Bazele materiale ale eredităţii. Cromozomii
Purtătorii materiali ai informaţiei ereditare sunt consideraţi cromozomii.
Cromozomii reprezintă unităţi structurale compacte, permanente, alcătuite din acizi nucleici şi proteine. Moleculele liniare de ADN formează complexe cu proteinele histonice, alcătuind fibra elementară nucleo- zomală. Aceste substanţe, în combinaţie cu ARN-ul şi proteinele nehistonice, formează cromatina - material din care, în cadrul diviziunii, se diferenţiază cromozomii.
ADN
Fibră nucleozomală
Cromatidă
Cromozom
Se disting eucromatina şi heterocromatina. Eucromatina reprezintă o regiune puţin condensată, ce se colorează mai slab şi este mai activă genetic. Heterocromatina reprezintă o regiune mai condensată, ce se colorează mai intens, fiind puţin activă genetic. Heterocromatina poate fi: facultativă (temporar neactivă) şi constitutivă (permanent neactivă).
Cromozomii au un rol esenţial în viaţa celulei (organismului), asigurând transmiterea caracterelor ereditare celulelor-fiice (descendenţilor). Ei se pot evidenţia cel mai bine în timpul diviziunii celulei (la sfârşitul metafazei - începutul anafazei).
Fiecare cromozom din celulele somatice este format din două cromatide. Ele sunt unite printr-o constricţie primară - centromer (chinetocor). în unii cromozomi se pot evidenţia şi constricţii secundare, care
14 1. Bazele geneticii
separă un segment numit satelit. Capetele terminale ale cromozomilor se numesc telomere. Ele protejează partea terminală a ADN-ului de degradarea enzimatică şi blochează posibilitatea fuzionării cromozomilor.
Părţile cromozomului, care se disting clar după mărime şi culoare de părţile adiacente, se numesc benzi cromozomiale.
Numărul, mărimea şi forma cromozomilor variază în funcţie de specie. în celulele somatice, numărul de cromozomi este dublu (2n), iar în cele sexuale (gameţi) - haploid (n).
Organismul
Numărul diploid de cromozomi
Organismul
Numărul diploid de cromozomi
1. Pisum sativum (fasolea)
14
8. Solanum tuberosum (cartoful)
48
2. Vicia faba (bobul)
12
9. Drosophila melanogaster (drosofila)
8
3. Zea mays (porumbul)
20
10. Ascaris megalocephala (ascarida)
4
4. Allium cepa (ceapa)
16
11. Bos taurus (taurul)
60
5. Lycopersicon esculentum
24
12. Ovis aries (oaia domestică)
54
(tomatele)
13. Capra hircu (capra domestică)
60
6. Triticum monococcum (grâul)
14
14. Sus scrofa (porcul domestic)
38
7. Beta vulgaris (sfecla)
18
15. Homo sapiens (omul)
46
Cromozomii pot fi clasificaţi după mai multe criterii:
• după poziţia centromerului:
- metacentrici - centromerul divide cromozomul în două braţe aproximativ egale;
- acrocentrici - centromerul ocupă o poziţie aproape terminală;
- submetacentrici - centromerul ocupă o poziţie puţin deplasată de centru;
- telocentrici - centromerul ocupă o poziţie terminală;
cromozom cromozom cromozom # cr°moz°m
metacentric acrocentric submetacentric telocentric
• după particularităţile intervenţiei în determinarea sexului:
- autozomi - reprezintă cromozomii tipici normali ce formează majoritatea complementului cromozo- mial (la om, în celulele somatice se evidenţiază 44 de autozomi);
- heterozomi (cromozomii sexuali) - reprezintă nişte cromozomi cu o morfologie particulară. Ei se notează, de regulă, prinx şi y. Cromozomul x, ca şi majoritatea autozomilor, conţine multe gene active, iar cromozomul y conţine un număr redus de gene.
Heterozomii au un rol important în determinarea sexului. Sexul care conţine aceiaşi cromozomi sexuali (xx) se numeşte sex homogametic (de regulă, sexul feminin), iar sexul care conţine cromozomi sexuali diferiţi (xy) se numeşte sex heterogametic (de regulă, sexul masculin).
Unele organisme pot conţine şi tipuri speciale de cromozomi, cum ar fi:
- cromozomiipolitenici - se depistează în celulele glandelor salivare ale larvelor de diptere (chiromo- nide). Aceşti cromozomi se formează prin replicarea succesivă a cromatidelor fără separarea lor (la drosofile, de exemplu, ei pot conţine până la 1024 de cromatide);
- cromozomii „lampbrush" (sau perie-de-lampă) - se depistează în nucleul ovocitelor primare ale amfi- bienilor, peştilor, reptilelor şi păsărilor. Datorită prelungirii profazei I a meiozei, aceşti cromozomi pot atinge dimensiuni foarte mari (de exemplu, până la 1 mm).
Numărul, mărimea şi forma cromozomilor (cariotipul) sunt constante pentru fiecare specie de organisme şi se păstrează de la o generaţie la alta. Abaterile (mutaţiile cromozomiale strucrurale şi/ sau numerice) influenţează esenţial viabilitatea organismelor.
