind plasată în formular nu va putea fi modificată).
Unbound O bject afişează un obiect OLE neasociat creat cu o aplicaţie OLE (de exemplu,
Microsoft Draw). Nu este o valoare dintr-un cîmp OLE a unei înregistrări.
[ |g l B ou n d O bject afişează un obiect OLE - conţinut al unui cîmp OLE (de exemplu,
o imagine).
Page Breack creează un semn pentru imprimantă, determinînd-o să treacă la o
pagină nouă.
_j Tab C ontrol creează un element de control cu mai multe pagini. Fiecare pagină
poate afişa un formular. Cu acest element uşor se realizează comutarea între
formulare.
106
fH S u bform /S u breport ataşează formularului un subformular sau un subraport.
\ Line creează o linie utilizată pentru design (culoarea şi grosimea liniei pot fi modificate).
I I R ectangle creează un dreptunghi utilizat pentru design.
'v M ore C ontrols afişează instrumente pentru crearea altor elemente de control.
• Din punctul de vedere al funcţionalităţii, deosebim următoarele categorii ale elementelor de control: Telefon Telefon
Z
E t i c h e t a a s o c i a t ă
C î m p p e n t r u d a t e
Fig. 10.7
a) elem ente de control legate;
b) elem ente de control calculate;
c) elem ente de control independente.
E le m e n te le d e c o n tr o l le g a te servesc pentru
afişarea şi editarea datelor cîmpurilor tabelelor şi
interogărilor în baza cărora a fost creat formularul.
Un element de control legat este format dintr-un
cîmp (în care apar datele) şi o etichetă asociată acestui cîmp (care afişează un text explicativ, de exemplu, denumirea cîmpului). În mod implicit, eticheta asociată afişează
identificatorul cîmpului ale cărui valori se vor afişa de elementul de control (fig. 10.7). În
regimul D a ta sh eet V iew în cîmpul din figu ra 10.7 al formularului creat anterior va apărea
un număr de telefon (fig. 10.5).
Componentele elementului de control pot fi redimensionate şi deplasate. Dacă la
plasarea mouse-ului pe element apare simbolul mîinii 'Hi, atunci prin metoda D ra g 8c
D rop putem deplasa simultan ambele componente ale elementului de control. Plasînd
mouse-ul pe unul din cele două puncte de contact din colţul stînga-sus al componentelor,
va apărea simbolul degetului arătător în acest caz putem deplasa în parte fiecare
componentă a elementului de control.
Adăugarea unui element de control legat se poate face plasînd în formular (prin
metoda D ra g 8c D ro p ) cîmpul necesar din submeniul F ield L ist al meniului V iew sau
inserînd un element Text B ox abl (de pe bara ToolBox) şi indicînd în caseta U nbound
numele cîmpului necesar.
În pofida denumirii sale, o casetă de text poate afişa, în afară de texte, date numerice,
calendaristice etc.
În mod implicit, Access aliniază textul la stînga şi numerele la dreapta.
Dacă caseta de text creată va afişa texte mari (de exemplu, conţinuturi ale cîmpurilor
de tip M e m o ), atunci ea poate fi redimensionată la mărimea dorită. Pentru a ataşa acestei
casete o bară de defilare, se execută un clic pe butonul P roperties # , apoi se atribuie
valoarea V ertical proprietăţii Scroll B ars din fila F orm at (a ferestrei apărute,/^. 10.9).
E lem en tele d e c o n tro l c a lc u la te se folosesc pentru afişarea valorilor expresiilor şi pot
fi modificate ca şi elementele de control legate. Adăugarea unui astfel de element se face
de asemenea prin inserarea unui element Text B ox, doar că în caseta U nbound se scrie
expresia (precedată de semnul =) a cărei valoare va apărea.
De exemplu, elementul de control din figu ra 10.8, fiind inserat în formularul creat
anterior, va afişa vîrsta elevului.
Fig. 10.8
107
E lem en tele d e co n tro l in d e p e n d e n te nu depind de informaţiile din tabele sau interogări, deci ele nu se modifică de la o înregistrare la alta. Se folosesc pentru a crea efecte
de design.
• Proprietăţile unui element de control stabilesc diferite caracteristici ale acestora:
culoarea, dimensiunile, sursa de date, poziţia în cadrul formularului, comportamentul
elementului la unele acţiuni ale utilizatorului etc.
