Problema ecologică. Despădurirea. Deşertificarea. Modificările climatice şi consecinţele lor

Problema ecologică. Despădurirea. Deşertificarea. Modificările climatice şi consecinţele lor Com petenţe: • construirea unui demers geografic cu utilizarea termenilor specifici; • caracterizarea complexă a problemelor actuale ale mediului şi ale lumii contemporane; • colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor despre problemele globale ale mediului planetar; • manifestarea unui comportament ecologic faţă de calitatea mediului. TERMENI-CHEIE: problema ecologică, fond forestier, despădurire, deşertificare, modificări climatice globale. N um iţi principalele p ro b le m e d e m ed iu în localitatea natală. P ro p u ­ neţi acţiuni d e c o m b a te re a lor. Problemele de mediu ale lumii contemporane sînt foarte diverse. Ele reprezintă un pericol atît pentru mediul planetei noastre, cît şi pentru prezentul şi viitorul întregii omeniri şi pot fi soluţionate doar cu participarea şi conlucrarea tuturor ţărilor lumii. De soluţionarea acestora la nivel global depind prosperitatea materială şi progresul spiritual al omenirii într-un mediu sănătos de viaţă. Problemele ecologice Specificaţi p ro b le m ele eco lo g ice din R ep u blica M o ld o va . P ro p u n eţi m ăsuri d e solu ţio n a re a lor. Acţiunile omului asupra naturii au evoluat în timp de la nivelul local la cel regional, iar către sfîrşitul sec. al XX-lea - începutul sec. al XXI-lea acestea au generat schimbări de dimensiuni globale. În consecinţă, s-au produs următoarele efecte grave: deteriorarea unor vaste ecosisteme naturale, epuizarea solurilor şi a resurselor de apă potabilă, despăduriri intense, reducerea biodiversităţii, poluarea globală a mediului, apariţia efectului de seră, care a declanşat încălzirea planetară, formarea ploilor acide, degradarea stratului de ozon, extinderea deşerturilor etc. Agravarea acestor probleme globale a dat semnalul că omenirea trece printr-o criză ecologică profundă. Impactul antropic a depăşit posibilităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale, provocînd un dezechilibru al mediului la nivel planetar. Efectele acţiunilor modificatoare ale omului asupra mediului au devenit mai pronunţate în urma dezvoltării intensive a agriculturii, industriei, transporturilor etc. Degradarea mediului are un impact negativ asupra condiţiilor de viaţă şi sănătăţii 108 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane omului. Există deja un număr apreciabil de metropole în care se fac resimţite consecinţele poluării aerului (Detroit, Sao Paolo, Ciudad de Mexico, Calcuta, Los Angeles, New York etc.). În aceste şi în alte oraşe numărul de îmbolnăviri ale căilor respiratorii, inclusiv cazurile de cancer pulmonar, este foarte înalt. De asemenea, este în creştere numărul de oameni care nu au acces la apă potabilă de calitate etc. Pentru asigurarea unui mod de viaţă sănătos pentru omenire şi dezvoltarea unei economii durabile, este nevoie de un efort global conjugat. Nici o ţară nu-şi poate ameliora de una singură clima sau proteja resursele piscicole din rîurile transfrontaliere. Aceste obiective pot fi atinse numai printr-o conlucrare la nivel de vecinătate, regional şi mondial. În prezent, problemele enumerate sînt studiate în cadrul unor programe internaţionale de mediu, precum: Programul Internaţional Geosfera-Biosfera, Programul Internaţional Dimensiunea Umană a Modificărilor Globale ale Mediului, Iniţiativa Strategică pentru Reducerea Dezastrelor, Programul Climatic Mondial. În cadrul acestor proiecte activează specialişti din diferite ţări şi organizaţii internaţionale (ONU, UNESCO etc.), care încearcă să găsească soluţii pentru problemele ce ţin de modificarea mediului planetar. Despăduririle Numiţi regiunile Terrei a f e c t a t e d e d e s p ă d u r ir i. C a r e s în t consecinţele? Pădurile sînt cele mai importante ecosisteme ale planetei. Ele acoperă aproximativ 30% (circa 4,2 mld. ha) din suprafaţa uscatului, constituind fondul forestier global (fig. 20.1, a), iar ţările au şi ele un grad diferit de împădurire (fig. 20.1, b). Cu peste 200 de ani în urmă suprafaţa pădurilor era cu aproximativ 10-20% mai mare. În cadrul mediului geografic, pădurea îndeplineşte mai multe funcţii: ■ funcţia climatică. Pădurea este principalul furnizor de O2 (1 km2 de pădure ecuatorială produce zilnic circa 11 tone de O2) şi consumator de CO2, ateFig. 