In secolul al XlX-lea societatea românească se afla într-un proces continuu de modernizare. în pas cu progresul societăţii
moderne, învăţământul şi ştiinţa s-au diversificat mult, devenind domeniile cu dezvoltarea cea mai dinamică. Ca urmare a
apariţiei atelierelor manufactiere, a dezvoltării comerţului, era necesară pregătirea unor cadre calificate, capabile să organizeze diverse activităţi. Este remarcabilă înflorirea literaturii şi artelor, datorită căreia secolul al XlX-lea mai este denumit
„perioada clasică a culturii româneşti”. Deşi influenţele occidentale sunt foarte puternice, se promovează civilizaţia românească,
dobândind un specific naţional, apar reviste şi societăţi culturale. In ţară şi peste hotarele ei se afirmă personalităţi care
sunt recunoscute pentru aportul lor în cultură.
EVOCARE
♦ Formulează trasaturile culturii
româneşti în sec. XVII-XVIII.
♦ Cu m a evoluat învăţăm ântul?
♦ Ce succese a înregistrat literatura în sec. al XVIII-lea?
♦ Ca racterizeaza stilul arhitectural brâncovenesc.
S lilfc Ţ .
Universitatea din Iaşi
• învăţământul P r i n t r e c e i m a i d e s e a m ă c o n c e p t o r i î n e d u
c a ţ i e s - a u e v i d e n ţ i a t G h . A s a c h i î n M o l d o v a ( a î n t e m e i a t ş c o a l a d e
l a T r e i I e r a r h i d i n I a ş i ) ş i G h . L a z ă r î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă ( a f o n d a t
ş c o a l a S f . S a v a d i n B u c u r e ş t i ) . Î n a n u l 1 8 3 5 , l a I a ş i e s t e d e s c h i s ă
A cadem ia M ihăileană. T o t u ş i î n p r i m a j u m ă t a t e a s e c . a l X l X - l e a
n u m ă r u l ş t i u t o r i l o r d e c a r t e e s t e i n f i m d e m i c . S u t u a ţ i a s - a s c h i m b a t
d u p ă r e f o r m e l e l u i A .I . C u z a . Î n 1864, î n R o m â n i a a f o s t i n t r o d u s
î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r u n i t a r d e p a t r u c l a s e , o b l i g a t o r i u ş i g r a t u i t .
Î n 1 9 1 4 , î n R o m â n i a f u n c ţ i o n a u 5 . 0 0 0 d e ş c o l i p r i m a r e c u p e s t e
6 0 0 . 0 0 0 d e e l e v i . C u t o a t e a c e s t e a , m u l ţ i c o p i i n u f r e c v e n t a u ş c o a l a ,
r ă m â n â n d a n a l f a b e ţ i . B a z a m a t e r i a l ă m o d e s t ă , n u m ă r u l i n s u f i c i e n t
a l c a d r e l o r d i d a c t i c e n u p e r m i t e a u î n c ă a n t r e n a r e a t u t u r o r c o p i i l o r
î n p r o c e s u l d e i n s t r u i r e .
O d e z v o l t a r e s e m n i f i c a t i v ă î n r e g i s t r e a z ă î n v ă ţ ă m â n
t u l s e c u n d a r . N u m ă r u l l i c e e l o r , g i m n a z i i l o r ş i a l e l e v i l o r
s - a m a j o r a t d e c â t e v a o r i . S c h i m b ă r i c a l i t a t i v e s u p o r t ă
p r o g r a m e l e d e î n v ă ţ ă m â n t . M a n u a l e l e ş c o l a r e s u n t
e l a b o r a t e î n b a z a u n o r m e t o d i c i n o i , c u u n c o n ţ i n u t
r a c o r d a t l a g â n d i r e a ş t i i n ţ i f i c ă m o d e r n ă .
A u f o s t f o n d a t e u n i v e r s i t ă ţ i l a I a ş i ( 1 8 6 0 ) , B u c u r e ş t i
( 1 8 6 4 ) ş i C l u j ( 1 8 6 7 ) . Î n c e l e d o u ă c a p i t a l e a f o s t d e s c h i s
c â t e u n c o n s e r v a t o r . L a B u c u r e ş t i , î n 1 8 6 1 a f o s t i n a u
g u r a t ă Ş c o a l a N a ţ i o n a l ă d e P o d u r i ş i Ş o s e l e ( v i i t o a r e a
P o l i t e h n i c ă ) .