Proprietăţile unui element pot fi modificate cu ajutorul ferestrei, care apare la
efectuarea unui dublu-clic pe acest element (fig. 10.9). Ele sînt grupate în patru categorii:
F orm at, D a ta , E vent, O ther. Grupul A ll include toate proprietăţile, pe care le afişează în
ordine alfabetică.
- Grupul Format înglobează proprietăţile de prezentare a obiectului (dimensiuni, culoare, format etc.).
- Grupul Data conţine proprietăţile referitoare la sursa înregistrărilor care vor
fi gestionate de elementul de control.
- Grupul Event include lista evenimentelor (acţiuni provocate de utilizator sau de aplicaţie) la care poate
reacţiona elementul.
- Grupul Other păstrează celelalte
proprietăţi. Ele se referă la ferestrele
Windows. Fig. 10.9
• Un formular poate fi imprimat ca oricare alt obiect al bazei de date: executînd un clic
pe butonul P rin ţ de pe bara de instrumente sau selectînd comanda P rin ţ din meniul File.
Pentru a vedea cum arată formularul înainte de imprimare, se execută un clic pe butonul P review de pe bara de instrumente sau se alege comanda P review din meniul File.
10.1.3. Subformulare
Un subformular este un formular care se conţine în alt formular. Putem include subformulare într-un formular cu ajutorul unui program de asistenţă sau prin proiectare individuală. Vom examina doar cazul programului de asistenţă, acesta fiind disponibil pentru
apelare doar dacă este activat butonul C ontrol W iza rd din caseta Toolbox.
Fie formularul C lase din fig u ra 10.10 pentru afişarea şi modificarea datelor despre
clasele bazei de date Liceu. Vom adăuga un subformular în care vor apărea informaţii
despre elevii clasei selectate în formularul principal
1. Deschidem formularul C la se în
regimul D esign. Activăm mai întîi butonul
C o n tro l W iza rd , apoi butonul S u b fo rm /
S u breport din caseta Toolbox şi executăm
un clic pe formularul de bază în poziţia în
care va apărea subformularul. Apare
fereastra SubForm W izard din care selectăm
tabelul E levi.
108
2. În următoarea fereastră de dialog alegem cîmpurile tabelului E levi, iar în fereastra a
treia confirmăm denumirea cîmpului de legătură (Cod_clasa) dintre formular şi subformular.
3. În ultima fereastră SubfForm W iza rd scriem numele subformularului (L ista_elevi).
Activînd regimul Form V iew , putem vedea lista elevilor clasei selectate în formularul
principal.
O b se rv a ţie : Subformularul creat L ista_elevi automat se va păstra pe disc la salvarea
formularului de bază.
Întrebări si exerciţii
O Cu ce scop se utilizează formularele?
e Ce obiecte ale bazei de date pot fi surse de date pentru formulare?
e Caracterizaţi secţiunile formularului în regim de proiectare.
O Care este rolul elementelor de control în cadrul unui formular?
© Descrieţi categoriile elementelor de control.
© Care sînt modalităţile de modificare a proprietăţilor unui element de control?
© Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi cu ajutorul unui program de asistenţă un formular pentru
editarea datelor despre:
a) profesorii bazei, inclusiv adresa lor; b) disciplinele bazei.
© Adăugaţi într-un formular creat anterior o casetă de text care va afişa data curentă şi timpul curent.
© adăugaţi într-un formular creat anterior o casetă de text care va afişa numărul de zile rămase
pînă la sfîrşitul: a) anului curent; b) anului şcolar curent.
® Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi un formular care va afişa datele despre fiecare clasă şi va
conţine un subformular cu lista profesorilor ce predau în această clasă.
0 Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi un formular care va afişa datele despre fiecare clasă şi va
conţine un subformular cu lista disciplinelor studiate în această clasă.
© Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi un formular care va afişa datele despre fiecare profesor şi
va conţine un subformular cu lista disciplinelor predate de acest profesor.
10.2. Rapoarte
Rapoartele reprezintă produsul final al unei baze de date. Ele combină date din tabele,
interogări şi formulare pentru a fi tipărite sau pentru a fi salvate pe disc într-un format
atractiv şi uşor de citit. Spre deosebire de formulare, rapoartele:
a) sînt special destinate tipăririi;
b) nu pot modifica datele din tabelele sau din interogările care stau la baza lor;
c) nu afişează datele în formă tabelară (nu are un regim de tip D a ta sh eet V iew).
