Cuvintele Ștefan Tudor

Cuvintele
Nu există paznic la cuvinte!
Intră în livada lor bogată
Și culege-atât cât poți cuprinde,
Și mai vin-o dată, și-nc-o dată.
Ele te așteaptă zâmbitoare –
Și cel bun, și cel răutăcios,
Precum fructele lucesc la soare –
Unul plin, iar altul găunos.
Ai cules? Memoria ți-e plină?
Văd pe ochi că ți-ai luat de toate:
Și cuvinte dulci cum e lumina,
Și cuvinte-amare, piperate.
Nu există paznic nici la gură.
Un cuvânt tăios ori grosolan
Nu-ți aduce dragoste, ci ură!
Din amic îți face un dușman.
Iar cuvântul liniștit și dulce
Și pe-o fiară o-ncălzește-un pic;
Semănat, el roadă bună-aduce –
Din dușman îți face un amic.
Nu există paznic la cuvinte!
Este-n lumea asta un cântar
(Care se numește simplu: minte!),
Din păcate, folosit prea rar.
Ștefan Tudor