Î n T r a n s i l v a n i a , î n 1 8 5 1 , d i n c e l e 1 . 1 4 6 d e ş c o l i, 9 4 9
e r a u m a g h i a r e , 4 5 5 s ă s e ş t i s i 7 4 7 r o m â n e ş t i . C u t i m p u l
n u m ă r u l ş c o l i l o r r o m â n e ş t i a f o s t r e d u s . Î n v ă ţ ă m â n t u l r o m â n e s c s e
e f e c t u a d o a r î n c a d r u l ş c o l i l o r c o n f e s i o n a l e o r t o d o x e ş i g r e c o - c a t o l i c e ,
m o d e s t s u b v e n ţ i o n a t e d o a r d e c e l e d o u ă b i s e r i c i . Î n B u c o v i n a , l a î n
c e p u t u l s e c . X X , f u n c ţ i o n a u 5 6 4 d e ş c o l i p r i m a r e , d i n c a r e d o a r 1 9 0
r o m â n e ş t i , r e s t u l f i i n d g e r m a n e , u c r a i n e n e , p o l o n e z e , m a g h i a r e ş i m i x t e .
V O C A B U LAR
■ Academ ia M ihaileana
■ Academ ia Româna
■ Invâţâm ânt obligatoriu şi gratuit
■ Junimism
■ Semanatorism
■ Poporanism
• Ştiinţa Academ ia Română s - a c o n s t i t u i t i n i ţ i a l , î n 1 8 6 6 , d o a r
p e n t r u a s t a b i l i o r t o g r a f i a , g r a m a t i c a ş i d i c ţ i o n a r u l l i m b i i r o m â n e , a v â n d
d e n u m i r e a d e S o c i e t a t e a L i t e r a r ă R o m â n ă . U l t e r i o r , a a d m i s î n r â n d u
r i l e s a l e o a m e n i d e ş t i i n ţ ă d e p r e s t i g i u d i n m e d i c i n ă , e c o n o m i e , ş t i i n ţ e
n a t u r a l e , c o n s t i t u i n d u - s e a s t f e l d u p ă m o d e l u l A c a d e m i e i F r a n c e z e .
Î n a c e a s t ă e p o c ă a u f o s t p u s e b a z e l e c e r c e t ă r i l o r î n m a i m u l t e
d o m e n i i a l e ş t i i n ţ e i r o m â n e ş t i . Î n s f e r a ş t i i n ţ e i a u a c t i v a t p e r s o n a l i t ă ţ i
c u r e p u t a ţ i e e u r o p e a n ă , c a r e a u r e a l i z a t i m p o r t a n t e d e s c o p e r i r i c u
c o n o t a ţ i e n a ţ i o n a l ă ş i u n i v e r s a l ă : c h i m i ş t i i P e t r e P o n i ş i C o n s t a n t i n
I. I s t r a t i ş i N i c o l a e T e c l u , g e o g r a f i i G h e o r g h e V â l s a n ş i S i m i o n M e
h e d i n ţ i , n e u r o l o g u l G h e o r g h e M a r i n e s c u ş i i m u n o l o g u l V i c t o r B a b e ş .
Î n a s t r o n o m i e , S p i r u H a r e t a r e a l i z a t i m p o r t a n t e c e r c e t ă r i a s u p r a
m i ş c ă r i i o r b i t e l o r p l a n e t e l o r . Î n g e o l o g i e , G r . C o b ă l c e s c u a s t u d i a t
o r i g i n i l e p e t r o l u l u i r o m â n e s c . Î n d o m e n i u l m a t e m a t i c i i , a u r e a l i z a t
i m p o r t a n t e s u c c e s e S p i r u H a r e t , B o l y a i I â n o s ş i D a v i d E m a n u e l .