Ca şi în cazul formularelor, rapoartele pot fi elaborate cu ajutorul unui program de
asistenţă sau prin proiectare independentă.
10.2.1. Crearea unui raport cu ajutorul programului de asistenţă
1. Selectăm clasa de obiecte Reports de pe bara de obiecte O bjects. Alegem N ew
R ep o rt W izard.
2. Apare fereastra R e p o rt W iza rd (fig. 10.11). Din lista combinată T ables/Q u eries
alegem pe rînd tabelele C lase, E levi şi interogarea V irsta (vezi tema 9.4.1), iar din caseta
A vailable Fields selectăm cîmpurile A n u l_ d e _ su d ii, N u m e_ cla sa (ale tabelului C lase),
N u m e_elev, P ren _elev (ale tabelului E levi) şi V irsta (al interogării Virsta).
109
Fig. 10.11 Fig. 10.12
3. În următoarea fereastră R ep o rt W iza rd selectăm cîmpurile, după care se va face
gruparea înregistrărilor (fig. 10.12).
4. În fereastra a treia R ep o rt W iza rd indicăm cîmpurile în conformitate cu care se va
face sortarea înregistrărilor (fig. 10.13).
Cu ajutorul butonului Sum m ary Options putem specifica pentru fiecare cîmp numeric una
sau mai multe opţiuni de calcul: suma, media aritmetică, valoarea minimală sau cea maximală.
Pentru a calcula vîrsta medie a elevilor (pentru fiecare clasă şi pe liceu), selectăm opţiunea
A vg (fig. 10.14). Activarea opţiunii S u m m a ry O n ly va afişa doar vîrsta medie pe liceu.
5. În celelalte trei ferestre R eport W izard specificăm modul de aranjare a înregistrărilor pe
pagină, stilul şi, respectiv, titlul raportului. în figu ra 10.15 este reprezentată o parte din
raportul creat.
Pentru a tipări raportul, se execută un clic pe butonul Prinţ de pe bara de instrumente.
O b se rv a ţie : Crearea subrapoartelor se realizează ca şi crearea subformularelor.
Fig. 10.13 Fig. 10.14
Fig. 10.15
110
10.2.2. Modificarea rapoartelor în regimul Design View
Regimul D esign V iew pentru crearea sau modificarea rapoartelor este asemănător cu
regimul D esign V iew al formularelor. Ca şi formularele, rapoartele conţin 5 secţiuni
principale: R ep o rt H eader, Page H eader, D etail, Page F ooter şi R ep o rt Foter. De asemenea,
raportul poate conţine şi secţiuni pentru grupurile de date. De exemplu, în fig u ra 10.16
este reprezentat raportul creat anterior, deschis în regim de proiectare. Observăm că, în
afară de cele 5 secţiuni principale, mai apar secţiunile A n u l_ d e_ stu d ii H eader, N u m e_
clasa H eader, A n u l_ d e_ stu d ii F ooter şi N u m e_clasa Footer.
Operaţiile cu elementele de control ale rapoartelor se realizează similar operaţiilor cu
elementele de control din formulare.
Fig. 10.16
10.2.3. Crearea diagramelor în cadrul rapoartelor
Se ştie că reprezentarea grafică a datelor este mai uşor înţeleasă, mai ales atunci cînd
se fac comparaţii între diferite valori numerice.
Într-un sistem de gestiune a bazelor de date diagramele sînt considerate un tip special
de rapoarte. Putem crea o diagramă în baza unui tabel sau a unei interogări.
E x em p lu : Să creăm o diagramă care va reprezenta repartizarea elevilor bazei de date
Liceu pe clase în baza interogării N r_elevi_clasa creată în tema 9.4.2.
1. Selectăm clasa de obiecte Reports de pe bara de obiecte O bjects. Executăm un clic
pe butonul N ew . Apare fereastra N e w R eport, din care alegem tipul de raport C h a rt
W iza rd şi interogarea N r_elevi_clasa din lista derulantă. Confirmăm alegerile prin apăsarea butonului O k .
111 I
2. Apare prima fereastră C h a rt W iza rd în care selectăm cîmpurile A n u l_ d e_ stu d ii,
N u m e_clasa şi C ou n tO fC od_elev.
3. În următoarea fereastră C h a rt W iza rd specificăm tipul diagramei: C olum n C h a rt
(diagramă cu coloane).
