Pentru croşetarea dantelelor se folosesc fire naturale, sintetice sau mixte.
Firele textile de origine naturală sînt apreciate pentru valoarea lor estetică şi
ecologică, pentru rezistenţa lor. Ele sînt diferite după grosime şi culoare, pot
fi uşor răsucite, sînt netede - calităţi care conferă articolului un aspect plăcut.
Materialele şi ustensilele se aleg în funcţie de obiectul care va fi confecţionat
şi de model (fig. 3.14).
Croşetele pot fi de diferite mărimi (0-18 mm). Croşeta se alege în funcţie
de grosimea (numărul) firului şi de modelul selectat pentru realizare. Firul
trebuie să fie mai gros de 1,5-2 ori decît adîncimea ciocului croşetei.
Ustensilele auxiliare sînt: panglica centimetrică, acul cu vîrful bont,
foarfeca, acele cu gămălie.
Pentru confecţionarea articolelor tradiţionale garnisite cu dantelă se folosesc
fire de bumbac şi pînză de origine naturală (bumbac, in), de culoare albă.
Fig. 3.14. Materiale şi
ustensile
Lucru individual
Realizează etapa a II-a a proiectului:
1. Selectează firele textile, pînza conform cerinţelor de calitate şi modelului
ales.
2. Pregăteşte ustensilele necesare procesului tehnologic stabilit.
Lucru în grup
Discutaţi şi lansaţi un mesaj despre necesitatea utilizării pînzei şi a firelor albe
sau de culori pastelate la confecţionarea articolului. Explicaţi semnificaţia culorii
albe.
Amintiţi-vă normele de igienă şi
regulile de protecţie a muncii
care trebuie respectate în procesul croşetării.
29
Q Amintiti-vă elementefe de bază
ale croşetării, modalităţile de îmbinare fn grupuri a
picioruşelor cu 1,
2, 3 jeteuri.
Semne convenţionale:
• - ochi liber
^ - semipicioruş
I - picioruş fără jeteu
f - picioruş cu un jeteu
Q - picou
î î î m - trei picioruşe
’ cu un jeteu
n □ - pătrăţel gol
r n r j a - pătrăţel plin
Elementul K:
^ E<mxi
Elementul M :
b
- picioruş fără jeteu
fixat cu arcul de jos
TTtT
TIÎ!
I I I I I
V V V Y
f Y T T ’t
Fig. 3.18. Modalităţi de
unire a dantelei cu croşeta
şi acul
3.4. Elementele de bază ale croşetării
Combinînd elementele de bază ale croşetării, îmbinînd în grupuri picioruşe, obţinem modele diverse de dantelă (fig. 3.15). Modelele constau
din cîteva rînduri de croşetare şi sînt reprezentate schematic prin semne
convenţionale.
k x s
4 'O
b
Fig. 3.15. Modele de dantelă îngustă şi schemele grafice (a,b)
De regulă, la marginile încheieturii pentru faţa de masă şi la partea de
sus a marginii dantelei (horboţicăi) se utilizează elementul K sau ^ .
X X
X X
X X X X X X
X X X X X
X X X X X
X X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X
X X X X X X X
X X X X X
X X X X X
V X X X 2 X
X X
X X
Fig. 3.16. Model de faţă de masă, elementul de bază al dantelei şi schema grafică
3 Sili
XX-XX-XZZZ-Z
y i z XX_XXX ______
Fig. 3.17. Model de faţă de masă, schema grafică a încheieturii
Dantela poate fi unită cu acul sau cu croşeta (fig. 3.18), poate fi croşetată liniar, adică separat, şi circular, fixînd-o concomitent de marginea articolului.
Lucru individual
1. Execută modelul preferat din cele propuse, respectînd schema grafică.
2. Completează portofoliul cu noi scheme grafice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu