Educaţia şi gândirea critica

 în epoca modernă educaţia şi gândirea s-au influenţat reciproc. Cultura generală a cetăţenilor a fost determinată de progresul ştiinţelor şi democraţiei. în multe state a fost introdus învăţământul primar obligatoriu. A crescut nivelul intelectual al oamenilor, numărul cititorilor de cărţi şi reviste, al spectatorilor în sălile de teatru, al vizitatorilor în muzee şi expoziţii. Creaţia intelectuală s-a diversificat şi s-a internaţionalizat. EVOCARE | ♦ Ce era caracteristic pentru educaţia din Evul Mediu? ♦ Explica, cu cuvinte proprii expresia „gândire critica". ♦ Ce fenom ene economice, crezi, vor putea influenţa educaţia m oderna? De ce? Johann şi Anna Pestalozzi la o lecţie cu predare după metoda modernă. Neuhof, 1882. Gravură în lemn VO C A B U LAR ■ O pinie publica ■ Contract social ■ G ândire critica ■ G ândire divergenta ■ Evoluţionism ■ Pozitivism • Şcoala şi educaţia Î n s e c o l e l e X V I I - X I X s e p r o d u c e m o ­ d e r n i z a r e a p r o g r e s i v ă a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i d e t o a t e n i v e l e l e . Î n p r i m u l r â n d a r e l o c p r o c e s u l d e l a i c i z a r e t r e p t a t ă a s i s t e m u l u i e d u c a ţ i o n a l ş i c h i a r d a c ă t u t e l a B i s e r i c i i a s u p r a ş c o l i i r ă m â n e î n c ă d o m i n a n t ă , r o l u l s t a t u l u i ş i s o c i e t ă ţ i i c r e ş t e d i n c e î n c e m a i m u l t . G e n e r a l i z a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i d e v i n e u n a d i n p r i o r i t ă ţ i l e I l u m i n i s m u l u i ş i d u p ă m a r i l e t r a n s f o r m ă r i m o d e r n i z a t o a r e î n s o c i e t a t e a e u r o p e a n ă d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă , s t a t u l î n c e p e s ă p r e t i n d ă u n r o l t o t m a i m a r e î n d o m e n i u l e d u c a ţ i o n a l . A s t f e l , s e c r e e a z ă p r e m i z e p e n t r u a p a r i ţ i a î n v ă ţ ă m â n t u l u i g e n e r a l ş i a c e l u i o b l i g a t o r i u . Î n m a i m u l e ţ ă r i e u ­ r o p e n e d r e p t u l l a î n v ă ţ ă t u r ă d e v i n e c o n s t i t u ţ i o n a l , i a r l i b e r a l i s m u l c l a s i c l e a g ă g r a d u l d e i n s t r u i r e d e e x e r c i t a r e a d r e p t u r i l o r p o l i t i c e . B u n ă o a r ă , d r e p t u l l a v o t e s t e a c o r d a t t o t m a i d e s n u d o a r î n f u n c ţ i e d e c e n s u l d e a v e r e , d a r ş i d e n i v e l u l d e e d u c a ţ i e . C h i a r î n s o c i e t ă ţ i l e V e c h i u l u i R e g im , c e a v e a u l a b a z ă p r i n c i p i u l i n e g a l i t ă ţ i i , a s c e n s i u n e a p e s c a r ă s o c i a l ă p u t e a f i f a c i l i t a t ă d e s t u d i i l e p e c a r e l e a v e a . D e e x e m p l u , î n I m p e r i u l R u s ( i n c l u s i v î n B a s a r a b i a ) , o b ţ i n e r e a t i t l u l u i d e d o c t o r î n ş t i i n ţ e d u c e a a u t o m a t l a r i d i c a r e a l a r a n g d e n o b i l . R e v o l u ţ i a i n d u s t r i a l ă ş i r a p i d a t e h n o l o g i z a r e a u p u s î n f a ţ a s o c i ­ e t ă ţ i l o r m o d e r n e