Stilurile artistice: baroc şi clasicism

 Principalele stiluri artistice care s-au afirmat în secolele XVII-XIX au fost barocul ş clasicismul. Barocul s-a dezvoltat în \[rile catolice ca art[ a Contrareformei, conceput[ ca form[ de r[spuns a autorit[\ii papale la atacurile adep\ilor Reformei. Clasicismul reprezint[ o revenire la valorile Antichit[\ii, urmând s[ transforme oamenii în elemente utile familiei şi societ[\ii, o art[ care s[ le înnobileze sufletul şi s[-i preg[teasc[ pentru fapte eroice. EVOCARE | ♦ Ce stiluri artistice s-au afirm at în Evul Mediu? ♦ Ce elemente ale culturii antice au reînviat în perioada Renaşterii? ♦ In ce constă particularităţile stilurilor baroc şi clasicism? Frauenkirche din Dresda - edificiul exemplar al stilului baroc din Europa (vedere exterioară °i interioară). VOCABULAR ■ Baroc ■ Clasicism • Barocul e s t e u n c u r e n t a r t i s t i c g e n e r a l e u r o p e a n , c a r e a c o p e r ă î n t r e a g a p e r i o a d ă a s e c o l u l u i a l X V I I - l e a , c a r e m a i e s t e n u m i t „ s e c o ­ l u l b a r o c ” . C e l m a i p r e g n a n t b a r o c u l s e m a n i f e s t ă î n a r t e l e v i z u a l e ( a r h i t e c t u r ă , s c u l p t u r ă , p i c t u r ă ) , d a r f i i n d u n c u r e n t a r t i s t i c , s e m a n i f e s t ă ş i î n l i t e r a t u r ă , t e a t r u s a u m u z i c ă . C u t o a t e c ă e x i s t ă p a r ­ t i c u l a r i t ă ţ i l a n i v e l n a ţ i o n a l ( b a r o c f r a n c e z , i t a l i a n , s p a n i o l , f l a m a n d , g e r m a n s a u d a n u b i a n ) , b a r o c u l a r e c â t e v a c a r a c t e r i s t i c i e s e n ţ i a l e c a r e - l p a r t i c u l a r i z e a z ă d e a l t e s t i l u r i a r t i s t i c e . C o n f l i c t u l d i n t r e c a t o l i c i s m ş i p r o t e s t a n t i s m a g e n e r a t l a n i v e l e s t e t i c n o i v i z i u n i a s u p r a a r t e i ş i c r e a ţ i e i . P r o t e s t a n t i s m u l a f o s t i n i ţ i a l r e f r a c t a r c u l t u l u i i m a g i n i l o r , p e c â n d c a t o l i c i i , d i n c o n t r a , a u c o n s i d e r a t i m a g i n e a , a r t e l e v i z u a l e î n a n s a m b l u , c a m o d a l i t ă ţ i d e p r o p a g a n d ă r e l i g i o a s ă ( C o n t r a r e f o r m a ) . P e n t r u a p u t e a a m p l i f i c a ş i s t i m u l a c r e d i n ţ a , a r t a r e l i g i o a s ă t r e b u i a s ă f i e c l a r ă , c o n v i n g ă t o a r e , p l i n ă d e m ă r e ţ i e ş i v i g o a r e . C u a l t e c u v i n t e , e a t r e b u i a s ă a p e l e z e l a e m o ţ i i , c a r e s ă c r e e z e s e n t i m e n t e p u t e r n i c e . A r t i ş t i i b a r o c u l u i a u d e p u s e f o r t u r i s u s ţ i n u t e p e n t r u a c r e a e f e c t e d r a m a t i c e p u t e r n i c e , a p e l â n d l a t e h n i c i s p e c i a l e c a r e c r e a u i l u z i a p r e z e n ţ e i f i z i c e a l u i D u m n e z e u , c a r e d e v e n e a t o t m a i p a l p a b i l , m a i r e a l , m a i a p r o a p e d e c r e d i n c i o s . T o t o d a t ă , s e c o l u l a l X V I I - l e a a f o s t e p o c a e m e r g e n ţ e i m o n a r h i i l o r n a ţ i o n a l e ş i a c l a s e i d e m i j l o c . D a c ă p r i m e l e i m p u n b a r o c u l u i t e n ­ d i n ţ a s p r e m o n u m e n t a l , g r a n d o a r e , a f i ş a r e a e x u b e r a n ţ e i , m a i a l e s p r i n o r n a m e n t a r e a b o g a t ă , c a m o d e l v i z u a l c e t r e b u i a s ă s u b l i n i