• 216 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă
CURS
I o a n C a n t a c u z i n o , f o n d a t o r u l ş c o l i i r o m â n e
d e i m u n o l o g i e , a i n v e n t a t m e t o d a d e v a c c i n a r e
a n t i h o l e r i c ă ş i a f o n d a t I n s t i t u t u l d e S e r u r i ş i V a c
c i n u r i , c a r e - i p o a r t ă n u m e l e . A l e x a n d r u N . C i u r c u
a c o n s t r u i t ş i e x p e r i m e n t a t î m p r e u n ă c u f r a n c e z u l
J u s t B u i s s o n , p e n t r u p r i m a d a t ă î n l u m e , u n m o t o r
c u r e a c ţ i e ( 1 8 8 6 ) . I n g i n e r u l T e o d o r D r a g u ş a p r o
i e c t a t ş i c o n s t r u i t m a i m u l t e t i p u r i d e l o c o m o t i v e ,
u n e l e a p r e c i a t e ş i a d m i r a t e î n t o a t ă E u r o p a . R o -
d r i g G o l i e s c u a i n v e n t a t , î n 1 9 0 9 , p r i m u l a p a r a t
d e z b o r c u f u z e l a j t u b u l a r , c o n s i d e r a t p r e c u r s o r u l
a v i o a n e l o r c u z b o r v e r t i c a l . F i z i c i a n u l D r a g o m i r
H u r m u z e s c u a i n v e n t a t p r i m u l d i n a m d e î n a l t ă
t e n s i u n e ş i e l e c t r o s c o p u l c a r e - i p o a r t ă n u m e l e ,
c u a j u t o r u l c ă r u i a s o ţ i i P i e r r e ş i M a r i e C u r i e a u
d e s c o p e r i t r a d i u l . L a z ă r E d e l e a n u , c h i m i s t c u r e
n u m e m o n d i a l , a i n v e n t a t , î n 1 9 0 8 , u n p r o c e d e u
d e e x t r a g e r e ş i r a f i n a r e s e l e c t i v ă a c o m p o n e n ţ i l o r
a r o m a t i c i a i p e t r o l u l u i . N u m e r o a s e l e s a l e i n v e n ţ i i
a u c o n t r i b u i t l a d e z v o l t a r e a t e h n i c i i m o n d i a l e . E l
a o b ţ i n u t 2 1 2 b r e v e t e d e i n v e n ţ i i î n d i f e r i t e s t a t e .
B ă n ă ţ e a n u l T r a i a n V u i a a f o s t p r i m u l a v i a t o r -
c o n s t r u c t o r c a r e s - a d e s p r i n s d e p ă m â n t c u u n
a p a r a t d e z b o r d e p r o d u c ţ i e p r o p r i e . A u r e l V l a i c u
a c o n s t r u i t c â t e v a m o d e l e d e a v i o a n e , c u c a r e a
r e a l i z a t u n ş i r d e p e r f o r m a n ţ e i m p o r t a n t e .
A l. X e n o p o l , D . O n c i u l , N . I o r g a , V . P â r v a n , I o a n
B o g d a n , A l. P a p i u - I l a r i a n , T . C i p a r i u , I o n N i s t o r
ş . a . a u r e a l i z a t s t u d i i f u n d a m e n t a l e î n d o m e n i u l
i s t o r i e i n a ţ i o n a l e ş i u n i v e r s a l e , i m p u n â n d u - s e î n
c i r c u i t u l v a l o r i l o r ş t i i n ţ e i e u r o p e n e .
• Literatura C e le m a i m a r i v a l o r i a l e l i t e r a t u r i i
m o d e r n e r o m â n e ş t i a u f o s t c r e a t e d e m e m b r i i s o c i
e t ă ţ i i „ J u n i m e a ” d e l a I a ş i , g r u p a ţ i î n j u r u l r e v i s t e i
„ C o n v o r b i r i l i t e r a r e ” . Junim ism ul e r a u n c u r e n t
l i t e r a r c u t e n t ă c o n s e r v a t o a r e , c a r e c r i t i c a î m p r u
m u t u r i l e d i n O c c i d e n t î n d o m e n i u l c u l t u r i i , p e c a r e
l e c o n s i d e r a f a l s e , d e i m i t a ţ i e . R e p r e z e n t a n ţ i i a c e s t u i
c u r e n t p l e d a u p e n t r u d e s c o p e r i r e a v a l o r i l o r o r i g i n a l e
ş i r e s p i n g e r e a i m i t a ţ i e i . P r i n t r e c e i m a i r e m a r c a b i l i
r e p r e z e n t a n ţ i a i a c e s t u i c u r e n t a u f o s t T . M a i o r e s c u ,
M . E m i n e s c u , I. C r e a n g ă , I.L . C a r a g i a l e .
G e n i u l l u i M i h a i E m i n e s c u î n p o e z i e a m a r c a t
e v o l u ţ i a l i t e r a t u r i i r o m â n e p e n t r u u r m ă t o a r e l e
p e r i o a d e . C u l m i l e a t i n s e d e p o e t u l n a ţ i o n a l a l t u
t u r o r r o m â n i l o r a u c o n s t i t u i t p e n t r u m u l ţ i l i t e r a ţ i
u n e x e m p l u d e m n d e u r m a t .
Sem ănătorism ul a f o s t u n c u r e n t l i t e r a r c r e a t
d e c o l a b o r a t o r i i r e v i s t e i s ă p t ă m â n a l e „ S e m ă n ă
t o r u l ” ( 1 9 0 1 ) . C a ş i j u n i m i ş t i i , e i c o n s i d e r a u c ă
R o m â n i a a d e v i a t p e o c a l e f a l s ă a c a p i t a l i s m u l u i
o c c i d e n t a l . I d e o l o g u l a c e s t u i c u r e n t a f o s t i s t o r i c u l
N . I o r g a . S e m ă n ă t o r i ş t i i m a n i f e s t a u o s i m p a t i e
d e o s e b i t ă f a ţ ă d e ţ ă r a n i , c o n s i d e r â n d c ă s a t u l
e s t e p ă s t r ă t o r u l t r a d i ţ i i l o r r o m â n e ş t i a c u m u l a t e
p e p a r c u r s u l s e c o l e l o r .
R e v i s t a „ V i a ţ a R o m â n e a s c ă ” a p u s b a z e l e
c u r e n t u l u i p o p o ra n ist, a v â n d u - l î n c a l i t a t e d e
t e o r e t i c i a n p e b a s a r a b e a n u l C . S t e r e . L a a f i r m a r e a
a c e s t e i r e v i s t e a u c o n t r i b u i t M . S a d o v e a n u ş i G .
I b r ă i l e a n u . C u t o a t e c ă a v e a o p r e d i l e c ţ i e a p a r t e
p e n t r u t r a d i ţ i i l e ş i d a t i n i l e p o p u l a r e , p o p o r a n i s
m u l , s p r e d e o s e b i r e d e s e m ă n ă t o r i s m , n u i d e a l i z a
v i a ţ a r u r a l ă , c i p l e d a p e n t r u o c o n t i n u ă m o d e r n
i z a r e a a c e s t e i a .
Sim bolism ul a f o s t u n c u r e n t n o u î n l i t e r a t u r a
d e a v a n g a r d ă , c a r e l e - a c o m b ă t u t p e t o a t e c e l e l a l t e
î n p a g i n i l e r e v i s t e i „ L i t e r a t o r u l ” . P r i n t r e c e i m a i
r e p r e z e n t a t i v i e x p o n e n ţ i a i a c e s t u i c u r e n t a u f o s t
A l. M a c e d o n s k i ş i I. M i n u l e s c u .
Î n T r a n s i l v a n i a I o n L a p e d a t u s - a a f i r m a t î n
d o m e n i u l p o e z i e i s o c i a l e . I o n S l a v i c i , î n z i a r u l
„ T r i b u n a ” , a c o n t r i b u i t l a c o m b a t e r e a c u r e n t u l u i
l a t i n i s t ş i l a f o r m a r e a l i t e r a t u r i i r o m â n e m o d e r n e .
• Artele Î n p ic tu r ă ş i s c u lp tu r ă c o n
t r i b u ţ i a e s e n ţ i a l ă a u a v u t - o p i c t o r i i N i c o l a e G r i -
g o r e s c u ( „ V a t r a d e l a R u c a r ”), T h e o d o r A m a n ,
G h . T ă t ă r e s c u , s c u l p t o r i i I o n G r i g o r e s c u ( a u t o r u l
m o n u m e n t e l o r l u i G h . L a z ă r ş i G h . A s a c h i ) , C o n
s t a n t i n B r â n c u ş i , I o a n A n d r e e s c u , C a r o l S t o r c k .