n e c e s i t a t e a p r e g ă t i r i i u n o r c a d r e t o t m a i c a l i f i c a t e ş i i n s t r u i t e . I n g i n e r u l , a v o c a t u l , m e d i c u l n e c e s i t ă o p r e g ă t i r e s u p e ­ r i o a r ă c e l e i p e c a r e o p u t e a o f e r i î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r ş i s e c u n d a r , d e a c e e a u n i v e r s i t ă ţ i l e e u r o p e n e ş i n o r d - a m e r i c a n e î n c e p i n s t r u i r e a î n m a s ă p e n t r u p r o f e s i i l e l i b e r a l e . P e d a g o g i a m o d e r n ă î n c e p e s ă a c o r d e u n r o l t o t m a i i m p o r t a n t o r g a n i z ă r i i p r o c e s e l o r d e s t u d i i , m e t o d e l o r d e p r e d a r e . D a c ă m e t o d e l e m e d i e v a l e , s c o l a s t i c e s e b a z a u p e m e m o r a r e a m e c a n i c ă a i n f o r m a ţ i ­ i l o r , a c u m s e p u n e t o t m a i m u l t a c c e n t u l p e î n ţ e l e g e r e a m a t e r i e i ş i p e d e z v o l t a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i . D e v i n t o t m a i v a r i a t e p r o g r a m e l e d e s t u d i i ( c u r r i c u l a ) . C u t o a t e c ă s i s t e m u l a r t e l o r l i b e r a l e r ă m â n e d e b a z ă , e l s e a d â n c e ş t e g r a ţ i e p r o g r e s e l o r ş t i i n ţ e l o r n a t u r a l e ş i c e l o r e x a c t e . T o t o d a t ă , î n v ă ţ ă m â n t u l c l a s i c , b a z a t p e s t u d i u l l i m b i l o r g r e a c ă ş i l a t i n ă , r ă m â n e u n c r i t e r i u d e b a z ă d e s t a b i l i r e a i n t e l i g e n ţ e i e l e v i l o r p â n ă l a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l X X - l e a , c â n d a f o s t î n l o c u i t d e m a t e m a t i c i . T r a n s f o r m ă r i l e r e v o l u ţ i o n a r e d i n s o c i e t a t e a o c c i d e n t a l ă d i n s e c o l e l e X V I I I - X I X ( r e v o l u ţ i a d e m o g r a f i c ă , a g r a r ă , i n d u s t r i a l ă ş i t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c ă , d u b l a t ă d e r e v o l u ţ i i l e p o l i t i c e ) a u s p o r i t i n t e r e s u l f a ţ ă d e i n s t r u c ţ i u n e , f i i n d c o n ş t i e n t i z a t r o l u l a c e s t e i a î n p r o p ă ş i r e a s o c i e t ă ţ i l o r u m a n e . V a l o r i l e i l u m i n i s t e , c u m a r f i î n c r e d e r e a î n R a ţ i u n e ş i P r o g r e s , d e v i n d o m i n a n t e . Î n v ă ţ ă m â n t u l e s t e c o n s i d e r a t u n m i j l o c i m p o r t a n t d e i l u m i n a r e a m a s e l o r ş i , a l ă t u r i d e m u n c ă , o s u r s ă i m p o r t a n t ă d e p r o p ă ş i r e g e n e r a l ă . C o n c e p ţ i i l e e g a l i t a r i s t e f o r m u l a t e d e R o u s s e a u ş i M o n t e s q u i e u a u f o s t p u s e l a b a z a u n u i n o u i d e a l p e d a g o g i c ( e d u c a ţ i e e g a l ă i n d i f e r e n t d e s e x , r e l i g i e ş i s t a r e s o c i a l ă ) . • 204 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă CURS P e d a g o g i a a a v u t u n r o l i m p o r t a n t î n m i ş c ă r i l e n a ţ i o n a l e . S e c o l u l a l X l X - l e a a f o s t n u m i t ş i s