e z e P u t e r e a , S u c c e s u l ş i T r i u m f u l , a t u n c i b u r g h e z i a , p r i n m e c a n i s m e l e p i e ţ e i , d e t e r m i n ă s u c c e s u l p i c t u r i i r e a l i s t e , p u n â n d u - s e a c c e n t u l p e s t ă r i l e ş i e m o ţ i i l e u m a n e , p e t e m e l e l e g a t e d e c o t i d i a n . P e d e a l t ă p a r t e , p r o g r e s e l e ş t i i n ţ i f i c e d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă i m p u n o n o u ă v i z i ­ u n e a s u p r a U n i v e r s u l u i ş i r o l u l u i o m u l u i î n a c e s t a . C o n ş t i e n t i z â n d d e c a l a j u l e n o r m d i n t r e g r a n d o a r e a N a t u r i i , U n i v e r s u l u i ş i a p a r e n t a i n s i g n i f i a n ţ ă a o m u l u i a r t i ş t i i f a c d i n b a r o c o a r t ă a c o n t r a s t e l o r . E i e x p e r i m e n t e a z ă j o c u l d i n t r e l u m i n ă ş i u m b r ă ( c l a r - o b s c u r ) , d i n t r e f o r m e l e m a r i ş i m i c i , d i n t r e p l i n ş i g o l e t c . A rtele vizuale. D i n p u n c t d e v e d e r e s t i l i s ­ t i c , a r h i t e c t u r a b a r o c u l u i s e d e o s e b e a p r i n m o n u m e n t a l i t a t e a , d a r ş i m a s i v i t a t e a s a , p r i n a l t e r n a n ţ a s p a ţ i i l o r p l i n e ş i g o a l e ş i a c e l o r l u m i n o a s e c u a l t e l e ( s e m i ) u m b r i t e , p r i n d e c o r u l s u b l i n i a t d e f a s t u o s , p r i n c r o m a t i c a a b u n d e n t ă . T o a t e a c e s t e e f e c t e t r e b u i a u s ă a d u c ă p l ă c e r e o c h i u l u i ş i s ă s u b l i n i e z e a r ­ m o n i a u n i v e r s a l ă . C a r a c t e r i s t i c e a r h i t e c t u r i i b a r o c u l u i a u f o s t u r m ă t o a r e l e e l e m e n t e : c o l o n a d e l e m o n u m e n t a l e , a b u n d e n ţ a s c u l p ­ t u r i l o r p e f a ţ a d e ( a t l a n ţ i ş i c a r i a t i d e ) , d a r ş i î n i n t e r i o r , c u p o l e e t a j a t e e t c . A c e s t g e n a d a t n u m e s o n o r e î n e p o c ă , c u m a r fi Gian-Lorenzo ^ B em in i ( c o l o n a d a p i e ţ e i C a t e d r a l e i S f . P e t r u Apollo şi Dafne de G. Bernini, Galeria Borghese • 208 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă CURS d i n R o m a , h a v u z u l l u i T r i t o n d e l a R o m a ) , Francesco B orrom in i ( P a l a t u l c o l e g i u l u i P r o p a g a n d a F i d e , R o m a ) , C arlo M aderno ( B i s e r i c a S f . S u s s a n a d i n R o m a ) s a u e n g l e z u l C hrostopher W ren ( C a t e ­ d r a l a S f . P a v e l d i n L o n d r a ) . S c u l p t u r a b a r o c ă s e d e o s e b e a ş i e a p r i n f o r m e m o n u m e n t a l e , m i ş c a r e ş i e x u b e r a n ţ a d e c o r u l u i (Apollo şi Dafne a l u i B e r n i n i ; Sf. Andrei a l u i F r a n ş o i s D u q u e s n o y ) . P i c t u r a b a r o c ă s e r u p e d i n m a n i e r i s m u l i t a l i a n , c a r e s e d e o s e b e a p r i n c a r a c t e r u l s ă u s t a t i c . D i n p u n c t d e v e d e r e s t i l i s t i c , m i ş c a r e a e r a s u b l i n i a t ă p r i n l i n i i l e d i a g o n a l e c a r e d i n a m i z a u c o m p o z i ţ i a , d a r ş i u t i l i z a r e a j o c u l u i c o n t r a s t e l o r d i n t r e l u m i n ă ş i u m b r ă p e n t r u a d â n c i r e a e f e c t e l o r v o l u m e t r i c e ( c l a r - o b s c u r u l ) . D i n t r e c e i m a i v e s t i ţ i p i c t o r i d i n e p o c a b a r o c ă î l