Tehnici de lucru

Tehnici de lucru
Există mai multe tehnici de lucru cu ajutorul cărora putem desena, picta sau modela diferite obiecte din lumea înconjurătoare. În funcţie de materiale, vom alege tehnica ce se potriveşte cel mai bine intenţiilor si posibilităţilor noastre, dar şi scopului propus, fie că vrem să executăm un desen, o pictură sau un colaj, un tangram, un mozaic etc.
Tehnica desenului în creion negru (cu mina de grafit)
Cea mai obişnuită tehnică este lucrul cu creionul negru (cu mină de grafit). Cu acesta putem trasa diverse tipuri de linii (figurile 1.20, 1.21): orizontale, verticale, oblice.
Fig. 1.20. Diverse tipuri de haşurări trasate cu diverse creione
Fig. 1.21. Édouard Manet. Portretul dnei Jules Guillemet
Este important ca înainte de a începe lucrul să ascuţim foarte bine creionul (fig. 1.22). Acesta trebuie purtat pe hîrtie cu multă atenţie, căutînd astfel conturul potrivit. Dacă dorim să obţinem o linie subţire, o vom trasa cu vîrful ascuţit. Cu cît vom înclina mai mult creionul, cu atît linia
b)
a)
Fig. 1.22. Creion ascuţit: a) cu ascuţitoarea; b) cu un cuţit special
clasa a 3-a
va fi mai groasă (fig. 1.23). Prin alternarea liniilor mai intense si mai puţin intense, putem reda volumul obiectelor, evidenţiind părţile luminate si cele rămase în umbră fig. 1.24).
Fig. 1.24. Exemple de redare a volumului obiectelor prin alternarea liniilor mai intense şi mai puţin intense
Fig. 1.23. Linii de diferite grosimi trasate cu creionul
Pentru acurateţea desenului,
e bine să avem sub mînă o hîrtie albă. Resturile de radieră rămase pe foaie se înlătură cu peria.
Fig. 1.25. Desen în creioane colorate executat de un copil
Tehnica desenului în creioane colorate
Creioanele colorate sînt cele mai practice pentru începători fig. 1.25).
Ca si creioanele cu mină de grafit, cele colorate trebuie ascuţite bine. Pentru a obţine tonuri deschise si închise, trebuie să haşurăm suprafaţa
Capitolul 1. Instrumente, materiale şi tehnici de lucru
de mai multe ori în direcţii diferite. Dacă vom suprapune însă haşuri de diferite culori, vom obţine diverse nuanţe (fig. 1.26). Mînuind cu pricepere creioanele colorate, putem realiza compoziţii variate şi reuşite ca valoare artistică.
i
...pentru alcătuirea unei compoziţii, mulţi pictori obişnuiau să schiţeze în creion figurile principalelor personaje. Unii dintre ei nu au reuşit niciodată să ducă la bun sfîrşit aceste proiecte. Schiţele au păstrat însă ideile lor de creaţie.
Glosar
Schiţă - desen executat rapid care reprezintă cu aproximaţie trăsăturile unui obiect.
Fig. 1.26. Modele de haşurare
1. Realizează un desen în creion cu mină de grafit (un cub, un urcior, un măr).
2. Desenează un peisaj în creioane colorate care să reprezinte anotimpul tău preferat. Analizează ambele desene si explică prin ce se aseamănă si prin ce se deosebesc unul de altul.
clasa a 3-a
Înainte de a începe lucrul cu acuarela, trebuie să ai pregătit un pahar cu apă, o cîrpă moale pentru a şterge pensula, o paletă pe care vei amesteca culorile.
Glosar
A dilua - aici: a slăbi cui oarea prin adăugarea apei.
Fig. 1.29. Obţinerea nuanţelor de culoare prin amestecul a două culori
Tehnica acuarelei
Acuarelele se aplică pe suprafaţă uscată (fig. 1.27) sau umedă (fig. 1.28). Pe hîrtie uscată, acuarela se pune în straturi subţiri, diluîn-
Fig. 1.27. Lucrare realizată Fig. 1.28. Imagine obţinută pe o suprafaţă uscată pe o suprafaţă umedă
du-se frecvent cu apă. Pe suprafaţa umedă, culorile se contopesc (fuzionează) foarte uşor, obţinîn- du-se diferite amestecuri cromatice. Prin amestecul a două-trei culori, putem obţine nuanţele dorite (figurile 1.29, 1.31). Pentru tonuri mai deschise, vom adăuga în acuarelă puţină apă (fig. 1.30).
Fig. 1.30. Obţinerea tonurilor mai deschise prin diluarea cu apă
Fig. 1.31. Lucrare în acuarelă, realizată de un copil
Capitolul 1. Instrumente, materiale şi tehnici de lucru
'pfîSéëKio
m
...tehnica acuarelei a fost folosită în arta egipteană, la pictarea scrierilor pe papirus, precum şi în arta chineză a picturii pe mătase. Marii pictori ai lumii au apelat des la această tehnică (figurile 1.32, 1.33).
Fig. 1.32. Henry Miller. Peisaj marin. Acuarelă pe hîrtie umedă
Fig. 1.33. Henri Cross. Peisaj din Lavandou. Acuarelă pe hîrtie uscată
clasa a 3-a
Tehnica guaşei
Guaşa se aplică pe o suprafaţă uscată. Spre deosebire de acuarelă, guaşa ne permite să corectăm desenul, acoperind culoarea uscată cu o altă culoare. Vom obţine tonuri gradate - mai deschise, mai închise - prin adăugarea vopselei albe (figurile 1.34, 1.35). După uscare, desenul pierde din strălucire şi culorile sînt mai deschise, uşor catifelate.
Cu guaşă se poate lucra atît pe hîrtie, cît şi pe carton.
Glosar
Catifelat - aici: fin, plăcut.
Fig. 1.34. Igor Vieru. Ilustraţie din Abecedar. Guaşă, acuarelă
Tubul cu guaşă trebuie închis bine după fiecare folosire, altfel se usucă. În cazul în care guaşa e prea uscată, ea se dizolvă cu apă.
Fig. 1.35. Lucrare în guaşă realizată de un copil
Exerciţi/ apf/cative
1. Umezeşte cu apă curată o coală de hîrtie, apoi aplică acuarela cu pensula, folosind mai multe culori. Observă cum se contopesc (fuzionează) acestea.
2. Pe o foaie uscată, aplică guaşa în straturi. Ce deosebire există între o lucrare realizată în acuarelă şi o imagine pictată în guaşă?
Capitolul 1. Instrumente, materiale şi tehnici de lucru
Materiale de artă netraditionale
La lecţiile de educaţie plastică se utilizează atît materiale de lucru tradiţionale (pe care le-am studiat la primele ore), cît si materiale netradiţionale (fig. 1.36). În jurul nostru există o mare varietate de materiale care nu sînt destinate artelor plastice, dar ne pot oferi posibilităţi de creaţie nelimitate, cum ar fi, spre exemplu, aluatul (vezi p. 19). Putem utiliza si unele materiale naturale (paie de cereale, crenguţe, frunze, petale, seminţe, conuri, ghinde, castane, diverse boabe ş.a.) sau diferite obiecte care nu mai
Fig. 1.36. Acest arici a fost meşterit din diverse materiale netradiţionale
pot fi folosite: peturi, cutii, flacoane, mărgele disparate, chibrituri, serveţele etc.
Pregătirea materialelor naturale
Natura ne oferă o varietate irepetabilă de culori si o mare diversitate de forme, unele destul de ciudate. Trebuie doar să le descoperim.
Aşadar, cînd vom ieşi să ne plimbăm în scuaruri si parcuri sau vom merge în excursie la pădure ori într-o călătorie la munte, la mare, vom selecta materialele care ne interesează. Cu cît mai multe si mai variate vor fi materialele pe care le vom aduna, cu atît ne va fi mai uşor şi mai interesant să lucrăm cu ele (fig. 1.37).
De regulă, culesul plantelor pentru activităţile de educaţie plastică se poate face anul împrejur.
Glosar
Pet - vas din masă plastică în care se vînd băuturile răcoritoare (apa minerală, fanta, coca-cola etc.).
Fig. 1.37. Din florile presate şi uscate se pot face minuni!
clasa a 3-a
Dacă plantele culese sînt umede, ele trebuie uscate în prealabil.
Materialele naturale se păstrează, de obicei, în cutii deschise, frunzele însă se pun sub presă, între foi de hîrtie. Frunzele uscate în cărţi se vor pune între şerveţele (fig.. 1.38, vedeţi mai jos o compoziţie din frunze - fig. U9).
Conurile pot constitui, la fel, un minunat material de lucru pentru lecţiile de educaţie plastică (fig. 1.40).
Fig. 1.38. Aşa pot fi uscate şi presate plantele şi frunzele
Fig. 1.39. Compoziţie din frunze de toamnă
În funcţie de perioada în care au fost colectate, conurile au dimensiuni şi culori diferite, care ne pot servi la alcătuirea diferitor compoziţii originale.
