Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov. Tabloul simfonic „Zborul cărăbușului” din opera „Povestea ţarului Saltan”

Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov a fost un maestru al culorii orchestrale și al picturii muzicale. Compozitorul Serghei Rahmaninov menţiona că în partiturile lui Rimski-Korsakov nu există nici cea mai mică îndoială cu privire la „tabloul meteorologic pe care muzica are menirea să-l reproducă. Cînd afară e viscol, fulgii parcă dansează și sar în faţa ferestrei. Iar viorile nu se mai aud cînd soarele se înalţă pe bolta cerului, toate instrumentele strălucesc împreună cu el aproape la fi ecare măsură. Cînd este vorba de apă, valurile unduie și dansează prin orchestră... Sunetul este rece și sticlos atunci cînd descrie o noapte geroasă și calmă de iarnă, cu cerul spuzit de stele. A fost un mare maestru al picturii cu sunetul orchestral...”. Operele-basme semnate de compozitorul Rimski-Korsakov deschid ascultătorului o lume nouă, încîntătoare, o lume a supranaturalului și a exoticului. Astfel, muzica operei „Povestea ţarului Saltan” l-a inspirat pe pictorul Mihail Vrubel în crearea tabloului „Crăiasa-lebădă”, cu impresionantul chip plăpînd și trist al personajului de basm.În opera „Povestea ţarului Saltan”, Rimski-Korsakov creează, între altele, un tablou muzical de excepţie, care sugerează zborul unui cărăbuș. În acest scop, compozitorul apelează la mijloacele muzicale corespunzătoare: mișcarea oscilantă a melodiei, tempoul, nuanţele dinamice, timbrul instrumentelor cu corzi, în special, al violoncelelor.