m e n ţ i o n ă m p e s p a n i o l u l D iego V elasqu ez ( 1 5 9 9 - 1 6 6 0 ) . P o r t r e t i s t i s c u s i t a l ă s a t o a d e v ă r a t ă g a l e r i e d e p o r t r e t e ş i c a r a c t e r e d i n e p o c ă . O c h i u l s ă u s - a a p l e c a t n u d o a r a s u p r a g r a n d o r i i m a r i l o r p e r s o n a l i t ă ţ i , d a r ş i a s u p r a d e f e c t e l o r a c e s t o r a , c o n t r a s t c a r e d ă d e a u n r e a l ­ i s m a p a r t e c a p o d o p e r e l o r s a l e (Venus la oglindă, Portretul p a p ei Inocentius al X-lea, Doamne de onoare, Predarea Bredei e t c . ) . M a r e l e p i c t o r f l a m a n d P e te r P a u l R u ben s ( 1 5 7 7 - 1 6 4 0 ) e s t e c o n s i d e r a t u n u l d i n c e i m a i i l u ş t r i r e p r e z e n t a n ţ i a i p i c t u r i i b a r o c e . S - a i m p u s m a i a l e s p r i n l u m i n o z i t a t e ş i s u a v i t a t e c r o m a t i c ă , p e r f e c ţ i u n e a c o r p u r i l o r ş i m a i e s t u o z i t a t e a m i ş c ă r i l o r , c a r e î i f a c i n e g a l a b i l ă o p e r a (Coborârea d e p e Cruce, Păcatul original, Adorarea păstorilor, Sam son şi Dalila e t c . ) . C h i a r d a c ă n u t o t d e a u n a r e s p a c t ă i d e a l u r i l e e s t e t i c e a l e b a r o c u l u i , u n u l d i n p i c t o r i i c e l e b r i c a r e a u c r e a t î n a c e a s t ă p e r i o a d ă a f o s t o l a n d e z u l R e m b r a n d t (Întoarcereajiului risipitor, Rondul de noapte, Lecţia de anatom ie e t c .) L ite ra tu ra şi m u zica. U n a d i n c a r a c t e r i s t i c i l e d e b a z ă a l e l i t e r a t u r i i b a r o c u l u i e r a c ă s c r i i t o r i i s u b l i n i a u f o r m a i l u z o r i e a l u m i i î n c a r e t r ă i a u , i a r f o r m a p r i m a a s u p r a c o n ţ i n u t u l u i . P a t o s u l ş i r i - t o r i c a p o m p o a s ă a n a r a ţ i u n i i a c o r d a u o p e r e l o r a c e l c a r a c t e r m o n u m e n t a l c a r a c t e r i s t i c a r t e l o r v i z u a l e , a c e l a ş i r o l j u c â n d ş i î n f l o r i t u r i l e s t i l i s t i c e , f i g u r i l e , a l e g o r i i l e , m e t a f o r e l e ş i s i m b o l u r i l e c e a b u n d a u î n a c e s t g e n d e l i t e r a t u r ă . P r i n t r e p r o t a g o n i ş t i i a c e s t u i s t i l l - a m p u t e a m e n ţ i o n a p e i t a l i a n u l G ia m b a ttista M arino, s p a n i o l u l Pedro C alderon, g e r m a n u l M artin O p itz, e n g l e z u l Joh n D onne d a r ş i , î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă , p e r o m â n u l D im itrie C a n tem ir, a c ă r u i o p e r ă c o n ţ i n e i n f l u e n ţ e b a r o c e (Istoria ieroglfică). A r t a m u z i c a l ă î n r e g i s t r e a z ă c e a m a i r a d i c a l ă t u r n u r ă î n e p o c a b a r o c ă . S t i l u l p o l i f o n i c , c a r a c ­ t e r i s t i c p e r i o a d e i p r e c e d e n t e , r ă m â n e t o t m a i m u l t î n a p a n a j u l m u z i c i i r e l i g i o a s e , s a c r e , p e c â n d s t i l u l m o d e r n e s t e r e z e r v a t c e l e i l a i c e . C a r a c t e r i s ­ t i c i l e a c e s t e i a v i z e a z ă a c e l a ş i i d e a l e s t e t i c b a r o c : m o n u m e n t a l i t a t e a , c o n t r a s t u l d i n t r e v o c e a s o l o ş i l i n i a p r o n u n ţ a t ă a b a s u l u i ş i e x u b e r a n ţ a s t i l i s t i c ă o f e r i t ă d e i n t e r e s u l f a ţ ă d e a r m o n i a e x p r e s i v ă . A p a r f o r m e m u z i