Cu acelaşi succes pot fi folosite şi ghindele. Fructele stejarului se colectează în luna septem- brie-octombrie, cînd ghindele sînt uscate şi cad singure din copac. Ghindele se culeg cu tot cu cupe, care de asemenea pot fi utilizate ca material de lucru. Ca şi conurile, ghindele se păstrează în cutii deschise. Pentru a fi prelucrate mai uşor, înainte de a începe activitatea, ghindele se Fig. 1.40. Mîinile iscusite vor ţin în apă timp de două-trei ore. găsi o bună aplicare conuri- Pentru realizarea unor lucrări plastice intere- lor de pin şi ghindelor sante, se utilizează deseori şi castanele (fig. 1.41).
Capitolul 1. Instrumente, materiale şi tehnici de lucru
Acestea se taie fără dificultate, învelişul lor se găureşte uşor. Fructele de castan au mărimi şi forme diferite. Cu ajutorul lor pot fi create compoziţii bogate stilistic. Castanele, ca şi ghindele, se înmoaie înainte de a fi prelucrate.
Toamna se mai pot colecta seminţe de copaci, de flori, de fructe şi legume (fig. 1.42). Pentru o mai bună păstrare a lor, înainte de a fi stocate, seminţele de fructe şi legume trebuie spălate şi puse la uscat.
Un material netradiţional pentru crearea obiectelor de artă este aluatul sărat, accesibil tuturor. Aluatul e ieftin şi uşor de modelat. În plus, poate fi păstrat pentru mai mult timp în frigider (fig. 1.43).
Compoziţii din materiale netradiţionale
Din cele mai vechi timpuri, gospodinele noastre coceau diferite produse de patiserie, înfrumuseţîndu-le de sărbători cu diverse ornamentaţii, dîndu-le forma unor flori sau animălute (fze. 1.44).
Fig. 1.43. Aluatul astfel pregătit se poate păstra în frigider
Fig. 1.44. Figurină modelată din aluat („hulubaş”)
Ca material pentru lucrări plastice netradiţionale pot servi şi cele mai obişnuite şerveţele. Cu ajutorul lor se pot realiza colaje multicolore (fig. 1.45). Şerveţelele, de diferite culori, se rup mai întîi în bucăţi mici, după care fiecare bucăţică de hîrtie se mototoleşte. Ghemotoacele de
Fig. 1.41. Fructele de castan - o bună materie primă pentru activităţile de artă plastică
Fig. 1.42. Un fluture confecţionat din diverse seminţe
SPtflScâKiO*! W1 ] m
Începînd cu sec. al XX-lea putem spune că arta nu se mai bazează pe reguli sau pe materiale şi instrumente deja consacrate, ci pe inedit şi pe libera exprimare. Tot ce trebuie să faci este să dai frîu liber sentimentelor şi ideilor tale.
clasa a 3-a
hîrtie se ung apoi cu lipici (pe o mică porţiune) si se lipesc pe un suport plastic (foaie de hîrtie groasă, carton etc.).
Din frunze diferite ca mărime, culoare si formă, putem alcătui compoziţii originale reprezentînd diverse vietăţi. O veveriţă, de exemplu (fig. 1.46).
Mai întîi, avem nevoie de un suport din carton colorat, pentru a reliefa expresivitatea lucrării si pentru a evidenţia nuanţele frunzelor.
La prima etapă vom desena pe carton veveriţa, apoi vom compara părţile corpului cu frunzele pe care le avem pregătite din timp. Pentru trunchi vom alege o frunză mai mare de mesteacăn si o vom aseza pe suport fără să o lipim. Pentru coadă, vom potrivi o frunză de frasin, iar pentru membrele
Fig. 1.45. Această originală frunză
superioare, vom găsi două frunze mici
de toamnă a fost executată de un
de scorus sau vom tăia în două o frunză
elev din clasele primare
Fig. 1.46. Etapele confecţionării unei veveriţe din diverse frunze
Capitolul 1. Instrumente, materiale şi tehnici de lucru
de salcîm. Membrele inferioare le vom improviza din două jumătăţi de frunză de mesteacăn.
Vom lipi mai întîi lăbuţa care se află mai departe de ochiul privitorului, adică cea de după corpul animalului, plasînd-o sub frunza mare (trunchi), iar lăbuţa dinspre privitor o vom fixa peste trunchi.
Pentru cap vom folosi, de asemenea, o frunză de mesteacăn, dar mai mică.
Din alte frunze vom decupa urechiuşele şi năsucul. Iar pentru ochi putem folosi diferite seminţe sau boabe de piper negru tăiate în două.
m ...lucrul cu materialele netradiţionale
poate transforma un amator într-un adevărat artist. Aşa s-a întîmplat cu americanul Ray Villafane. Născut într-o familie modestă, copilul îşi făcea singur jucăriile din ... dovleac. După ce a absolvit o şcoală de artă, tînărul a continuat să lucreze cu acelaşi material neobişnuit. Co I ecţia sa adună acum un număr impunător de sculpturi deosebit de plastice şi expresive. În 2010, Villafane a fost invitat la Casa Albă, unde a „elaborat" cîteva sculpturi din acelaşi material cules din grădină.