4. În fereastra a treia C h a rt W iza rd (fig. 10.17) stabilim sursa categoriilor de date
Fig. 10.17
5. În ultima fereastră C h a rt W iza rd atribuim nume diagramei şi precizăm dacă va fi
sau nu afişată legenda. Obţinem diagrama din fig u ra 10.18.
Întrebări si exerciţii > >
O Cu ce scop se utilizează rapoartele?
e Ce obiecte ale bazei de date pot fi surse de date pentru rapoarte?
e Care este rolul diagramelor într-o bază de date?
o Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi un raport în care să fie arătată:
a) media aritmetică a orelor realizate săptămînal în fiecare an de studii;
b) media aritmetică a orelor realizate săptămînal de fiecare profil;
c) suma totală de ore realizate săptămînal în fiecare an de studii şi în ansamblu pe liceu.
e Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi o diagramă care ar reprezenta grafic numărul:
a) de elevi la fiecare profil;
b) de elevi din fiecare localitate;
c) profesorilor de fiecare gen;
d) de ore săptămînal realizat de fiecare clasă.
© Examinaţi baza de date Liceu. Creaţi o diagramă care ar reprezenta grafic numărul de elevi de
fiecare vîrstă.
112
10.3. Întreţinerea bazelor de date (opţional)
Pentru ca o bază de date să funcţioneze normal, ea trebuie dezvoltată continuu şi
întreţinută. De regulă, aceste operaţii sînt realizate de administratorul bazei de date. În
acest paragraf vom examina unele acţiuni care trebuie efectuate pe măsura gestionării
unei baze de date.
10.3.1. Compactarea şi repararea unei baze de date
• Pe parcursul timpului, în urma adăugării şi actualizării datelor, a modificărilor
obiectelor bazei, creşte volu m u l fişieru lu i bazei de date şi scade v ite za de gestionare a bazei.
Aceste consecinţe pot fi cauzate nu doar de volumul datelor, dar şi de:
- prezenţa în baza de date a unor obiecte temporare (ascunse de utilizator), chiar
dacă Access nu mai are nevoie de ele;
- existenţa în fişerul bazei de date a unor spaţii libere, rezultate din ştergerea obiectelor.
În acest caz baza de date are nevoie de com pactare - operaţie de înlăturare a fragmentării fişierului bazei -, adică de eliminare a spaţiilor şi obiectelor neutilizate.
• Uneori fişierul bazei de date se poate deteriora. Acest lucru se poate întîmpla din
cauza unor situaţii extreme (de exemplu, deconectarea sursei de energie, dereglări ale
reţelei) sau atunci cînd mai mulţi utilizatori lucrează în mod simultan cu fişierul dat.
În acest caz baza de date are nevoie de reparaţie.
Pentru a compacta şi a repara o bază de date:
1. Închidem baza de date, lăsînd deschis sistemul Access.
2. Executăm Tools D a ta b a se U tilities C o m p a ct a n d R epair D atabase.
3. Apare caseta de dialog D a ta b a se to C o m p a c t From , în care precizăm numele
bazei de date ce urmează a fi compactată şi reparată. Confirmăm prin apăsarea butonului
C om pact.
4. Apare caseta de dialog C o m p a ct D a ta b a se Into unde scriem numele sub care se va
memora baza de date compactată şi reparată. Confirmăm prin apăsarea butonului S ave.
10.3.2. Crearea copiilor de rezervă
Access poate repara complet sau parţial o bază de date deteriorată. În ultimul caz,
datele care nu au fost restabilite pot fi recuperate dintr-o copie de rezervă a bazei de date.
Prin urmare, administratorul bazei de date va avea grijă să realizeze periodic astfel
de copii.
Această acţiune poate fi făcută în mod tradiţional (prin copierea fişierului bazei
într-un alt dosar) sau executînd Tools D a ta b a se U tilities Back Up D atabase.
10.3.3. Asigurarea securităţii datelor
O bază de date poate conţine date confidenţiale şi poate fi destinată mai multor utilizatori, care vor avea acces la ea prin reţea (posibil prin Internet). În această situaţie se
impun măsuri de prevenire a accesului neautorizat. Mai mult chiar, diferiţi utilizatori pot
113
avea diferite drepturi de acces. De exemplu, unii pot avea dreptul să adauge informaţii,
iar alţii - doar să vadă unele informaţii.
Cu acest scop, unui sau mai multor utilizatori li se va atribui:
- un nume unic de acces;
- o parolă secretă;
- drepturi de acces sau de proprietar.