e c o l u l n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r . R o l u l ş c o l i i î n m i ş c a r e a d e e m a n c i ­ p a r e ş i d e c r e a r e a s t a t e l o r n u p u t e a fi s u b a p r e c i a t , d e o a r e c e t r a n s m i t e r e a v a l o r i l o r n a ţ i o n a l e p r i n e d u c a ţ i e g a r a n t a p e v i i t o r v i a b i l i t a t e a a c e s t o r a . C h i a r d a c ă î n v ă ţ ă m â n t u l p a r t i c u l a r e r a d o m i ­ n a n t , m a i a l e s l a c l a s e l e s u p e r i o a r e , p r o g r e s e l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i p u b l i c d e v i n t o t m a i v i z i b i l e . Î n v ă ţ ă m â n t u l o b l i g a t o r i u n e c e s i t a t o t m a i m u l t e i n v e s t i ţ i i ş i c a d r e p e d a g o g i c e b i n e p r e g ă t i t e . P r o ­ g r a m e l e d e s t u d i i î n c e p s ă v a r i e z e . Î n v ă ţ ă m â n t u l d e v i n e o p r e o c u p a r e a î n t r e g i i s o c i e t ă ţ i . • Dezvoltarea gândirii critice în epoca moderna E p o c a m o d e r n ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n n o u m o d d e g â n d i r e a s u p r a d e z v o l t ă r i i n a t u r i i ş i s o c i e t ă ţ i i . G â n d i r e a m o d e r n ă s - a b a z a t p e o l o g i c ă i n t e r n ă , p o r n i n d d e l a c r i t e r i i d e a n a l i z ă , i n d i c a t o r i , a r g u m e n t e ş i v a l o r i ( e g a l i t a t e , l i b e r t a t e , p r o p r i e t a t e ) . Î n s t a t e l e m a i d e z v o l t a t e a u d i s p ă r u t t r e p t a t r e g i m u r i l e b a z a t e p e t r a d i ţ i i c o n s e r v a t o a r e ş i s - a u f o r m a t s i s t e m e d e g u v e r n a r e b a z a t e p e a c ţ i u n i l e ş i i n t e r e s e l e c e t ă ţ e n i l o r . P r o g r e s e l e î n d e m o c r a t i z a r e a s o c i e t ă ţ i i d u c l a a p a r i ţ i a o p i n i e i p u b l i c e c a i m p o r t a n t f a c t o r d e c a r e S t a t u l ( a u t o ­ r i t ă ţ i l e ) t r e b u i e s ă ţ i n ă c o n t î n p r o c e s u l d e c i z i o n a l . O a m e n i i a u î n c e p u t s ă c r e e z e i n s t i t u ţ i i u n d e s e î n c u r a j a g â n d irea c ritic ă ş i divergentă. P e n t r u b u n a f u n c ţ i o n a r e a s o c i e t ă ţ i i e r a n e c e s a r s ă e x i s t e l e g i p e c a r e t o ţ i o a m e n i i s ă l e r e s p e c t e . U n i i g â n ­ d i t o r i c o n s i d e r ă c ă u l t i m e l e s u n t r e z u l t a t u l u n u i co n tra ct so cia l î n c h e i a t î n t r e p o p o r ( s o c i e t a t e ) ş i g u v e r n ( s t a t ) . Î n c o n c e p ţ i a lo r , p e n t r u a a s i g u r a d r e p t u l l a p r o p r i e t a t e , s e c e r e a u l e g i , l a a d o p ­ t a r e a c ă r o r a c e t ă ţ e n i i t r e b u i a u s ă p a r t i c i p e p r i n r e p r e z e n t a n ţ i . C o n t r o l u l a s u p r a a c e s t u i p r o c e s î l a v e a o p u t e r e p r o t e c t o a r e - l e g i s l a t i v ă , ş i u n a c a r e t r e b u i a s ă l e a p l i c e - e x e c u t i v ă . I Comentaţi fraza atribuită lui Bismarck: „Unirea Germaniei au efectuat-o soldatul şi profesorul german”. O lecţie de lectură în