Î n a rh itectu ră p r e d o m i n ă o s i n t e z ă a d i f e r i t o r
s t i l u r i ş i ş c o l i . C e l p r e d o m i n a n t p r e i a a n u m i t e
e l e m e n t e d i n a r h i t e c t u r a P a r i s u l u i d i n t i m p u l
l u i N a p o l e o n a l I I I - l e a . L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l
X X - l e a s e a f i r m ă u n s t i l a r h i t e c t o n i c r o m â n e s c ,
i n s p i r a t d e m o d e l u l b r â n c o v e n e s c ş i d e a r h i t e c t u r a
ţ ă r ă n e a s c ă . C e i m a i r e p r e z e n t a t i v i a r h i t e c ţ i a i a c e s
t u i s t i l a u f o s t A l. O r ă s c u ş i I o a n M i n c u ş i u n ş i r
d e m e m b r i a i ş c o l i i d e a r h i t e c t u r ă d i n B u c u r e ş t i .
T eatrul r o m â n e s c s - a d e z v o l t a t ş i a f o s t c u
n o s c u t d a t o r i t ă a c t o r i l o r c a r e a u j u c a t d r a m e l e
ş i c o m e d i i l e l u i V . A l e c s a n d r i , I .L . C a r a g i a l e , B .
D e l a v r a n c e a ş . a . T r u p e d e a c t o r i d e l a t e a t r u l d i n
I a ş i a u o r g a n i z a t m a i m u l t e t u r n e e î n B a s a r a b i a ,
î n s p e c i a l l a C h i ş i n ă u .
M uzica a e v o l u a t d a t o r i t ă a c t i v i t ă ţ i i F i l a r m o n i
c ii ( î n f i i n ţ a t ă î n 1 8 6 6 ) ş i t a l e n t u l u i c o m p o z i t o r i l o r
C i p r i a n P o r u m b e s c u , G a v r i i l M u z i c e s c u . M a r e l e
m u z i c i a n G e o r g e E n e s c u ( „ P o e m a r o m â n ă ”) c o n
s i d e r a c ă m e n i r e a m u z i c i i e s t e s ă a p r o p i e i n i m i l e
î n t r - o c a l d ă î n f r ă ţ i r e .
Palatul Administrativ şi de Justiţie din Iaşi, construit în stil
neogotic în anii 1906-1920. Azi, Palatul Culturii.
Civilizaţie şi cultură românească (sec. XIX - începutul sec. XX) / 217 •
DOSAR
B.P. H asdeu (1 8 3 8 -1 9 0 7 )_________________
Fiul scriito rulu i Al. H âjdeu, s-a
ocupat de istorie, lingvistica şi dram aturgie. A fost prim ul savant care a
descris a m a n u n ţit ro lu l d a c ilo r în
etnogeneza românilor.
„In toate epocile au fost poeţi pe
care flâ m â n d a sârâcie, ia r uneori
de şertăciunea, pentru o ticâloa sâ
pâine, însoţita de o °i mai ticâloasâ
lauda, îi încovoia tâm âitori dinaintea
celor puternici. In toate epocile s-au vâzut însâ °i de acele
fire semeţe, înalte, vrednice de solia ce le-a dat-o dum nezeirea, care niciodatâ n-au întins mânâ cerşâtoare câtre
vreo m ârire pâm ânteascâ."
B.P Hasdeu
I
Analizează spusele lui B.P. Hasdeu. Exprimă-ţi opinia
formulând argumente pro sau contra.
Eudoxiu H u rm u za k i (1 8 1 2 -1 8 7 4 )
A studiat la Universitatea din Viena.
Incâ în anii studenţiei a manifestat un
interes deosebit pentru documentele
depozitate în arhivele capitalei Austriei. Aceastâ pasiune s-a transformat cu tim pul într-o preocupare ce
a devenit sensul vieţii sale. Printr-o
muncâ prodigioasâ, E. Hurmuzaki a
reuşit sâ colecţioneze peste 3.000 de
documente referitoare la istoria rom ânilor, pe care le-a
depistat în diferite arhive strâine. Ele au alcâtuit primele
11 volume ale celei mai prestigioase colecţii de documente
publicate de Academ ia Românâ. Aceastâ colecţie a fost
ulterior com pletatâ cu alte volum e alcâtuite de alţi istorici
şi num ârâ în prezent 44 de volume.