Cea mai simplă metodă de protejare a bazei de date de accesul neautorizat este stabilirea unei parole, în lipsa căreia baza de date nu va putea fi deschisă.
Pentru crearea parolei:
1. Închidem baza de date, lăsînd deschis sistemul Access.
2. Executăm File ^ O pen. Selectăm fişierul bazei de date, apoi opţiunea O pen Exclusive
din lista derulantă O pen.
3. Executăm Tools -> Security -> Set D a ta b a se P assw ord. Apare caseta de dialog Set
D a ta b a se P assw ord în care stabilim şi confirmăm parola.
O b s e r v a ţii:
1. Există şi alte acţiuni care pot fi realizate de administratorul bazei de date pentru
a asigura protejarea datelor. De exemplu, se poate face criptarea bazei, pentru ca
datele să nu fie citite cu un editor de texte sau cu utilitare de disc fără a fi decriptate.
2. Crearea grupurilor, parolelor şi a drepturilor de acces de asemenea se face apelînd
submeniul S ecurity al meniului Tools.
Creăm, cercetăm şi exersăm
În imagine (fig. 10.19) sînt reprezentate relaţiile dintre tabelele bazei de date „Club
sportiv” (cîmpul Platit este de tip logic).
1. Creaţi baza de date conform imaginii şi completaţi-o cu înregistrări.
2. Explicaţi de ce cîmpurile C o d _clien t, C o d _ab o n am en t şi Luna ale tabelului Evidenta
formează îm preună cheia primară a acestui tabel.
3. Creaţi o interogare care va afişa:
a) lista clienţilor al căror prenume începe cu litera a sau C;
b) lista antrenorilor al căror nume este format din cel puţin 5 litere;
c) salariul mediu al antrenorilor;
d) lista antrenorilor cu salariul mai mare decît cel mediu;
e) lista codurilor abonam entelor cu preţ maxim;
f) numărul de clienţi al fiecărui antrenor;
114
g) numele antrenorilor cu cei mai mulţi clienţi;
h) suma totală de bani, plătită de fiecare client;
i) numele clienţilor care au plătit cel mai mult (în total);
j) sălile frecventate cel mai des de clienţi.
4. Formulaţi şi creaţi 5 interogări.
5. Elaboraţi formulare de introducere şi editare a datelor în baza de date.
Creăm în echipă
1. Proiectaţi un model conceptual relaţional al unei baze de date cu informaţii despre:
a) agenda elevului; d) titluri de cărţi;
b) ţările Europei; e) pagini web.
c) automobile;
2. Creaţi tabelele bazei de date proiectate.
3. Stabiliţi cheile primare şi relaţiile dintre tabelele bazei de date.
4. Completaţi fiecare tabel cu cel puţin 5 înregistrări.
5. Formulaţi şi realizaţi cel puţin:
a) 4 interogări de selecţie, dintre care una cu parametru;
b) 3 interogări de modificare a unor înregistrări;
c) 2 interogări de grupare şi totalizare;
d) o interogare încrucişată;
e) o interogare de excludere a unor înregistrări.
6. Creaţi două formulare pentru introducerea/modificarea înregistrărilor în tabelele bazei
de date.
7. Creaţi cel puţin două rapoarte cu informaţii din baza de date.
8. Creaţi o diagramă care va reflecta datele din rapoarte.
Test de evaluare
1. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei:
a) Odată cu modificarea înregistrărilor în formular, datele se modifică şi în tabelul subordonat.
b) Access salvează modificările imediat după completarea înregistrării chiar dacă formularul
este închis fără salvare.
c) Un antet şi un subsol de formular se elimină sau se deplasează doar în pereche.
2. Cum se poate modifica dimensiunea textului dintr-un element de control cu ajutorul barei
de instrumente?
3. Creaţi cu ajutorul programului de asistenţă un formular pentru a edita adresele profesorilor
bazei de date Liceu.
4. Creaţi prin proiectare individuală un formular cu numele Test şi fundalul verde, care va conţine
trei casete de editare, respectiv, a numelui, prenumelui şi a datei de naştere a elevilor din
baza de date Liceu.
5. Elaboraţi un raport pentru baza de date Liceu care va afişa lista şi numărul total de profesori
de gen feminin la fiecare disciplină.
6. Creaţi o diagramă care ar reprezenta grafic datele din raportul creat în itemul 5
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu