Conservarea mediului natural şi a patrimoniului cultural. Ariile protejate

Conservarea mediului natural şi a patrimoniului cultural. Ariile protejate Competenţe: • c o n s tr u ir e a unui d e m e r s geografic cu utilizarea termenilor specifici; • c a r a c t e r iz a r e a complexă a c a t e g o r iilo r d e a r ii protejate; • p r e lu c r a r e a s u r s e lo r d e in f o r m a ţ ie la tema s tu d ia tă ; • m a n ife s ta r e a a titu d in ii re s p o n s a b ile fa ţă d e m e d iu l n a tu r a l şi p a tr im o n iu l c u ltu ra l. ^ m TERMENI-CHEIE: monitorizarea mediului, conservarea mediului natural, monumente ale naturii, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii ale biosferei, peisaje protejate, patrimoniu natural, patrimoniu cultural-istoric. Ce re p re z in tă ariile p r o te ja t e ? C a r e e s t e rolul lo r în m e d iu l g e o g r a f ic ? In condiţiile în care mediile naturale ocupă suprafeţe din ce în ce mai restrînse, a apărut în mod firesc problema conservării acestora. Conservarea unor elemente ale mediului geografic constă în protejarea suprafeţelor delimitate de perimetre, stabilite prin lege, cu specii rare de floră, faună şi alte componente ale peisajului, organizate sub formă de monumente ale naturii, rezervaţii şi parcuri naţionale. Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi Comisia Parcurilor Naţionale şi Ariilor Protejate din cadrul acesteia au stabilit normele privind gestionarea ariilor naturale protejate şi lista lor. La sfîrşitul sec. al XX-lea ariile protejate constituiau 6,4% din suprafaţa Pămîntului. Prin urmare, au fost stabilite 7 categorii de arii protejate: ■ Rezervaţii destinate pentru cercetări ştiinţifice - teritorii nelocuite şi cu acces interzis pentru vizitatori. ■ Arii sălbatice - teritorii neafectate de activitatea omului, protecţia lor avînd ca scop conservarea naturii sălbatice. ■ Parcuri naţionale - teritorii întinse, care cuprind mai multe ecosisteme, fiind parţial locuite şi vizitate de turişti. Acestea au o amenajare echilibrată, în spiritul protecţiei şi conservării mediului natural, precum şi al folosirii sale în activităţile limitate ale omului. Primul parc naţional din lume (1872) a fost Parcul Yellowstone (fig. 18.1) din SUA. Sînt ocrotite forme şi fenomene naturale dintre cele mai diverse şi spectaculoase (platouri, canioane, cascade, peste 300 de gheizere, vulcani noroioşi, floră şi faună foarte bogate). Printre cele mai mari este Parcul Naţional Groenlanda, care ocupă o suprafaţă de 972.000 km2. In cadrul lui se protejează o imensă masă de gheaţă, fiorduri, faună (ursul polar, boul moscat, vulpea polară, iepurele polar, numeroase specii de păsări etc.); Parcul Munţilor Stîncoşi (Canada); Parcul Naţional 98 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului F ig . 1 8.1 . P a rcu l N a ţio n a l Y e llo w sto n e , SU A Iguazu (Brazilia-Argentina); Parcul Naţional Galapagos (Ecuador), cu o faună şi o floră deosebit de originale şi numeroase specii endemice (broasca ţestoasă uriaşă, iguana marină, cormoranul fără aripi etc.); Parcul Naţional Yosemite, unul dintre cele mai vechi parcuri naturale (1890), situat în California, SUA, numit şi „Valea Paradisului”. Parcuri naţionale există şi în Europa: Engadine (Elveţia), Gran Paradiso (Alpii italieni), Cevennes (Franţa), Laponia (situat dincolo de Cercul Polar, în Finlanda), Astrahan (delta fluviului Volga, Rusia); în Asia: Kaziranga (India); în Africa. Kruger (Republica Africa de Sud), Serengeti (Tanzania, peisajul de savană africană include antilope gnu, zebre, lei, pantere şi constituie o atracţie majoră pentru turişti), Salonga (Congo, include ecosistemul pădurilor ecuatoriale virgine) etc. Parcurile naţionale din România impresionează prin relieful irepetabil al Carpaţilor, prin pădurile naturale unice în Europa, prin flora cu numeroase elemente endemice, prin fauna bogată, prin unicitatea peisajelor, prin tradiţiile culturale şi modul de viaţă al populaţiei din aşezările rurale. Dintre aceste parcuri naţionale menţionăm: Călimani (situat pe versantul estic al Munţilor Călimani); Cheile Bicazului-Hăşmaş (Carpaţii Centrali); Cozia (Carpaţii Meridionali); Munţii Rodnei (nordul Carpaţilor Orientali), Retezat (vestul Carpaţilor Meridionali) etc. M onum ente ale naturii - obiecte naturale sau culturale care prezintă o importanţă ştiinţifică, estetică, istorică, culturală şi turistică deosebită. Ca monumente ale naturii pot fi declarate: peşteri, lacuri, porţiuni de litoral, unele aflorimente geologice, cascade, izvoare cu ape minerale, stînci pitoreşti, cratere vulcanice, arbori seculari, inclusiv unele obiecte artificiale (parcuri, cariere etc.). A rii de management al speciilor sau habitatelor naturale, destinate pentru conservarea biodiversităţii. În ele se admit activităţi ştiinţifice de conservare a componentelor biotice şi vizite ce nu provoacă perturbarea ecosistemelor. Peisaje protejate, destinate pentru conservarea locurilor deosebit de atractive şi interesante, cu desfăşurarea activităţilor recreative şi educaţionale. În aceste spaţii sînt incluse şi localităţi umane, care valorifică o parte din acest peisaj prin mijloace tradiţionale, cu un impact minim asupra lor. Tema 18. Conservarea mediului natural. Ariile protejate 99 F ig . 1 8 .2 . R e ze rv a ţia K a la h a ri, A frica ■ Arii destinate pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale, în care este antrenată doar populaţia locală, avînd ca scop protecţia biodiversităţii în echilibru cu necesităţile populaţiei. Există şi alte categorii de arii protejate, stabilite de forurile internaţionale: ■ Rezervaţii ale Patrimoniului Natural Mondial, stabilite de UNESCO, care reprezintă arii cu peisaje unice, cu fenomene naturale deosebit de importante pentru istoria omenirii. În aceste rezervaţii există condiţii pentru practicarea turismului: Rezervaţia Kalahari (fig. 18.2) din Botswana (Africa), Marea Rezervaţie Gobi (Mongolia), Rezervaţia naturală Okapi (Congo), Rezervaţia Naturală Pădurea Atlantică (Brazilia), Rezervaţia balenelor, situată în perimetrul a două lagune din nord-vestul Mexicului (aici iernează balena gri, foca de golf, leul de mare californian, elefantul de mare şi balena albastră, fiind ocrotite şi patru specii de broaşte ţestoase marine), Rezervaţia Naturală Central Suriname, care protejează sectoare de pădure ecuatorială cu o mare diversitate floristică şi faunistică, practic neafectate de activitatea omului. De o mare valoare sînt rezervaţiile naturale din România: Cheile Turzii, Cheile Bicazului (fig. 18.3), Pădurea cu bujorul românesc de la Comana, Băile Felix, Codrii Seculari Slătioara, Rîpa Roşie, Defileul Crişului Repede. ■ Rezervaţii ale biosferei, stabilite prin decizia UNESCO în cadrul programului „Omul şi Biosfera”, arii protejate, destinate să conserve ecosistemele naturale, contribuind la generarea continuă a resurselor fundamentale ale biosferei. Prin monitorizarea mediului se pun în evidenţă schimbările determinate de factorul uman, se fac prognoze privind modificările posibile în viitorul apropiat, se aplică măsuri de prevenire a consecinţelor negative. Spre deosebire de rezervaţiile naturale, cele ale biosferei diferenţiază o arie-nucleu cu protecţie strictă, o zonă-tampon în care omul intervine periodic cu îmbunătăţiri (plantări, hrană pentru animale etc.) şi o zonă externă de refacere ecologică, unde pe unele teritorii oamenii F ig . 1 8 .3 . R e ze rv a ţia N a tu ra la C h eile Poetică agricultura strict ecologică. Pe glob B ica zu lu i, R o m â n ia există 368 de rezervaţii ale biosferei. 100 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului F ig . 1 8.4 . O b ie c tiv e a n tr o p o g e n e in c lu se în P a trim o n iu l C u ltu ra l M o n d ia l: a) P a la tu l F o n ta in e b le a u , F ra n ţa ; b) Taj M a h a l, In d ia Delta Dunării, de exemplu, este o rezervaţie a biosferei cu mari întinderi acvatice, cu o bogată faună piscicolă şi terestră, cu suprafeţe forestiere şi lacustre, cu acumulări de nisip şi anumite activităţi tradiţionale, reprezentând un adevărat „laborator” al naturii. Diversitatea acestui geosistem prezintă un mare interes ştiinţific şi cultural. O altă arie naturală protejată este Rezervaţia Biosferei din Carpaţii ucraineni. ■ Rezervaţii ale zonelor umede (numite şi siturile Ramsar, după denumirea oraşului iranian Ramsar, unde, la o întrunire internaţională, s-a semnat un tratat asupra zonelor umede de habitat al păsărilor acvatice). Aceste arii au rolul de a proteja la nivel internaţional zonele umede, importante pentru păsări şi pentru fauna şi flora acvatice. Prin Convenţia UNESCO privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, care a intrat în vigoare la 17 decembrie 1975, s-a decis instituirea Patrimoniului Cultural şi Natural Mondial. Ca urmare, a fost întocmită o listă care se completează permanent cu cele mai importante creaţii umane şi naturale, pentru a fi supuse conservării şi protecţiei de către acele state, pe teritoriul cărora se află. Dintre obiectele antropice, în Patrimoniul Cultural Mondial sînt înscrise unele oraşe vechi, cu complexele lor istorice, precum: Dubrovnik (denumit „Perla Adriaticii”) din Croaţia, Sana’a din Yemen, Potosi (oraşul cu minele de argint) din Bolivia; unele castele şi palate: Schonbrunn din Viena, Fontainebleau (fig. 18.4, a) (palatul şi grădinile situate lîngă Paris); biserici, mănăstiri, catedrale, temple, sanctuare: Horezul şi cele cinci mănăstiri avînd biserici cu fresce exterioare din Bucovina, România, Muntele Athos din Grecia, oraşul Suzdal din Rusia, situl incaş Machu Picchu din Peru, Templul piramidal Borobodur din Indonezia, Mausoleul Taj Mahal din India (fig. 18.4, b); statui şi monumente: Statuia Libertăţii din New York, Memorialul Păcii (Genbaku Dome) din Hiroshima etc. Din obiectele naturale, înscrise în lista Patrimoniului Cultural Mondial, fac parte parcuri naţionale şi rezervaţii naturale, printre care: Komodo (IndoTema 18. Conservarea mediului natural. Ariile protejate 101 nezia) (fig. 18.5), Yellowstone (SUA), Iguazu (Brazilia-Argentina), Serengetti (Tanzania), Marea Barieră de Corali (Australia), Delta Dunării (România) etc. Ariile protejate din Republica Moldova Ce arii protejate cunoaşteţi în ţara noastră? Care este starea lor? Propuneţi