şcoala modernă, sec. XIX I l u m i n i ş t i i f r a n c e z i a u a d u s o c o n t r i b u ţ i e d e o s e ­ b i t ă î n e v o l u ţ i a g â n d i r i i m o d e r n e . D e e x e m p l u J.J. R ousseau s u s ţ i n e a i d e e a c o n t r a c t e l o r s o c i a l e c a s o l u ţ i e p e n t r u p r o t e c ţ i a p e r s o a n e l o r ş i a b u n u r i l o r c e t ă ţ e n i l o r . M ontesquieu s c r i a c ă l e g i s l a ţ i a d e ­ p i n d e a d e s p e c i f i c u l g e o g r a f i c î n c a r e c o n v i e ţ u i a u o a m e n i i . E l e r a c o n v i n s c ă , p e n t r u a a s i g u r a l i b e r ­ t a t e a o a m e n i l o r , e n e c e s a r s ă f ie s e p a r a t e p u t e r i l e î n s t a t ( l e g i s l a t i v ă , e x e c u t i v ă ş i j u d i c i a r ă ) . Voltaire a s u s ţ i n u t i d e e a u n e i m o n a r h i i p u t e r n i c e , s p r i j i n i t ă d e o e l i t ă d e n o b i l i e d u c a ţ i . T o t o d a t ă , i l u m i n i ş t i i a c c e p t a u d o a r e g a l i t a t e a c i v i l ă , n u ş i c e a p o l i t i c ă , d e o a r e c e c o n s i d e r a u c ă p o p o r u l î n c ă n u e r a g a t a s ă - ş i e x e r c i t e d r e p t u r i l e î n m o d r a ţ i o n a l . A v â n d u n s p i r i t a n a l i t i c ş i c r i t i c , î n l u c r a r e a s a Principiile jilosojiei dreptului sau Elemente de drept natural şi d e ştiinţă a statului, G.W. Hegel ( 1 7 7 0 - 1 8 3 1 ) s c r i a c ă î n s o c i e t a t e a c i v i l ă f i e c a r e e s t e s i e ş i s c o p . D a r n u s e p o a t e d e r e a l i z a t s c o p u r i l e s a l e f ă r ă r a p o r t a r e l a a l ţ i i . Î n a c e s t c a z s c o p u l p a r ­ t i c u l a r c a p ă t ă f o r m a u n i v e r s a l i t ă ţ i i ş i e l n u p o a t e fi s a t i s f ă c u t d e c â t d â n d , î n a c e l a ş i t i m p , s a t i s f a c ţ i e b i n e l u i u r m ă r i t d e c e l ă l a l t . I d e i l e d e s p r e t r a n s f o r m a r e a s o c i e t ă ţ i i a u f o s t î n s u ş i t e d e u n i i m o n a r h i , c a r e l e - a u f o l o s i t î n r e f o r ­ m a r e a s i s t e m u l u i p o l i t i c î n d e t r i m e n t u l c a t e g o r i i l o r s o c i a l e p r i v i l e g i a t e . A s t f e l , c o n c e p ţ i a i l u m i n i s t ă a s t a t l a b a z a l i b e r a l i s m u l u i p o l i t i c , c a r e p r o m o v a d e m n i t a t e a ş i l i b e r t a t e a p e r s o a n e i . M a i t â r z i u a u a p ă r u t ş i s - a u d e z v o l t a t u n ş i r d e t e o r i i , c u m a r f i e v o l u ţ i o n i s m u l , m a t e r i a l i s ­ m u l , p o z i t i v i s m u l , m a r x i s m u l , n a ţ i o n a l i s m u l e t c . P o r n i n d d e l a e l e , s - a a f i r m a t s p i r i t u l c r i t i c ş i s - a d e z v o l t a t so cio lo g ia c a ş t i i n ţ ă . A p a r a c a d e m i i , s o c i e t ă ţ i ş t i i n ţ i f i c e , s a l o a n e d e l e c t u r ă , u n d e s e p u n î n d e z b a t e r e ş i s e a n a l i z e a z ă î n c o n t r a d i c t o r i u d i v e r s e t e o r i i ş i c o n c e p t e d e s p r e e v o l u ţ i a s o c i e t ă ţ i i ş i n a t u r i i . Distrugerea Coloanei Vendome, un simbolului imperial, pe