20.1. a) Ponderea pădurilor pe diferite continente (în %); b) Cele mai împădurite ţări din lume (în mil. ha, 2009) Federaţia Rusă Brazilia Canada SUA China Australia R.D. Congo Indonezia Peru India I 800 mil. ha 478 310 303 197 ■ 164 134 88 69 68 b Tema 20. Problema ecologică. Despădurirea. Deşertificarea 109 Suprafaţa împădurită acum 8000 de ani în prezent Fig. 20.2. Dinamica suprafeţelor de pădure la nivel mondial nuează efectele negative ale unor fenomene meteorologice (temperatura aerului, umiditatea, viteza vîntului) şi menţine echilibrul climatic; ■ funcţia hidrologică. Pădurea reduce scurgerea de suprafaţă a apelor provenite din precipitaţii şi topirea zăpezilor, sporeşte infiltrarea apei în sol, menţine aproape constante debitele izvoarelor, reduce scurgerea de aluviuni, torentele de noroi, protejează locuinţele umane, terenurile agricole, căile de comunicaţie împotriva scurgerilor violente; ■ funcţia edafică. Prin materia organică acumulată, pădurile contribuie semnificativ la formarea şi protejarea solurilor; ■ funcţia economică. Lemnul şi alte produse ale pădurii sînt folosite pe larg la producerea industrială a hîrtiei şi celulozei, a mobilei, lemnul rămînînd în mod tradiţional un important material de construcţie etc.; ■ funcţia socială. Pădurile au o mare valoare recreativă, turistică, estetică şi spirituală; ■ funcţia sanitară. Pădurea creează o atmosferă de calm, cu o temperatură moderată, cu aer lipsit de substanţe nocive şi de impurităţi. Cu toate aceste funcţii importante pentru mediu şi pentru viaţă, în multe regiuni ale lumii pădurile sînt defrişate (fig. 20.2), utilizate şi exploatate în mod abuziv, devastate de incendii (fig.20.3). Conform unor surse, se estimează că în ultimele trei secole fondul forestier mondial a fost redus cu peste o jumătate din suprafaţa lui. Cauzele reducerii suprafeţelor forestiere pe întreaga planetă sînt: creşterea importanţei industriale a lemnului; extinderea terenurilor agricole, a păşunilor; extinderea aşezărilor Fig. 20.3. Incendiu de pădure umane şi a căilor de comunicaţii etc. Exploa110 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane tarea excesivă a pădurilor a depăşit capacitatea de regenerare naturală a acestora. Anual se exploatează 3,2-3,5 mld. m3 de lemn. Cele mai mari despăduriri au avut loc în Brazilia, Indonezia, Filipine, Rusia şi în alte ţări. În jurul Mării Mediterane, pădurile au dispărut aproape în totalitate, fiind înlocuite cu arbuşti şi alte specii cu tulpină joasă (maquis sau garriga). În unele regiuni, precum Africa, Asia de SudEst, America Latină, pădurile sînt defrişate pentru a folosi lemnul în calitate de combustibil, iar reziduurile sunt incendiate pentru a obţine noi terenuri agricole. Defrişări pe suprafeţe întinse au avut loc în bazinele fluviale Amazon, Congo etc., în locul pădurilor apărînd terenuri afectate de eroziune, de laterizare etc. În Republica Moldova pădurea din Codrii Tigheciului, descrisă încă de Dimitrie Cantemir, a dispărut aproape în întregime la începutul secolului al XX-lea. Printre multiplele consecinţe ale despăduririi se numără: intensificarea degradării solurilor (eroziunea, alunecările de teren etc.); perturbarea sistemului hidrologic (cresc undele de viitură şi cazurile de inundaţii în bazinele rîurilor); creşterea debitului solid în apele rîurilor şi lacurilor, însoţite de colmatarea albiilor şi degradarea ecosistemelor; creşterea cantităţii de CO2 în atmosferă; dispariţia speciilor de plante şi animale, ale căror habitate sînt pădurile; reducerea potenţialului resurselor farmaceutice; accentuarea riscului pentru existenţa unor popoare care locuiesc de veacuri în mediul de pădure (de