c a l e n o i , c u m a r fi o p e r a , c a n t a t a s a u o r a t o r i u l p e n t r u m u z i c a v o c a l ă ş i u v e r t u r a , s o n a t a ş i c o n c e r t u l p e n t r u c e a i n s t r u m e n t a l ă . T i t a n i a i m u z i c i i b a r o c e s u n t g e r m a n i i Johann Sebastian Bach ş i G eorge H ă n d el, i t a l i e n i i A n ton io V iva ld i ş i C laudio M on teverdi, f r a n c e z i i J ea n -B a p tiste L u lly ş i J ea n -P h ilip p e R a m ea u , e n g l e z u l H enry P u rcell ş . a . • Clasicismul L a b a z a c l a s i c i s m u l u i s t ă i d e e a r a ţ i o n a l i s m u l u i , c a r e d e v i n e d o m i n a n t ă î n c u l t u r a e u r o p e a n ă c ă t r e m i j l o c u l s e c o l u l u i a l X V IIl e a ( f ilo s o f ia c a r t e z i a n ă ) . A ş a c u m î i d e n o t ă n u m e l e , c l a s i c i s m u l î ş i r e v e n d i c ă m o ş t e n i r e a d e l a A n ­ t i c h i t a t e a c l a s i c ă g r e c o - r o m a n ă , c a r e ş i - a c o n s t r u i t i d e a l u l e s t e t i c î n j u r u l i d e i i d e m ă s u r ă , e c h i l i b r u ş i v e r i d i c i t a t e / a d e v ă r . C a n o n u l c l a s i c c e r e a d e l a a u t o r i s ă f ie p r e o c u p a ţ i d e a t i n g e r e a p e r f e c ţ i u n i i , d e f e n o m e n e l e p e r e n e , u t i l e ş i g e n e r a l e , i g n o r â n d p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e i n d i v i d u a l e , c o n s i d e r a t e n e i m p o r ­ t a n t e . L u â n d d r e p t m o d e l i d e a l u r i l e A n t i c h i t ă ţ i i , c l a s i c i s m u l c o n s t r u i e ş t e , l a r â n d u l s ă u , u n s i s t e m d e v a l o r i c e n t r a t e p e o m , c a r e e s t e d e c l a r a t v a l o a r e s u p r e m ă ( d r e p t u r i l e n a t u r a l e , s u p r e m e ) . D e a i c i ş i r o l u l a c o r d a t f u n c ţ i e i m o r a l - s p i r i t u a l e , e d u c a t i v e a a r t e i . I n d i v i d u l p o a t e a t i n g e p e r f e c ţ i u n e a d o a r p r i n i m i t a r e a m o d e l e l o r , a d i c ă a „ t i t a n i l o r ” A n t i c h i t ă ţ i i ş i R e n a ş t e r i i . A n i m a t o r a l p r o g r a m u l u i c l a s i c i s t a f o s t r e g e l e F r a n ţ e i , L u d o v i c a l X l V - l e a , c u r t e a c ă r u i a ( V e r s a i l l e s ) d e v i n e u n c e n t r u a l r ă s p â n d i r i i c u r e n t u l u i î n î n t r e a g a E u r o p ă . Model al clasicismului - complexul palatelor de la Versailles. Arhitect Louis Le Vau. Educaţia şi gândirea critică / 209 • DOSAR | a ^ Nicolas Boileau: reg ula celor trei unităţi In viziunea d o ctrin a rilo r clasicism ului, o opera de arta „clasica" trebuie sa urmareasca cu stricteţe anumite reguli. Bunaoara canonul teatral, elaborat de Nicolas Boileau, prevede pentru fiecare piesa faim oasa regula a celor trei unitaţi: unitatea tim pului (orice subiect trebuie sa se deruleze într-un maxim de 24 de ore), unitatea locului (acţiunea trebuie sa se desfâşoare într-un singur loc), unitatea acţiunii (piesa trebuie sa aiba doar o singura intriga). Un alt principiu im portant a fost cel al decenţei, care im punea ca autorii sa renunţe la scenele care ar şoca publicul (violenţa fizica, sexualitate). I Comentează viziunea doctrinarilor clasicismului asupra unei opere de artă. Biserica Santiago de Compostela, faţada de vest Piaţa Sf. Petru din Roma Catedrala Sf. Pavel din Londra Palatul Schonbrunn, Vienna Palatul de Iarnă, Sankt Petersburg | Argumentează apartenenţa