Costumul naţional (portul popular)

În lucrarea „La gura unei peșteri de comori”, Vladimir Curbet, Artist al Poporului din Republica Moldova – neobosit culegător de folclor și datini populare –, consemnează că portul naţional românesc a fost zămislit de mintea, sufl etul și mîinile dibace ale strămoșilor noștri, purtîndu-l cu mîndrie și demnitate, pe care l-au păstrat cu sfi nţenie și l-au transmis din generaţie în generaţie ca pe o adevărată comoară. Portul naţional reprezintă una dintre cele mai însemnate forme de cultură a unui popor, ridicînd multe probleme, dintre care unele suscită un interes deosebit cum ar fi : geneza istorică și etapele principale de evoluţie, formele contemporane și aria de răspîndire etc. În republica noastră se disting 4 regiuni care diferă în ce privește unele detalii ale portului popular: raioanele de nord, centrale, de sud și cele estice. Obiceiurile tradiţionale ale neamului cum ar fi : plugușorul, capra, sorcova, călușarii, Rusaliile etc. sînt legate organic de cîntecul și dansul popular. Un aport considerabil pe acest tărîm îl aduc colectivele etnofolclorice din republică, care în ultimii 20 de ani au căpătat o răspîndire destul de largă. Unul dintre ele, care a atins performanţe mari în păstrarea și valorifi carea pentru generaţiile viitoare a portului popular, a obiceiurilor, cîntecelor și dansurilor strămoșilor noștri, este Grupul Etnofolcloric din Chișinău „Moștenitorii” (conducător artistic – Valeriu Chiper, conducător muzical – Dan Vizitiu).