Iniţiere în domeniul artelor

Capitolul 4
Iniţiere în domeniul artelor
9
plastice
Pe parcursul acestui capitol vei descoperi:
0 ce este grafica, pictura, sculptura, arhitectura şi arta decorativă;
O care sînt cele mai cunoscute muzee din lume;
0 ce înseamnă capodoperă şi cine pot fi numiţi maeştri; 0 capodopere ale maeştrilor picturii universale.
Grafica, pictura, seu p
ra arhitectural arta decorativă
alcătuiesc ramurile artelor plastice.
Ramurile artelor plastice
Arta plastică se împarte în ramuri în funcţie de materialele, tehnicile, dar si de elementele de limbaj plastic folosite la realizarea lucrărilor.
Grafica. Elementele principale de limbaj plastic utilizate în grafică sînt punctul si linia
(fig- 4■!).
După cum stiţi din clasa a doua, în unele cazuri se foloseşte şi culoarea. însă în comparaţie Fig. 4.1. Grafică în tehnica cu pictura, în compoziţiile grafice culoarea are gratajului un rol secundar.
Fig. 4.2. Harmenszoon van Aşadar, grafica este ramura artelor plastice la Rijn Rembrandt. Podul
’ baza careta se atla desenul. Materialele cu ajuto-
Capitolul 4. Iniţiere în domeniul artelor plastice
rul cărora se realizează un desen sînt creioanele cu mină de grafit, cărbunele, iar suprafaţa plastică pe care se lucrează este hîrtia (fig.. 4.2).
Fig. 4.3. Leonardo da Vinci.
Fig. 4.4. Paul Cézanne. Natură moartă cu sertar deschis
Mona Lisa
Pictura. Am aflat deja că prin desen se reprezintă forma obiectelor, iar pictura redă coloritul lumii înconjurătoare (figurile 4.3, 4.4). Prin urmare, elementul principal de limbaj plastic în pictură este culoarea. În pictură, ca si în grafică, se foloseşte linia, punctul si pata picturală, doar că în cazul dat aceste elemente de limbaj plastic se reprezintă prin culoare. Prin intermediul picturii, se poate reda nu numai frumuseţea lumii înconjurătoare, dar pot fi exprimate şi anumite stări sufleteşti, emoţii.
Sculptura este arta redării formelor volumetrice, adică a formelor ce ocupă un loc în spaţiu şi pot fi privite din toate părţile (fig.. 4.5). Aşadar, în sculptură, principalul element al limbajului plastic este forma, care se obţine prin cioplire sau modelare. Materialele dure, cum ar fi lemnul, piatra, se cioplesc pînă se ajunge la forma dorită. Iar materialele maleabile, de exemplu, lutul sau plastilina, se modelează.
Fig. 4.5. Băiatul cu spinul. Bronz. Sculptură antică
clasa a 3-a
Fig. 4.6. Burj al Arab (Turnul arabilor). Hotel din Dubai, una dintre cele mai originale construcţii arhitecturale din lume
Arhitectura este arta proiectării si construirii edificiilor. În comparaţie cu alte ramuri ale artelor plastice, arhitectura, pe lîngă aspectul ei estetic (figurile 4.7, 4.8), mai are avantajul de a fi si utilă, creînd oamenilor condiţii necesare pentru trai si activitate (fig. 4.6).
Arhitectura modernă este arta proiectării edificiilor, formelor arhitecturale mici (havuzuri, foisoare, terase etc.), dar si arta planificării localităţilor.
Fig. 4.7. Muzeul Luvru din Paris
Edificiile destinate traiului sau muncii, odihnei sau studiilor, comerţului sau riturilor de cult trebuie să fie rezistente, comode si utile. Pe lîngă aceste calităţi, clădirile mai trebuie să aibă si un caracter estetic plăcut. Anume aspectul estetic face ca arhitectura să devină o artă.
Fig. 4.8. Arcul de Triumf din Chişinău
45
Arta decorativă
Capitolul 4. Iniţiere în domeniul artelor plastice
Arta decorativă are menirea de a înfrumuseţa diverse obiecte: de uz casnic (veselă, mobilă), de vestimentaţie (haine, nasturi, încălţăminte), fel de fel de bijuterii (mărgele, giuvaiere, cercei).
Acestea nu sînt propriu- zis obiecte de artă, ele sînt apreciate mai mult pentru utilitatea lor (figurile 4.10, 4.11).
Fig. 4.10. Vase decorative
Prin urmare, arta decorativă este o activitate artistică, rezultatul căreia are ca scop crearea confortului si frumosului în mediul ma-
terial care îl înconjoară pe Fig. 4.12. Elena Rotaru. Vara, goblen om figurile 4.9, 4.12).
Fig. 4.11. Vase ornamentate
Fig. 4.9. Ou decorativ fabricat de giuvaiergiul Pierre-Karl Fabergé
Exercit// apj/cative
1. Desenează portretul prietenului cu ajutorul materialelor grafice.
2. Pictează un peisaj cu subiectul A venit primăvara.
3. Care este deosebirea dintre o sculptură si o operă arhitecturală?
4. Ce obiecte de artă decorativă ai observat în casă, în şcoala ta?
clasa a 3-a
Muzee şi galerii
Muzeu se numeşte instituţia în care sînt expuse, pentru publicul larg, diverse obiecte de artă ce reprezintă un interes ştiinţific, istoric, artistic etc.
| E bine sa ştii!
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale au apărut muzeele virtuale pe CD-ROM si pe internet.
Fig. 4.13. Una dintre sălile muzeului Luvru din Paris
Muzeul are menirea de a achiziţiona, păstra si restaura, în cazul în care e necesar, opere de artă. Multe lucrări artistice sînt donate muzeelor de înşişi autorii lor, altele ajung aici prin intermediul urmaşilor sau al iubitorilor de artă.
În Antichitate, era numită muzeu clădirea în care activau oamenii de ştiinţă, poeţii, artiştii etc. Acest centru cultural era dotat cu laboratoare, săli de cercetare, dar şi cu o bibliotecă mare.
m
Muzeul Luvru a fost deschis în palatul regal cu aceeaşi denumire. Clădirea fusese cîndva fortăreaţă. În subsolurile muzeului se pot vedea şi azi rămăşiţele de zid ale străvechii cetăţi.
Abia în epoca Renaşterii noţiunea de muzeu a căpătat sensul ei actual.
În toate oraşele mari există muzee de artă.
Muzeul Luvru din Paris (figurile 4.7, 4.13), cu peste opt milioane de vizitatori pe an, este unul dintre cele mai cunoscute muzee din lume. În colecţiile lui se află sute de lucrări celebre: Venus din Milo şi Victoria din Samothrace, Mona Lisa de Leonardo da Vinci şi Pluta Meduzei de Théodore Géricault. În colecţiile Luvrului se află obiecte din perioada Antichităţii pînă în sec. XIX.
Capitolul 4. Iniţiere în domeniul artelor plastice
Fig. 4.14. Muzeul Britanic din Londra
Muzeul Britanic din Londra (fig. 4.14) are o colecţie bogată de obiecte originale adunate de pe toate continentele, ilustrînd istoria culturii umane de la începuturile sale pînă în prezent.
Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg (fig. 4.15) este un complex muzeistic, alcătuit din sase clădiri situate pe malul rîului Neva. Principala clădire a muzeului este Palatul de Iarnă.
Muzeele Vaticane (fig. 4.16) sînt situate în cetatea Vaticanului din Roma.
Aici se află una dintre cele mai mari colecţii de artă din lume, acumulată de-a lungul secolelor de către papi.
Muzeul a fost fondat de papa Iulius al II-lea în sec. al XVI-lea.
Fig. 4.15. Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg
m
Cea mai mare galerie de artă din lume este găzduită de Palatul de Iarnă al oraşului Sankt Petersburg. În cele 322 de galerii sînt expuse aproximativ trei milioane de opere de artă.
48 clasa a 3-a
Despre Cetatea Vaticanului se spune că ea însăşi este o operă de artă, iar Capela Sixtină este diamantul acestei opere de artă.
Interiorul clădirilor este bogat decorat cu fresce, marmură şi împodobit cu statui.
Fig. 4.16. Unul dintre muzeele Vaticanului
Fig. 4.17. Capela Sixtină
ffînSédfciO*! !