exemplu, populaţia indiană din Brazilia). Astfel, rămîne cert faptul că trebuie ocrotite nu doar unele areale de păduri, ci întregul fond forestier actual al planetei, iar exploatările forestiere trebuie să fie însoţite de reîmpăduriri. Micşorarea cantităţii de O2 din atmosferă şi creşterea celei 'de CO, Distrugerea aşezărilor populaţiei băştinaşe Reducerea ponderii speciilor valoroase de lemn $ Exa m in aţi fig. 20.4. Formulaţi concluzii. Deşertificarea Deşertificarea este un fenomen global cauzat de circumstanţe climatice şi de intensificarea presiunii antropice asupra mediului. Circa 35% din suprafaţa terestră este afectată de secetă şi de deşertificare, în acest spaţiu trăind 20% din populaţia globului. Deşertificarea este un fenomen complex de transformare a terenurilor în deşerturi şi semideşerturi în regiunile uscate ale Terrei. Cauzele deşertificării sînt: reducerea cantităţii de precipitaţii şi modificarea regimului acestora, tendinţa de încălzire a climei, intensificarea vînturilor şi mărirea evapotranspiraţiei, activităţile umane. Cauzele antropice Modificarea peisajului natural Scăderea fertilităţii solului, expunerea la eroziune Dispariţia unor specii de plante medicinale Fig. 20.4. Consecinţe ale despăduririi în Amazonia (după I. Zăvoianu) Tema 20. Problema ecologică. Despădurirea. Deşertificarea Fig. 20.5. Extinderea deşertului sînt: suprapopularea, utilizarea necorespunzătoare a terenurilor (despădurirea, suprapăşunatul, administrarea incorectă a îngrăşămintelor şi poluarea). Perioadele secetoase de lungă durată conduc la diminuarea rezervelor de apă în sol, în pînzele freatice şi în reţeaua hidrografică, generînd procese care condiţionează deşertificarea (fig. 20.5). Pe soluri se formează crusta salinizată, iar dunele de nisip se extind treptat pe teritoriile învecinate. Accentuarea deşertificării s-a înregistrat în ultimii ani ai secolului al XX-lea în mai multe regiuni semiaride, în special în sudul Deşertului Sahara, unde ecosistemele cu plante xerofite au fost distruse prin păşunatul excesiv şi prin utilizarea acestora ca terenuri agricole. Perioadele secetoase din ultimele decenii au accentuat extinderea deşertificării în diferite regiuni ale globului, avînd urmări destul de grave. La sfîrşitul secolului al XX-lea păşunatul excesiv a cauzat restrîngerea zonei de stepă (savană) din nordul Africii în favoarea Deşertului Sahara. Teritoriile cele mai afectate de deşertificare se întîlnesc în Africa, în sudul Asiei, în sudul Americii de Nord, în Australia, în sudul şi sud-estul Europei. ^ Explicaţi cum in flu en ţea ză su p ra p ă şu n a tu l a su p ra extinderii deşer- < turilor. Aşadar, deşertificarea este un fenomen global, provocat de modificările climatice şi de presiunea tot mai accentuată a societăţii umane asupra mediului. Deoarece acesta are un caracter global, iar necesitatea de a combate cauzele lui a devenit actuală la nivel internaţional, în anul 1994 ONU a adoptat Convenţia privind Combaterea Deşertificării, care prevede cooperarea dintre ţările lumii în scopul diminuării fenomenului în cauză. 112 Capitolul IV. Problemele actuale ale mediului şi ale lumii contemporane Pe teritoriul Republicii Moldova, deşertificarea este specifică în partea de sud, unde secetele prelungite de vară cauzează degradarea solurilor prin deflaţie, aridizare, formarea crustei şi a solurilor saline. Dintre metodele de combatere a deşertificării fac parte: utilizarea durabilă a terenurilor, extinderea tehnologiilor moderne de irigare (prin picurare), care să ţină cont de condiţiile pedoclimatice specifice, aplicarea metodelor eficiente de fertilizare a solurilor etc. Modificările climatice globale Una dintre problemele globale stringente, apărute ca urmare a activităţii umane, este modificarea climei terestre atît în sensul încălzirii, cît şi al accentuării calamităţilor naturale condiţionate de anumite caracteristici climatice. Opiniile meteorologilor şi ale climatologilor, preocupaţi de acest domeniu, sînt separate: recunoscînd gravitatea situaţiei, unii o