imaginilor la stilul baroc. Explică extinderea barocului pe alte continente. I Elaborează un tabel asemănător pentru artiştii barocului. R eprezentanţi ai clasicismului Arte vizuale Literatura Muzica Leon B atista Alberti Frangois de M alherbe Joseph Haydn Filippo Brunelleschi Jean de La Fontaine W.A. Mozart Louis Le Vau Racine Ludwig van Beethoven Nicolas Poussin Corneille Franz Schubert Jacques-Louis David Moliere Jo h an n N. Hummel Bertel Thorvaldsen Alexander Pope Carl Maria von Webber Jean Ingres Jonathan Swift Karl Briullov Antioh Cantem ir • 210 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUA rj ^ R E Jacques-Louis David (1748-1825), fondator al neoclasicismului francez Pictorul reuşeşte să facă ru p tu ra cu stilul libertin şi galant din perioada rococo, revendicând în operele sale m oştenirea estetică a clasicism ului greco-roman. D upă propria m ărturie şi-a dorit să „regenereze artele, dezvoltând u n stil de pictură pe care clasicii greci şi rom ani, fără ezitare, şi l-ar fi asu m at”. Originar dintr-o familie din starea a treia, dar destul de înstărită, reuşeşte să-şi facă studiile la Academia Regală de Pictură şi Sculptură. Devine cunoscut în 1784, când pictează Jurământul Horaţilor. Este u n aprig su sţin ăto r al ideilor revoluţionare, care i-au m arcat n u num ai creaţia, dar şi Soarta. D upă declanşarea Revoluţiei - devine deputat în Convenţie, unde votează pentru condam narea la m oarte a regelui Ludovic al XVI-lea. Fiind m em bru al Academiei, intră în conflict cu conducerea acesteia, considerând-o retrogradă şi, folosinduşi ponderea politică, obţine dizolvarea acesteia. Însă prietenia cu Robespierre i-a adus întem niţarea după căderea acestuia (1794). Este nevoit să părăsească politica, d ar devine u n fervent adm irator al lui Napoleon, în slujba căruia s-a pus, devenind pictorul de curte al acestuia. I-a dedicat câteva lucrări m onum entale, care l-au făcut cunoscut pe scară europeană. D upă Restaurare, este nevoit să plece în exil, unde a decedat la 1825. 1 . Evidenţiază elem entele esenţiale ale stilurilor artistice: baroc şi clasicism. C om pară elem entele barocului cu cele ale clasicism ului. 2 . Alege o operă realizată în stil baroc, expusă în tem ă şi dem onstrează-i ap a rten en ţa la stilul dat. 3 . Identifică stilul căru ia îi ap arţin elem entele arh itectonice enum erate m ai jos: - clădiri cu două faţade, u n a d esch isă spre oraş, riguros co n stru ită p en tru a se in ­ tegra în plan u l urbanistic, şi alta orien tată spre parc sa u grădini, u n d e artiştii erau m ai liberi în fantezie şi decorări; - stru c tu ra orizontală a clădirii este creată pe principiul repartizării în trei: parter, etaj m o n u ­ m ental decorat cu coloane şi plaştri, sem ietaj care su p o rtă an sam b lu l acoperişului. Argum entează-ţi opinia. 4 . Selectează su p lim en tar m anifestarea barocului şi clasicism ului în alte dom enii (muzică, d an s etc.). 1. Jacques-Louis David. Autoportret, 1794, Muzeul Louvre, Paris 2. Moartea lui Socrate, 1787, Muzeul Metropolitan, New York 3. Madame de Venignac, 1778-1799, Muzeul Louvre, Paris 4. Jurământul Horaţilor, 1794, Muzeul Louvre, Paris 5. Încoronarea lui Napoleon, 1806, Muzeul Louvre, Paris I Examinează imaginile. Identifică elementele principale ale clasicismului reflectate de picturile lui David. Stabile=te ce elemente din cultura antichită\ii =i-au găsit expresie în stilul clasic. Elaborează o prezentare a unei opere aparţinând clasicismului. Educaţia şi gândirea critică