Putem numi galerie de artă şi magazinul on-line de vîn- zare a lucrărilor de artă, atît originale, cît şi a copiilor după autori celebri.
Fig. 4.18. Centrul expoziţi- onal „Constantin Brâncuşi” din Chişinău
Pe teritoriul Vaticanului se află 10 muzee si 14 palate care sînt incluse într-un complex muzeal unic.
Capela Sixtină (fig. 4.17) si apartamentele papale pictate de Michelangelo, Rafael s.a. adună cei mai mulţi admiratori.
Galeria este o sală de expoziţie în care se expun lucrări de artă în scopul de a promova artistii contemporani si de a le comercializa lucrările. Expoziţiile organizate în galerii sînt de scurtă durată. Spre deosebire de muzee, galeriile de artă nu au fonduri în care să păstreze obiectele de artă expuse.
Aici cel mai frecvent sînt expuse picturi, dar există si expoziţii de grafică, sculptură, artă decorativă. O astfel de galerie unde sînt expuse lucrările pictorilor nostri contemporani este Centrul expoziţional „Constantin Brâncusi”(fig. 4.18).
Capitolul 4. Iniţiere în domeniul artelor plastice
Maeştri şi capodopere
În sferele artei sînt numiţi maeştri persoanele care demonstrează o deosebită înzestrare si tayPnBGchiO
m
lent în domeniul care îi consacră. Poate fi considerat maestru un bun pictor, un grafician, un compozitor care compune melodii foarte frumoase, un coregraf, un sculptor iscusit s.a.m.d.
De regulă, maeştrii aduc inovaţii si contribuţii valoroase în ramura artistică în care se afirmă. Totodată, ei au şi o autoritate recunoscută de toţi cei care îi urmează. Arta maeştrilor dă tonul şi serveşte drept model pentru succesori. Marile talente au fost şi mari deschizători de drumuri în artă, mari întemeietori de şcoli artistice.
O contribuţie aparte în istoria artei au adus cei trei maeştri ai Renaşterii: Rafael Sanzio, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti. Operele lor au servit în toate timpurile drept etalon de măiestrie, neasemuitele lor creaţii continuînd să inspire şi pe artiştii moderni.
Fig. 4.19. Rafael Sanzio. Şcoala din Atena
Fig. 4.20. Michelangelo. Pieta
Capodoperă înseamnă lucrarea cea mai bine executată a unui artist.
Termenul de capodoperă a intrat în uz încă din perioada Evului Mediu. Aşa se numea pe atunci opera pe care trebuia să o elaboreze tînărul la sfîrşitul perioadei de ucenicie. Fostul ucenic se străduia să realizeze o lucrare perfectă, prin care demonstra că poate fi un meşter pe cont propriu. De regulă, capodoperă se numea orice lucrare, fie a ucenicului-ciz- mar, fie a ucenicului-pictor.
În acele vremuri, artiştii erau asemănaţi cu meşterii, iar termenul artă desemna îndemînarea sau măiestria unei persoane într-un anumit domeniu.
Prin termenul capodoperă, în sensul contemporan al cuvîntului, înţelegem orice lucrare făcută cu o pricepere extraordinară, în special o realizare supremă intelectuală sau artistică (figurile 4.19, 4.20).
PcflS&dhidh12Ş J
Capodopera Mona Lisa (fig. 4.3, p. 43) de Leonardo da Vinci este considerată cea mai cunoscută pînză a tuturor timpurilor. Tabloul reprezintă portretul unei femei a cărei identitate a fost disputată îndelung de oamenii de ştiinţă. Se bănuia chiar că figura tinerei doamne era, de fapt, o mască pentru autoportretul pictorului. În cele din urmă, criticii de artă au ajuns la concluzia că personajul pictat este soţia unui negustor din Florenţa, numit Francesco del Giocondo. Denumirea completă a tabloului, în italiană, este II ritratto di Monna Lisa del Giocondo (Portretul Monei Lisa del Giocondo). De aceea, tabloul se mai numeşte şi Gioconda, după numele soţului. Pe femeie o chema Lisa, iar cuvîntul Mona este prescurtarea expresiei italiene Ma donna, ceea ce înseamnă doamna mea. Capodopera lui Leonardo se păstrează în muzeul Luvru din Paris, Franţa.
clasa a 3-a
Fig. 4.23. Leonardo da Vinci. Autoportret
Acest cuvînt s-a utilizat mai des începînd cu sec. XVIII, perioadă marcată de formarea unui număr mare de muzee. Alegerea lucrărilor pentru muzee a si dus la folosirea mai frecventă a termenului.