Purtătorii materiali ai informaţiei ereditare sunt consideraţi cromozomii.
Cromozomii reprezintă unităţi structurale compacte, permanente, alcătuite din acizi nucleici şi proteine. Moleculele liniare de ADN formează complexe cu proteinele histonice, alcătuind fibra elementară nucleo- zomală. Aceste substanţe, în combinaţie cu ARN-ul şi proteinele nehistonice, formează cromatina - material din care, în cadrul diviziunii, se diferenţiază cromozomii.
ADN
Fibră nucleozomală
Cromatidă
Cromozom
Se disting eucromatina şi heterocromatina. Eucromatina reprezintă o regiune puţin condensată, ce se colorează mai slab şi este mai activă genetic. Heterocromatina reprezintă o regiune mai condensată, ce se colorează mai intens, fiind puţin activă genetic. Heterocromatina poate fi: facultativă (temporar neactivă) şi constitutivă (permanent neactivă).
Cromozomii au un rol esenţial în viaţa celulei (organismului), asigurând transmiterea caracterelor ereditare celulelor-fiice (descendenţilor). Ei se pot evidenţia cel mai bine în timpul diviziunii celulei (la sfârşitul metafazei - începutul anafazei).
Fiecare cromozom din celulele somatice este format din două cromatide. Ele sunt unite printr-o constricţie primară - centromer (chinetocor). în unii cromozomi se pot evidenţia şi constricţii secundare, care
14 1. Bazele geneticii
separă un segment numit satelit. Capetele terminale ale cromozomilor se numesc telomere. Ele protejează partea terminală a ADN-ului de degradarea enzimatică şi blochează posibilitatea fuzionării cromozomilor.
Părţile cromozomului, care se disting clar după mărime şi culoare de părţile adiacente, se numesc benzi cromozomiale.
Numărul, mărimea şi forma cromozomilor variază în funcţie de specie. în celulele somatice, numărul de cromozomi este dublu (2n), iar în cele sexuale (gameţi) - haploid (n).
Organismul
Numărul diploid de cromozomi
Organismul
Numărul diploid de cromozomi
1. Pisum sativum (fasolea)
14
8. Solanum tuberosum (cartoful)
48
2. Vicia faba (bobul)
12
9. Drosophila melanogaster (drosofila)
8
3. Zea mays (porumbul)
20
10. Ascaris megalocephala (ascarida)
4
4. Allium cepa (ceapa)
16
11. Bos taurus (taurul)
60
5. Lycopersicon esculentum
24
12. Ovis aries (oaia domestică)
54
(tomatele)
13. Capra hircu (capra domestică)
60
6. Triticum monococcum (grâul)
14
14. Sus scrofa (porcul domestic)
38
7. Beta vulgaris (sfecla)
18
15. Homo sapiens (omul)
46
Cromozomii pot fi clasificaţi după mai multe criterii:
• după poziţia centromerului:
- metacentrici - centromerul divide cromozomul în două braţe aproximativ egale;
- acrocentrici - centromerul ocupă o poziţie aproape terminală;
- submetacentrici - centromerul ocupă o poziţie puţin deplasată de centru;
- telocentrici - centromerul ocupă o poziţie terminală;
cromozom cromozom cromozom # cr°moz°m
metacentric acrocentric submetacentric telocentric
• după particularităţile intervenţiei în determinarea sexului:
- autozomi - reprezintă cromozomii tipici normali ce formează majoritatea complementului cromozo- mial (la om, în celulele somatice se evidenţiază 44 de autozomi);
- heterozomi (cromozomii sexuali) - reprezintă nişte cromozomi cu o morfologie particulară. Ei se notează, de regulă, prinx şi y. Cromozomul x, ca şi majoritatea autozomilor, conţine multe gene active, iar cromozomul y conţine un număr redus de gene.
Heterozomii au un rol important în determinarea sexului. Sexul care conţine aceiaşi cromozomi sexuali (xx) se numeşte sex homogametic (de regulă, sexul feminin), iar sexul care conţine cromozomi sexuali diferiţi (xy) se numeşte sex heterogametic (de regulă, sexul masculin).
Unele organisme pot conţine şi tipuri speciale de cromozomi, cum ar fi:
- cromozomiipolitenici - se depistează în celulele glandelor salivare ale larvelor de diptere (chiromo- nide). Aceşti cromozomi se formează prin replicarea succesivă a cromatidelor fără separarea lor (la drosofile, de exemplu, ei pot conţine până la 1024 de cromatide);
- cromozomii „lampbrush" (sau perie-de-lampă) - se depistează în nucleul ovocitelor primare ale amfi- bienilor, peştilor, reptilelor şi păsărilor. Datorită prelungirii profazei I a meiozei, aceşti cromozomi pot atinge dimensiuni foarte mari (de exemplu, până la 1 mm).
Numărul, mărimea şi forma cromozomilor (cariotipul) sunt constante pentru fiecare specie de organisme şi se păstrează de la o generaţie la alta. Abaterile (mutaţiile cromozomiale strucrurale şi/ sau numerice) influenţează esenţial viabilitatea organismelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu