N.A. Rimski-Korsakov. Suita simfonică „Șeherazada”

Fiind cursant al Școlii corpului de marină, între 1862 și 1865, N.A. Rimski-Korsakov face o călătorie peste ocean. Impresiile din această călătorie au fost redate în suita simfonică „Șeherazada”. Cele 4 părţi ale suitei constituie descrieri muzicale de o rară frumuseţe, inspirate din subiectele poveștilor arabe din „O mie și una de nopţi”. Suita începe cu o frază muzicală, susţinută într-un caracter violent, în care-și dau concursul tromboanele, tuba, contrabasurile și alte instrumente din orchestră. Aceste prime acorduri amintesc de imaginea necruţătorului rege Șahriar. De abia ce orchestra încetinește, apare chipul Șeherazadei, reprezentat de timbrul gingaș, curat, oarecum trist al viorii solistice. Începe a se depăna fi rul celei dintîi povești. Muzica deplasează ascultătorul în stihia largului uneia din mările sudice. Călătoria liniștită a marinarului Sindbad este afectată de tulburarea pe neașteptate a mării. Valurile uriașe lovesc neîncetat și îngrozitor corabia călătorului. Pentru a reda confruntarea cu valurile sălbatice, orchestra pune în acţiune tot arsenalul ei de mijloace sonore. Prin forţa de expresie, tablourile mării pe timp de furtună, create de compozitorul Rimski-Korsakov, pot fi asemuite cu celebrele lucrări ale pictorului rus Ivan Konstantinovici Aivazovski.