În cele ce urmează, vom face cunoştinţă cu cîţiva maeştri ai artei universale şi cu unele capodopere semnate de ei.
Leonardo da Vinci (1452-1519) este unul dintre cei mai străluciţi pictori ai artei universale (fig.. 4.23). Încă din copilărie, Leonardo s-a dovedit a fi foarte bun la matematică, muzică şi desen, la vîrsta de 15 ani fiind trimis de tatăl său ca ucenic la unul dintre cei mai cunoscuţi artişti din Florenţa.
Fig. 4.21. Leonardo da Vinci. Fig. 4.22. Leonardo da Buna Vestire Vinci. Dama cu hermină
Vastele sale cunoştinţe în anatomie, botanică, optică, geologie, cosmologie l-au ajutat să proiecteze aparate de zbor, paraşuta, maşina de spălat, un cuptor metalurgic ş.a.
Leonardo da Vinci a fost un pictor neîntrecut. Aceasta se poate vedea în capodoperele Cina cea de taină, Gioconda, Buna Vestire (fig. 4.21) Doamna cu hermină (fig. 4.22) ş.a. Este şi autorul renumitului Tratat de pictură.
Capitolul 4. Iniţiere în domeniul artelor plastice
Jacques-Louis David (1748-1825). Pictor francez (fig. 4.24), născut la Paris. Este pasionat de desen din copilărie. Îşi aprofundează studiile la Roma, oraş care va avea un rol hotărîtor pentru cariera sa artistică. David se va remarca prin pînzele Belizarie cerşind, Jurămîntul Horaţiilor (fig.. 3.8), Moartea lui Socrate, Portretul doamnei Recamier, Marat asasinat (fig. 4.25) ş.a.
Lucrarea Bonaparte traversînd trecătoarea Sainte Bernard (fig. 4.26) reprezintă o compoziţie monumentală. Tabloul îl are în prim-plan pe Napoleon călare pe cal. Celelalte personaje sînt plasate în plan secund, pentru a se accentua astfel măreţia şi importanţa împăratului.
Fig. 4.24. Jacques-Louis David. Autoportret
Fig. 4.25. Jacques-Louis Fig. 4.26. Jacques-Louis
David. Marat asasinat David. Bonaparte traversînd
trecatoarea Sainte Bernard
Edgar Degas (1834-1917), pictor, sculptor şi grafician francez (fig.. 4.27). Subiectele lui preferate sînt cele prin care artistului îi reuşeşte să redea perfect mişcarea: cursele de cai, lumea fascinantă a balerinelor etc. A fost un maestru al past elului, încercînd şi numeroase alte tehnici de pictură şi grafică, în ultimii ani ai vieţii ocupîndu-se şi de sculptură (fig. 4.28). Printre
Fig. 4.27. Edgar Degas. Autoportret
clasa a 3-a
Fig. 4.28. Edgar Degas. Mica balerină. Sculptură
cele mai cunoscute tablouri ale sale figurează neapărat si aceste titluri: Dansatoare în albastru, Repetiţia unui balet pe scenă, Curse de cai în Provenţa, Dansatoare pe scenă (fig. 4.29).
Creaţia lui Edgar Degas a marcat istoria picturii.
Fig. 4.29. Edgar Degas. Dansatoare pe scenă
Exercit// apf/cative
1. Care sînt cele mai cunoscute muzee din lume?
2. Care este deosebirea dintre muzeu si galerie?
3. Ce capodopere aţi studiat la acest capitol?
1.
2.
3.
4.
5.
Rezolvă acest rebus si astfel vei însusi mai bine tema.
i i
Ramură a artei în care este folosită drept element de limbaj plastic culoarea.
Arta redării formelor volumetrice în piatră, marmură, bronz etc.
Muzeu fondat de papa Iulius al II-lea. Muzeu deschis în palatul regal din Paris. Unul dintre cele mai mari muzee din Londra.
2
3