căi de îmbunătăţire a acestora. Actualmente, Republica Moldova dispune de 307 arii protejate de stat, ceea ce constituie 4,65% din teritoriul ţării. Potrivit clasificatorului Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, ariile protejate din Republica Moldova se împart în următoarele categorii de obiecte naturale: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii ale biosferei (planificată în zona Prutului de Jos), rezervaţii naturale, rezervaţii peisagistice, rezervaţii de resurse, arii cu management multifuncţional, arii de importanţă naţională, precum: Grădina Botanică, Grădina Dendrologică, Grădina Zoologică, monumente de arhitectură peisageră. F ig . 1 8 .5 . V aranul. P a rcu l N a ţio n a l K o m o d o , In d o n e z ia Ce ştiţi despre rezervaţiile ştiinţifice ale Republicii Moldova? Rezervaţiile ştiinţifice sînt arii naturale protejate ce fac parte din prima categorie a clasificatorului Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, având cel mai strict regim de protecţie. Aceste rezervaţii au scopul de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului. În rezervaţiile ştiinţifice se efectuează cercetări pentru studierea proceselor naturale şi elaborarea bazelor ştiinţifice de protecţie a mediului. Din cele 5 rezervaţii ştiinţifice din ţara noastră, 3 protejează în mod prioritar sectoare de pădure (Codrii, Plaiul Fagului, Pădurea Domnească), iar 2 protejează sectoare de vegetaţie acvatică şi palustră (Prutul de Jos, Iagorlîc). Parcul Naţional „Orhei” a fost constituit pe o suprafaţă de 33.792,09 ha, incluzând 18 comune din 4 raioane - Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni. Proiectul Hotărîrii Parlamentului privind fondarea primului parc de acest gen în Republica Moldova a fost aprobat pe 12 iulie 2013. Crearea parcului a fost susţinută de PNUD şi Fondul Global de Mediu. Parcul Naţional „Orhei” beneficiază de un regim special de protejare şi conservare a speciilor de plante şi animale sălbatice, a elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică, recreaţională şi culturală, amplasate în această zonă. Nucleele principale ale parcului sînt Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi”, Rezervaţia peisagistică Trebujeni, segmentul de pădure Curchi cu Mănăstirea Curchi şi Rezervaţia peisagistică Ţigăneşti cu Mănăstirea Ţigăneşti. 102 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului Obiectivele creării Parcului Naţional „Orhei” sînt: asigurarea conservării biodiversităţii; îmbunătăţirea calităţii serviciilor ecosistemice; menţinerea diversităţii genetice a plantelor; promovarea agriculturii ecologice; restabilirea pădurilor, păşunilor, luncilor; conservarea resurselor de apă; sporirea activităţilor de recreare şi valorificare a potenţialului turistic. Monumente ale naturii. Din această categorie fac parte peste 1.000 de obiecte naturale: ■ geologice şi paleontologice, reprezentate de defileurile, grotele, peşterile din valea nurilor Lopatnic, Racovăţ, Draghişte, Peştera EmilRacoviţă de la Criva, raionul Briceni (are peste 89 km şi este a treia după lungime peşteră în ghips din Europa). Un loc deosebit în categoria acestor monumente îl ocupă recifele Suta de Movile (Buteşti, Glodeni), stîncile de la Japca (Floreşti), Dealul Mîglei (Orhei), Cheile Buteşti ş.a. Sînt renumite dezgolirile geologice de la Răspopeni (Şoldăneşti), Taraclia (Căuşeni), Gura Galbenei (Cimişlia), Colcotova Balca (Tiraspol) etc., unde au fost găsite resturi de mamifere dispărute de pe meleagurile noastre (tigrul cu dinţi sabie, mastodontul, rinocerul, girafa, antilopa, hiparionul, ursul de peşteră); ■ hidrologice, din care fac parte 27 de izvoare cu un debit impunător: din preajma satului Cotova (Drochia), cu un debit de peste 160 l/sec.; de lîngă satul Plop (Donduşeni) - 90 l/sec.; de lîngă satul Bursuc (Floreşti) - 80 l/sec.; de lîngă satul Jeloboc (Orhei) - 35 l/sec. etc.; ■ botanice (sectoare reprezentative cu vegetaţie silvică şi arbori seculari), cum sînt: parcelele de fag din Ocolul silvic Hîrjauca (Călăraşi), masivul păduros Curchi (Orhei), ocoalele silvice Căpriana (Străşeni), Lipnic (Ocniţa), Cabac (Nisporeni), Hîrbovăţ (Anenii Noi), Tigheci (Leova) etc.; arborii seculari, precum: Stejarul lui Ştefan cel Mare de la Cobîlea (Şoldăneşti) în vîrstă de peste 700 de ani, Stejarul Şapte Fraţi de la Copanca (Căuşeni) - 450 de ani, Fagul de la Căbăieşti (Călăraşi) - 300 de ani, Teiul lui Stamati (Ocniţa), Plopii lui Tobultoc (Chişinău), Scoruşul secular de la Nisporeni; ■ specii floristice şi faunistice rare. Rezervaţii naturale. Aceste arii protejate se împart în trei grupe: silvice, de plante medicinale şi mixte. Menirea lor este să asigure condiţii optime pentru creşterea şi restabilirea speciilor şi a comunităţilor vegetale şi animale. Dintre rezervaţiile silvice menţionăm: Rezervaţia Naturală „Lucăceni ” (s. Lucăceni, r-nul Făleşti), Rezervaţia Naturală „Selişte-Leu” (s. Boldureşti, r-nul Nisporeni), Rezervaţia Naturală „Cabac” (s. Vulcăneşti, r-nul Nisporeni), Rezervaţia Naturală „Şaptebani” (s. Şaptebani, r-nul Rîşcani), Rezervaţia Naturală „Moleşti-Răzeni” (s. Răzeni, r-nul Ialoveni) etc. Dintre rezervaţiile naturale de plante medicinale fac parte: Roşcani (Rezina), Logăneşti (Hînceşti) etc., incluzând diverse plante medicinale, precum: scoruşul, păducelul, salvia, coada-şoricelului, pojarniţa, sovîrvul, coada-calului etc. Rezervaţiile naturale mixte sînt reprezentate de rezervaţiile: „Cantemir” din lunca rîului Prut, la sud de oraşul Cantemir, „Lebăda albă” din apropierea oraTema 18. Conservarea mediului natural. Ariile protejate 103 şului Leova si „Togai” din raionul Ştefan Vodă. Rezervaţii peisagistice, care cuprind diversitatea peisajelor de pe teritoriul ţării şi oferă condiţii pentru cercetări ştiinţifice referitoare la procesele care au loc în natură în lipsa influenţei umane. Printre acestea se numără rezervaţiile peisagistice de la Rudi-Arioneşti, Călărăşeuca, Saharna (fig. 18.6), Feteşti, Trebujeni etc. Rezervaţii de resurse, care includ unele tipuri de soluri şi complexe de soloneţuri cu soluri specifice. Arii cu management multifuncţional, care includ sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă, cu vegetaţie de luncă si perdele forestiere de protecţie. Grădini dendrologice şi zoologice, amplasate în mun. Chişinău. Monumente de arhitectură peisageră, cu parcurile din comunele Ţaul, Ivancea, Mîndîc, Pavlovca etc. Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural ce poate fi valorificat cu succes în turism. Astfel, pe teritoriul ţării sînt identificate peste 15.000 de monumente de istorie şi cultură. Dintre cele mai renumite menţionăm: 3 cetăţi medievale (Tighina, Soroca, Palanca), 17 conacuri cu parcuri adiacente, 700 de monumente de arhitectură urbană şi populară etc. Din patrimoniul muzeal nominalizăm: Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul de Arheologie şi Etnografie, Muzeul Meşteşugurilor Populare din c. Ivancea, Casa-muzeu „Alexandru Donici” din s. Donici, ambele din r-nul Orhei, Casa de vînătoare a lui Manuc Bei din Hînceşti. F ig . 