consideră drept efect al activităţii antropice, iar alţii o tratează ca pe o evoluţie normală şi ciclică a climei. Atenţia prioritară care trebuie să fie acordată acestei probleme este determinată de următoarele condiţii: ■ chiar şi cele mai mici modificări ale climei au deja un impact semnificativ asupra activităţii omului în agricultură, în transporturi etc.; ■ aceste modificări se pot transforma în calamităţi naturale (de exemplu, perioade cu maxime şi minime termice, secete, ploi torenţiale cu inundaţii etc.). Cel mai frecvent, încălzirea globală este explicată prin manifestarea efectului de seră, care poate avea următoarele consecinţe: ■ încălzirea climatului cu 1,5-4,5°C în condiţiile în care cantitatea de CO2 se dublează; ■ manifestarea anomaliilor sezoniere, în special pe perioadele de vară şi de iarnă; ■ creşterea cantităţilor de precipitaţii în întreaga lume; ■ topirea gheţarilor şi ridicarea nivelului Oceanului Planetar. Explicaţi acţiunile antropice care modifică microclima în localitatea natală. De mai bine de un secol temperatura Pămîntului este în continuă creştere. Fenomenul a devenit mai accentuat după anii ‘70 ai secolului trecut. Consiliul interguvernamental pentru schimbarea climei, format din savanţi şi participanţi la conferinţe internaţionale, au demonstrat că, dacă utilizarea combustibililor fosili va continua să crească, către anul 2050 temperatura se va ridica la nivel global pînă la valori medii de 16-19°C. O încălzire atît de rapidă constituie o problemă gravă, pentru că ar putea provoca extreme climatice, inclusiv inundaţii, secete şi intensificarea uraganelor. Conform datelor statistice, aproape 80% din calamităţile naturale sînt condiţionate de procesele atmosferice. Stabilizarea climatelor terestre presupune, în primul rînd, reducerea emisiilor de carbon cu aproape 60%. Iar aceasta necesită implicarea tuturor guvernelor şi conştientizarea pericolului la toate nivelurile societăţii. Tema 20. Problema ecologică. Despădurirea. Deşertificarea 113 REPERE ' • Cauzele modificărilor climatice globale, generate de factorul uman, sînt: utilizarea combustibililor fosili (cărbune, păcură), incendiile de pădure, care conduc la încălzirea atmosferei, la creşterea cantităţii de aerosoli, a emisiilor de CO2, metan, freon şi alte gaze în aer, despădurirea. • Ca măsuri de ameliorare a situaţiei pot fi aplicate: reducerea emisiilor de carbon, metan şi de alte gaze cu efect de seră, trecerea de la sistemul energetic pe bază de cărbune la surse energetice noi, regenerabile şi ecologice (energia solară, eoliană etc.). E BINE SĂ ŞTIŢI • Pierderea zilnică netă de păduri este de 20.000 ha, o suprafaţă dublă faţă de dimensiunile Parisului. Anual, pierderile ajung la 7,3 mil. ha de pădure. • Cei mai proeminenţi experţi în domeniul climei consideră că activităţile umane sînt principala cauză a încălzirii globale. EVALUARE o Lucraţi în grup • Argumentaţi prin exemple concrete afirmaţia: Problemele globale reprezintă un pericol pentru prezentul şi viitorul întregii omeniri şi pot fi soluţionate doar cu participarea şi conlucrarea tuturor ţărilor şi popoarelor lumii. 1. Esenţializaţi problemele ecologice din localitatea natală. Propuneţi măsuri de soluţionare. 2. Elaboraţi o prezentare în format electronic cu subiectul: Impactul antropic asupra mediului. Criza ecologică. 3. Construiţi un demers geografic analizînd fig. 20.4 din manual. 4. Elaboraţi o comunicare despre evoluţia istorică a suprafeţei fondului forestier din ţara noastră. Prelucraţi diverse surse de informaţie. Lucraţi în perechi • Explicaţi funcţiile principale ale pădurii completînd tabelul: 5. Argumentaţi prin exemple concrete consecinţele despăduririi pentru natură şi pentru activităţile omului. 6. Numiţi regiunile Terrei unde au loc procese intensive de despădurire. 7. Explicaţi cauzele deşertificării ce ţin de activităţile umane. Completaţi rubricile tabelului: Cauzele deşertificării Explicaţii Efecte Măsuri de ameliorare 8. Construiţi tabelul Cauze-Efecte pentru subiectul: Modificările climatice globale