Compoziţii volumetrice
Din materiale naturale se pot confecţiona diverse lucrări volumetrice.
La realizarea lucrărilor plastice din materiale naturale, avem nevoie si de materiale suplimentare: hîrtie, carton, sîrmă de cupru, lînă, polisti- ren, scobitori etc.
Pentru a crea lucrări volumetrice cu materiale din natură, vom analiza în prealabil modelul (pasăre, animăluţ etc.), căutînd materiale ce se aseamănă cu anumite părţi ale corpului.
În imaginea alăturată (fig. 1.48), capul cocosului s-a confecţionat din ghindă de stejar (se
Fig. 1.47. O sculptură în dovleac realizată de Ray Villafane (vezi textul de mai jos)
Fig. 1.48. Încercaţi să aflaţi care sînt materialele utilizate de tînărul „sculptor” în această lucrare
clasa a 3-a
Tehnica mixtă este o metodă care permite utilizarea mai multor procedee de lucru. Cum ar fi, de exemplu, realizarea monotipiei în acuarelă si tuş sau crearea unui colaj mixt cu ajutorul diverselor materiale.
m
În sec. al XX-lea, artiştii au experimentat pictarea pe suporturi netradiţionale, încorporînd în pictură materiale şi obiecte.
Astfel de tehnici mixte, cum ar fi includerea unor bucăţi de muşama sau de ziar în picturi, au fost folosite pe larg de artiştii Pablo Picasso şi Georges Braque. La noi, aceste tehnici au fost aplicate de Mihail Grecu, Andrei Sîrbu ş.a.
Fig. 1.49. Lacul lebedelor. Colaj. Un pic de fantezie şi răbdare şi opera e gata!
poate folosi si fructul de măceş). Pentru trunchi poate fi potrivită o ghindă sau o castană, important este ca acestea să se asemene cu trunchiul cocoşului.
Vom fixa capul de trunchi cu ajutorul unei crenguţe ascuţite. Tot cu crenguţe vom fixa de trunchi labele piciorelor, pentru care vom utiliza cupele ghindelor.
Apoi ne vom ocupa de detalii. Din cîteva pene mici vom confecţiona coada şi creasta. „Mărgelele” cocoşului le vom modela din plastilină. Pliscul poate fi făcut din două crenguţe, dar poate fi modelat şi din plastilină.
Tehnici mixte
La realizarea lucrărilor din materiale netradiţionale se utilizează, de obicei, tehnici de lucru mixte. Materialele pot fi combinate în cele mai neaşteptate moduri (fig. 1.49).
În cazul în care două elemente trebuie asamblate, putem folosi lipiciul sau, atunci cînd e posibil, le vom găuri şi le vom uni cu scobitori. Pentru lucrări mai complexe, putem folosi atît materiale naturale (conuri, frunze, coajă de copac, seminţe ş.a.), cît şi artificiale (polistiren, sîrmă, nasturi, paiete, mărgele). O mai mare
Capitolul 1. Instrumente, materiale şi tehnici de lucru
diversitate a materialelor folosite ne dă posibilitatea de a crea lucrări originale (fig. 1.50). Este important ca materiale utilizate să se asorteze.
În arta plastică, tehnicile mixte lărgesc semnificativ posibilităţile de expresie, înlesnind totodată crearea unor efecte imposibil de realizat prin tehnicile tradiţionale.
Fig. 1.50. Un „strugure” improvizat din boabe de porumb şi dintr-o frunză de arţar
Exercit// aplicative
1. Care sînt materialele netradiţionale utilizate la orele de educaţie plastică?
2. Realizează un colaj cu ajutorul şerveţelelor.
3. Alcătuieşte un colaj din materiale netradiţionale cu subiectul Toamna aurie.
4. Din materiale naturale (conuri, ghinde, castane etc.), improvizează o lucrare volumetrică (păsări, animale).
Dezlegarea rebusurilor te ajută să-ţi verifici cunoştinţele la tema dată, îţi dezvoltă imaginaţia.
Încearcă să rezolvi aceste rebusuri singur sau împreună cu colegii. Dacă nu reuşeşti să găseşti varianta corectă, reciteşte tema din manual.
1. Instrument cu ajutorul căruia colorăm imaginile.
2. Placă (suport) pe care pictorul amestecă culorile.
3. Lemn carbonizat.
4. Instrument folosit la modelare.
5. Vopsea transparentă, uşor solubilă în apă.
6. Vopsea opacă ce conţine ceruză.