timpul Comunei din Paris, mai 1871. Fotografie de A.E. Disderi Educaţia şi gândirea critică / 205 • DOSAR [^ ^Ilu m in iştii şi concepţiile educaţiei O am enii sunt liberi şi egali de la natură şi orice regim politic trebuie să instituţionalizeze libertatea şi egalitatea. J.J. Rousseau Dacă Dumnezeu n-ar exista, atunci ar trebui inventat. Voltaire O m ul poate fi schim bat în bine, prin educaţie. Montesquieu I Analizează afirmaţiile marilor gânditori din epoca modernă. Determină caracterul contradictoriu al iluminiştilor francezi. I ^ ^ Discurs asu p ra e g a lită ţii educaţiei „Eu m i-am făcut un jurăm ânt: între toate necesităţile acestui tim p, între toate problem ele, am ales una căreia îi voi consacra toată inteligenţa, sufletul, toată dragostea, toată puterea mea fizică şi m orală - problem a educaţiei poporului. Inegalitatea educaţiei este unul din rezultatele cele mai nedrepte şi mai revoltătoare, din perspectiva socială, ale hazardului naşterii. Cu inegalitatea educaţiei vă îndemn să speraţi că veţi avea vreodată egalitatea drepturilor, nu egalitatea teoretică, ci pe cea reală, şi egalitatea drepturilor este totuşi fundam entul şi esenţa democraţiei însăşi." Jules Ferry | p |~ Johann B asedow (1 7 2 3 -1 7 9 0 ) | Pedagog g e rm a n , fo n d a to r al şcolii din Dessau, num ită Philantro p iu m , unde a im plem entat un învăţăm ânt bazat pe metode intuitive şi o disciplină blândă. Elevii erau îm părţiţi în trei grupe: academicieni (copii do taţi din fa m ilii bogate), pedagogi (viitori profesori din fam ilii mijlocaşe) şi fam ulianţi - copii săraci, care urm au să primească studii elim entare pentru munci necalificate. I t f j ules Ferry (1 8 3 2 -1 8 9 3 )__________________ Jurnalist şi om politic francez. A fost ministru al Instrucţiunii Publice, realizând reform a învăţăm ântului. învăţământul prim ar a devenit g ra ­ tuit şi obligatoriu, cheltuielile pentru educaţie s-au m ărit considerabil, studierea religiei în şcoli a devenit opţională. Pentru el şcoala era locul unde se form a dem nitatea cetăţenilor, garant al ordinii republicane şi dem ocraţiei în societate. I Compară concepţiile pedagogice ale lui Basedow cu cele ale lui Jules Ferry. Determină ce legătură există între dezvoltarea învăţămăntului =i progresul democraţiei. Club discusional. Caricatură de epocă despre libertatea de exprimare în Prusia Psihologia m u lţim ilo r „La baza acestei transform ări se află doi factori fundamentali. Primul constă în distrugerea credinţei religioase, politice şi sociale, din care au provenit toate elementele civilizaţiei noastre. Al doilea constă în apariţia unor condiţii de existenţă şi gândire cu totul noi, generate de descoperirile m oderne în ştiinţă şi industrie... Forţa m ulţim ilor a luat naştere, mai întâi, prin propagarea anum itor idei, lent im plantate în mintea oam enilor, apoi prin asociere treptată a unor indivizi gata să pună în aplicare concepţii până atunci teoretice. Această asociere a permis m ulţim ilor să-şi formeze idei - dacă nu foarte juste, cel puţin foarte hotărâte - cu privire la interesele lor şi să devină conştiente de forţa lor..." Gustave le Bon I Despre care transformări scrie Gustave le Bon în operele sale? În ce mod gândirea critică a influenţat asupra progresului societăţii? | e | ~ D espre conducători şi g u v e rn ă m â n t „Conducătorul trebuie să-şi repete adesea că este un simplu om , asemenea celui din urmă dintre supuşii săi, prim ul judecător, prim ul general, prim ul finansist, prim ul ministru. El nu este decât cel dintâi dintre slujbaşii statului, obligat să acţioneze cu înţelepciune şi în mod dezinteresat, ca şi când ar trebui în orice clipă să dea socoteală cetăţenilor de felul în care adm inistrează treburile. El este capul unei fam ilii şi trebuie să fie ultimul refugiu care să-i ocrotească pe cei nefericiţi, un tată pentru orfani, sprijin al vaduvelor, căruia să-i pese şi de ultimul din nenorociţi. C hiar dacă ar avea cea m ai m are bunăvoinţă din lume, el tot poate greşi, poate fi dezinform at, este posibil ca ordinele sale să nu fie executate; nedreptatea poate să ajungă nicicând la urechi, oficialităţile se pot com porta cu prea mare duritate. într-un cuvânt, el nu poate fi pretutindeni. Aşadar, şi în guvernare, ca în oricare alt dom eniu, trebuie să ne mulţum im cu ceea ce este mai puţin greşit..." Frederic al Il-lea I Crezi că este reală ideea expusă de suveran? Realizează un interviu cu câteva persoane din comunitate, aflând opinia lor despre guvernare. Formulează o concluzie proprie despre guvernare. • 206 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă TUDIU DE CAZ Jan Amos Komensky. De la pedagogia tradiţională la cea moderna L a î n c e p u t u l e p o c i i m o d e r n e î n v ă ţ ă m â n t u l î n E u r o p a a v e a u n c a r a c t e r p r e p o n d e r e n t r e l i g i o s . U n i n d i v i d ş t i u t o r d e c a r t e t r e b u i a m a i î n t â i d e t o a t e s ă p o a t ă s ă c i t e a s c ă î n l i m b i l e v e c h i c l a s i c e ( l a t i n a ş i g r e a c a ) ş i s ă p o a t ă s ă r e p r o d u c ă p e d e r o s t c â t m a i m u l t e t e x t e . M a n u a l e p e n t r u î n c e p ă t o r i n u e x i s t a u . î n p r o c e s u l d e p r e d a r e s e f o l o s e a u c ă r ţ i l e t r a d i ţ i o n a l e a l e e p o c i i : B i b l i a , l i t e r a t u r a r e l i g i o a s ă ş i , d o a r î n u n e l e c a z u r i , l u c r ă r i l e a u t o r i l o r a n t i c i . Î n s e c . a l X V I I - l e a a c e a s t ă p e d a g o g i e " t r a d i ţ i o n a l i s t ă ” a f o s t r e v i z u i t ă d e m a r e l e f i lo s o f , g r a m a t i c i a n ş i p e d a g o g c e h J a n A m o s K o m e n s k y ( 1 5 9 2 - 1 6 7 0 ) , n u m i t ş i C o m e n i u s . C o n f o r m l u i , s i s t e ­ m u l p e d a g o g i c u r m e a z ă s ă f ie o r i e n t a t n u s p r e î n v ă ţ a r e a p e d e r o s t a t e x t e l o r , s e n s u l c ă r o r a d e s e o r i n i c i n u e s t e î n ţ e l e s , d a r s p r e d e z v o l t a r e a t r e p t a t ă a e l e v i l o r C o m e n i u s s c r i a : „ M a j o r i t a t e a p e d a g o g i l o r c o n s i d e r ă c ă t r e b u i e s ă d i t e p l a n t e î n l o c d e s e m i n ţ e , i a r î n l o c d e b u t a ş i - c o p a c i m a r i . A s t f e l c e l o r î n c e p ă t o r i , î n