I t f J ' ra ia n V u ia (1 8 7 2 -1 9 5 0 )_________________
A inventat primul aparat de zbor. A studiat, în paralel, la
şcoala Politehnicâ din Budapesta şi la Facultatea de Drept,
la absolvire luându-şi licenţa de inginer şi licenţa de jurist.
In 1901 şi-a luat doctoratul în ştiinţe juridice, dar pasiunea
pentru aeronauticâ a fost mai mare. In 1903, în Franţa
obţine brevetul de invenţie pentru aeroplanul-autom obil
de construcţie proprie. La 18 martie 1906 a realizat primul
zbor autopropulsat din istorie la bordul avionului sâu Vuia I.
| ^ A urel V laicu (1 8 8 2 -1 9 1 3 )
In 1909 construieşte un planor în
com una sa natalâ. La Bucureşti, cu
sprijinul prietenilor sâi, printre care erau
şi scriitorii A. Vlâhuţâ, şi G. Coşbuc, a
reuşit construcţia unui aeroplan. Spiru
Haret a asistat la o demonstraţie de
zbor a lui A. Vlaicu şi a reuşit sâ obţinâ
aprobarea autoritâţilor pentru construirea aeroplanului Vlaicu I pentru armatâ.
In câteva luni avionul a fost construit. A.
Vlaicu a plecat la Paris pentru a procura motorul necesar,
unde l-a întâlnit pe Traian Vuia, care i-a acordat întregul
sprijin. In 1910 experimentarea avionului s-a încununat de
un succes deplin. Era printre cele mai bune din lume la acea
orâ. România era a doua ţarâ, dupâ Franţa, care folosea
avionul în scopuri militare. In acelaşi an, construieşte avionul
Vlaicu II, mult mai perform ant (zbor la înâlţimea 1000 m,
vitezâ medie 90 km /orâ).
In anul 1913, a început lucrul asupra avionului Vlaicu
III, prevâzut sâ fie construit în întregime din metal. Era o
performanţâ absolutâ. N-a reuşit sâ-şi ducâ pânâ la capât
proiectul, deoarece la 13 septembrie 1913, încercând sâ
zboare peste Carpaţi, s-a prâbuşit gâsindu-şi moartea.
E Spiru H a re t (1 8 5 1 -1 9 1 2 )
t M
* 4
4 *
Unul dintre cei mai m ari ctitori de
şcoală rom ânească din epoca m o
dernă, a fost profesor universitar, m inistru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice,
a iniţiat o mişcare de alfabetizare a
populaţiei din m ediul rural.
In 1 91 0 publică „Mecanica socială",
utilizând pentru prima oară matematica
în cercetarea fenom enelor sociale.
| f | ~ Vasile Stroescu către a rd e le n i (1 9 1 0 )
"Aici aveţi sprijinul meu bânesc, ajutaţi-vâ repede şi
bine. Cârţi şi iarâ cârţi, şcoli şi iarâ şcoli, biserici şi iarâşi
biserici - prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stâpâni
pe cunoştinţe, bogâţii ce nu se pot fura şi nu se pot gâtui."
I G^ D espre p ro b le m e le activităţii ştiinţifice
„Pe când alte naţiuni se fâlesc cu descoperirile lor şi le
pun în aplicare pe o scarâ cât se poate de întinsâ, la noi
în ţarâ, acela care face descoperiri utile este câteodatâ
persecutat şi îm piedicat în aplicarea lor, chiar de câtre
aceia care ar trebui sâ-i dea ajutorul. O ricât ar fi ele de
dubioase, care vin însâ din strâinâtate sunt prim ite la noi
cu braţele deschise..."
Victor Babeş
I
Comentează problema pe care o semnalează
savantul român. Mai continuă azi această
atitudine neraţională faţă de talentele locale?
• 218 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă
STUDIU DE CAZ EVALUARE
A. T P E a AAVPURtf
KIKOA. BT.AMESKK.
