Chimia în activitatea cotidiană

Chimia în activitatea cotidiană Se ştie că, de fiece dată când omenirea a descoperit şi a însuşit un nou proces chimic, a crescut brusc şi nivelul vieţii. Astfel, după ce au învăţat să aprindă focul, strămoşii noştri nu s-au mai temut de frig, iar când au învăţat să pregătească mâncare pe foc, în vase de lut, au început să folosească produse pe care altădată nici nu le-ar fi încercat. După ce au însuşit secretele de topire a fierului, oamenii au început să confecţioneze diverse unelte de muncă şi arme. Cu toate acestea, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, tehnologiile chimice se dezvoltau încet, deoarece încă nu exista o teorie chimică care ar fi explicat cum poate fi obţinută o substanţă cu proprietăţile necesare. La sfârşitul secolului al XIX-lea a început să se dezvolte vertiginos metalurgia: oamenii erau capabili să obţină oţel, topeau cuprul, zincul, plumbul, staniul şi alte metale. În aceeaşi perioadă s-a dezvoltat industria sticlei şi producerea materialelor de construcţie. Au apărut primele uzine, în care se produceau săpun şi stearină, coloranţi anilinici, otrăvuri pentru rozătoare, unele medicamente simple etc. Odată cu elaborarea şi aplicarea legii periodicităţii, a devenit posibilă prognozarea proprietăţilor substanţelor anorganice. Cunoaşterea structurii substanţelor organice a făcut posibilă elaborarea unor metode de sinteză. A fost creată chimia fizică, cu ajutorul căreia specialiştii au învăţat să prezică direcţia şi condiţiile decurgerii unor reacţii chimice, să calculeze randamentul produsului reacţiei. Fabricarea masivă a unor substanţe a determinat obţinerea altora. Producerea oţelurilor, de exemplu, a condus la sinteza amoniacului, ceea ce a permis obţinerea acidului azotic ieftin, care a condiţionat sinteza anilinei şi a coloranţilor anilinici etc. La sfârşitul secolului al XX-lea, multe obiecte şi materiale obţinute prin procese chimice au intrat astfel în viaţa noastră, încât astăzi nu ne mai imaginăm cum am trăi fără hârtie, fibre, coloranţi, mase plastice, fără cauciuc şi poliuretan, fără produse de spălat (şampon, săpun, detergent) ş.a. Ce ar fi dacă nu ar exista mijloace de transport moderne, acestea fiind, într-un fel sau altul, produse ale industriei chimice, care au apărut în secolul al XX-lea? Ce s-ar întâmpla dacă chimia nu ar oferi agriculturii îngrăşăminte minerale şi produse pentru combaterea dăunătorilor? Cum ar fi medicina fără medicamente, societatea umană fără îmbrăcăminte n Ştiaţi că.. Conform datelor statistice, în anul 2013 producţia mondială a polimerilor a constituit 245 mln de tone. Cei mai utilizaţi polimeri sunt: polietena (29%), polipropena (19%), polivinilclorura (11%), polistirenul (6,5%). Principalele domenii de utilizare sunt pentru: ambalaje (40%), construcţii (21%), maşini (8%), electronică (5%). şi căldură? Am putea conchide că, în lipsa produselor industriei chimice, populaţia globului pământesc ar fi fost mult mai puţin numeroasă, iar viaţa ar fi fost mai puţin confortabilă. 185 EVALUARE 1. Enumeraţi trei-patru domenii ale activităţii umane unde chimia are rolul cel mai important. 2. Enumeraţi cel puţin cinci metale care au un rol biologic important pentru activitatea umană. 3. Numiţi cinci nemetale ce fac parte din aşa-numitele „elemente ale vieţii". Descrieţi importanţa fiecăruia pentru organismul uman. 4. Numiţi trei-patru substanţe chimice cu efect nociv. Prin ce se manifestă influenţa acestora asupra organismelor vii? 5. Care sunt cei mai frecvenţi poluanţi pentru oraşul sau satul în care trăiţi? Cum influenţează aceştia calitatea vieţii oamenilor? Indicaţi măsurile urgente pentru soluţionarea problemelor de poluare în localitatea voastră. Lucru în echipă 6. Discutaţi în grupuri despre rolul pozitiv şi cel negativ al chimiei pentru: a) mediu; b) viaţă; c) sănătate