l o c s ă l i s e p r e d e a e l e m e n t a r u l , l i s e i m p u n e u n h a o s d e d i f e r i t e c o n c l u z i i ş i t e x t e v e c h i o r i g i n a l e ” . O a s t f e l d e p e d a g o g i e e l o c o n s i d e r a „ o m a r e d e v i e r e ” c a r e t r e b u i e î n l o c u i t ă c u o „ p e d a g o g i e n a t u r a l ă ” î n ţ e l e a s ă d e f i r e a u m a n ă . P r e d a r e a , d u p ă p ă r e r e a s a , t r e b u i a s ă s e f a c ă r e i e ş i n d d i n p r i n c i ­ p i i l e d e l a s i m p l u l a c o m p u s , d e l a c u n o s c u t l a n e c u n o s c u t , d e l a r e c e n t l a d e p ă r t a t e t c . R e i e ş i n d d i n a c e s t e p r i n c i p i i , e l a e l a b o r a t u n s i s t e m d e î m p ă r ţ i r e p e c l a s e ş i o r e d e p r e d a r e , c a r e r e i e ş e a d i n p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e d e v â r s t ă ş i a p t i t u d i n i l e i n d i v i d u a l e a l e e l e v i l o r . E d e m e n ţ i o n a t c ă a t u n c i î n ş c o l i l e d e p e l â n g ă b i s e r i c i î n a c e e a ş i c l a s ă î n v ă ţ a u c o p i i ş i a d o l e s c e n ţ i d e d i f e r i t e v â r s t e . P e p a r c u r s u l u r m ă t o a r e l o r s e c o l e c o n f l i c t u l d i n t r e p e d a g o g i a t r a d i ţ i o n a l i s t ă m e d i e v a l ă ş i c e a m o d e r n ă s - a r e z o l v a t î n f a v o a r e a c e l e i d i n u r m ă , c u t o a t e c ă u n e l e r e m i n i s c e n ţ e a l e a c e s t u i c o n f l i c t s e r e s i m t p â n ă î n p r e z e n t . | Formulează principiile pedagogiei moderne, promovată de Comenius. EVALUARE 1 . E x p l i c ă c u m a i n f l u e n ţ a t g â n d i r e a e m p i r i s t ă ş i r a ţ i o n a l i s t ă î n v ă ţ ă m â n t u l . 2 . C o m p a r ă e d u c a ţ i a d i n e p o c a m o d e r n ă c u c e a d e a z i . A n a l i z e a z ă s i t u a ţ i a d i n ş c o a l a t a ş i i d e n t i f i c ă c â t e v a s u c c e s e ş i p r o ­ b l e m e . 3 . A n a l i z e a z ă d i v e r s e c o n ­ c e p ţ i i a l e g â n d i t o r i l o r d i n e p o c a m o d e r n ă d e s p r e o m . D e m o n s t r e a z ă c ă s e p r o m o v a u i d e a l u r i l e d e i n d i v i d c u s p i r i t m i l i t a n t , d e o m d e a c ţ i u n e , e m a n ­ c i p a t . 4 . D e t e r m i n ă c a r e a f o s t c o n t r i b u ţ i a r e v o l u ţ i i l o r b u r g h e z e l a p r o g r e s u l î n v ă ţ ă m â n t u l u i î n e p o c a m o d e r n ă . 5 . C a r a c t e r i z e a z ă e v o l u ţ i a î n v ă ţ ă m â n t u l u i î n e p o c a m o d e r n ă . 6 . P r e z i n t ă r o l u l l u i J a n A m o s K o m e n s k y î n d e z ­ v o l t a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i m o d e r n . Parlamentul englez. Şedinţa Camerei Comunelor Destinul a milioane de oameni se hotăra în cadrul unui cerc restrâns din anturajul regelui. Formulează o concluzie pornind de la spusele lui Blaise Pascal: „Toat[ măre\ia noastră constă în cugetare. De aici trebuie s [ purcedem, nu de la spa\iu =i de la durată. Să ne silim a cugeta frumos. Iat[ ideea m oral[”. Cum era realizată această idee ]n epoca modernă? Educaţia şi gândire