18.6 . R e ze rv a ţia p e is a g is tic a S a h a rn a V R E P E R E • Alte parcuri naţionale binecunoscute în lum e sînt: P a rc u l N a ţio n a l G ra n d C a n y o n , P a rc u l N a ţio n a lS e q u o ia , P a rc u l N a ţio n a l E ve rg lad es, fiind cel mai întins areal o cu ­ pat de m angrove din em isfera vestică, M a m m o th C a v e N a tio n a l P a rk - Parcul Naţional Peştera M am utului, toate situate în SUA (acesta din urm ă prezintă cea mai extinsă reţea de galerii su b teran e şi peşteri de pe glob); P a rc u l N a ţio n a l A lb e rt (Congo); P a rc u l N a ţio n a l R u w e n z o ri (Uganda) cu relief glaciar, cascad e şi lacuri; P a rc u l N a ţio n a l Ţ ara d e F oc (cel mai sudic parc naţional); P a rc u l N a ţio n a l K o m o d o (Indonezia), destinat pentru protejarea varanului, num it şi dragonul de 104 Capitolul III. Domeniile de degradare a mediului f \ Kom odo (atinge pînă la 3 m în lungim e şi 250 kg în greutate); P a rc u l N a ţio n a l S e v a n din A rm enia etc. • Republica M oldova dispu n e de un bogat patrim oniu natural şi cultural-istoric. Îm binarea arm onioasă a m ediului natural cu cel cultural-istoric este un asp ect im portant pentru dezvoltarea durabilă a ţării. M ănăstirile rupestre ale Republicii M oldova se află în m ijlocul unor peisaje unice. Dintre m on u m en tele cele m ai cu no scu te de publicul larg sînt com plexele B u tu cen i, Ţ ip o va, B e ch ir-S o ro c a, S a h a rn a , M a te u ţi, J a p c a , M â r c â u ţi-H o le rc a n i, toate dem n e de a fi incluse în Patrim oniul Natural şi Cultural European şi M ondial. v___________________!__________________!___________________________________J E BINE SĂ ŞTIŢI • Delta Dunării este unică, fiind declarată în integritate drept R e z e rv a ţie a B io sfere i. A fost inclusă în Lista Patrim oniului U niversal Cultural şi Natural UNESCO. • Pe glob există peste 1.000 de specii de anim ale aflate în pericol de dispariţie. • În lum e există peste 3.500 de arii protejate: parcuri, refugii în salbăticie şi alte rezervaţii. Toate ocupă aproxim ativ 5 mil. km2 (3% din suprafaţa totală a uscatului). ' ' j ( " Ă A EVALUARE 1. Explicaţi necesitatea conservării m ediului natural şi cultural-istoric. 2. Argum entaţi valoarea ariilor protejate. 3. Numiţi cele mai cunoscute parcuri naţionale din lume. 4 . Com pletaţi tabelul A rii p r o te ja te d e p e g lo b . Arii protejate Statut de organizare Exem ple Monumente ale naturii Parcuri naţionale Rezervaţii naturale Rezervaţii ale biosferei Arii cu regim periodic de protecţie 5. Numiţi form ele de protecţie a m ediului natural în ţara noastră. 6 . Descrieţi o rezervaţie peisagistică din Republica Moldova. 7. Descrieţi Parcul Naţional „O rhei" 8. Explicaţi ce reprezintă o rezervaţie a biosferei. 9 . Descrieţi un obiect din Patrimoniul Cultural M ondial. 10. Numiţi obiectele incluse în Patrimoniul Cultural al Republicii M oldova. Ce cunoaşteţi despre acestea? L u c ra ţi în g ru p • P r o p u n e ţ i o b ie c t e c u ltu r a le ş i n a t u r a le d e p e m e le a g u r ile n o a s t r e p e n t r u a fi in c lu s e în P a t r im o n iu l M o n d ia l. A r g u m e n t a ţ i v a lo a r e a lo r u n iv e rs a lă .