Opera – gen al teatrului muzical

Arta teatrală și arta muzicală, afl îndu-se în strînsă legătură din cele mai vechi timpuri, au dat naștere teatrului muzical. Opera este un spectacol muzical-scenic, care se desfășoară, ca și spectacolul de teatru, conform liniei de subiect, unde artiștii își fac prezenţa în scenă cîntînd, iar orchestra simfonică îi acompaniază. Opera a luat naștere în Italia. Apariţia ei se datorează lui Claudio Monteverdi (1567–1643), compozitor italian, care a făcut ca acest gen să capete ulterior amploare. Din Italia opera a fost adusă în Franţa, apoi s-a răspîndit în întreaga Europă. Din secolul XVII, opera a devenit cel mai cunoscut gen al teatrului muzical. La crearea spectacolului de operă își dau concursul oameni de creaţie din mai multe domenii ale artei. Ideea spectacolului de operă este inspirată dintr-o creaţie literară (poem, poveste, legendă, mit etc.) și în baza acesteia se alcătuiește libretul – cartea operei. Autorul libretului operei se numește libretist. Compozitorul ia cunoștinţă de libret și, corespunzător acestuia, creează muzica spectacolului. Mulţi dintre compozitori sînt libretiști ai propriilor opere. În spectacolul de operă, muzicii în revine rolul determinant (principal). Spectacolul de operă începe cu o introducere orchestrală numită uvertură, care are menirea de a introduce spectatorii în atmosfera generală a operei. Urmează conţinutul propriu-zis al operei care are început, dezvoltare, culminaţie și deznodămînt. Opera e alcătuită din mai multe numere muzicale: arie, arioso, cavatină, recitativ etc. Aria este partea muzicală principală a operei, în care se dezvăluie caracteristica muzicală a personajelor centrale. Arioso și cavatina sînt arii de proporţii mai mici, cu caracter liric. Iar recitativul reprezintă o melodie declamativă apropiată de vorbire. Ansamblul vocal este un număr muzical la care participă mai mulţi soliști, formînd duete, terţete, cvartete etc. Corul, un număr mare de cîntăreţi, participă la scenele muzicale, reprezentînd opinia unei mase de oameni. „Comportamentul” scenic al personajelor este plăsmuit de regizorul spectacolului, iar vestimentaţia lor – de costumier. Totodată, un spectacol de operă nu poate fi imaginat fără decoruri, care sînt create de pictorul-scenograf. În majoritatea spectacolelor de operă sînt incluse și numere coregrafi ce (de dans). Astfel, compozitorul, libretistul, regizorul, coregraful, scenograful, costumierul – fi ecare prin mijloacele specifi ce – contribuie la crearea spectacolului de operă. Pe parcursul dezvoltării sale, opera a fost supusă mai multor procese reformatoare ce au generat noi genuri muzicale.