B&EI&
LITTERAR/
D A C A
Rir.r ROMANUL ■ mniii ni# uni UIMII
'l'l / 1 IM >i|
Ii» I7J* M*.
Titluri ale publicaţiilor
româneşti de epocă
i m u f * Koae*»*»! î<au'oo»A
1845.
Presa româneasca în sec. al XlX-lea
În epoca m odernă nivelul general de cultură al populaţiei creşte,
tot m ai m ulţi cetăţeni s u n t interesaţi de viaţa societăţii. În oraşe
ap ar num eroase publicaţii periodice, în special ziare şi reviste. În
ele vedeau lum ina tiparului creaţii literare, articole şi studii am ple
despre toate aspectele vieţii oamenilor.
În an u l 1829, su b redacţia lui I.E. R ădulescu, la B ucureşti
apare prim ul periodic rom ânesc, „Curierul rom ânesc”, iar la Iaşi,
sub redacţia lui Gh. Asachi - „Albina rom ânească”. În Moldova M.
Kogălniceanu publică o revistă de istorie - „Arhiva rom ânească”,
şi u n a literară - „Dacia literară”. La revista literară „Propăşirea”
M. Kogălniceanu a colaborat cu V. Alecsandri şi C. Negruzzi. În
M untenia N. Bălcescu editează „Magazin istoric p entru Dacia”. Din
categoria presei de partid s-au rem arcat „Timpul”, ziarul Partidului
Conservator, la care au colaborat M. Em inescu. I. Slavici, I. L.
Caragiale, şi „Românul”, organul liberalilor, condus de C. A. Rosetti.
În T ransilvania şi Bucovina, alături de şcoală şi biserică, presa
a ju c a t u n rol im portant în m u n ca de redeşteptare a conştiinţei
naţionale a rom ânilor. La Braşov, din 1838 apare ziarul „Gazeta
de Transilvania”. Ziarul „Telegraful Rom ân”, fondat de m itropolitul
Andrei Ş aguna (1853), a ap ă ru t cu unele întreruperi pe p arcu rsu l
întregii perioade de dom inaţie străină. Ziarul „Bucovina”, editat de
fraţii Gheorghe şi Alecu H urm uzaki, în 1850, a fost suprim at. Doar
peste 15 ani, la Suceava, a ap ă ru t o n o u ă publicaţie rom ânească,
„Revista politică”, iar m ai târziu la C ernăuţi - ziarul „Patria”.
Presa periodică su p u n e dezbaterilor cele m ai im portante problem e politice, ideologice, de cultură. E a contribuie la im plicarea
societăţii în procesul luării deciziilor de către conducerea statului.
Cu ajutorul presei su n t ap ărate valorile dem ocratice, societatea
înregistrând, astfel, o continuă m aturizare şi perfecţionare.
Prim a publicaţie din ţin u tu l dintre N istru şi P ru t a ap ă ru t în
an u l 1854: „Revista regiunii B asarab ia”, în lim ba rusă. În lim ba
rom ână a ap ă ru t ulterior revista „M esagerul B asarabiei” (1883),
apoi „B asarabia”, „Viaţa B asarabiei”, u n d e erau publicate articole
despre folclorul, tradiţiile, literatu ra şi istoria românilor.
1 . C aracterizează, în 5-7
propoziţii, situ aţia culturii
rom âneşti în secolul al
XIX-lea.
2 . Prezintă sch iţa u n u i ziar
de epocă cu titlul „Cultu ra ro m ân ească în epoca
m o-dernă”. Ce rubrici
ai p ropune p e n tru acest
ziar? A rgum entează-ţi
alegerea.
3 . Analizează o in stitu ţie cultu ra lă din perioada m odern ă la alegere: şcoală,
universitate, academ ie,
editură, asociaţie, cen tru
ştiinţific, teatru etc.:
- Ce obiective realizează
in stitu ţia?
- C um a evoluat ea pe
p arcu rsu l anilor?
- Ce succese a înregistrat
şi cu ce problem e s-a confru n tat?
„...M oldovenii crescuţi în cultura ruseasca, precum şi înşişi
ruşii care s-au gra bit sa asculte
cele doua concerte simfonice au
ram as copleşiţi de prestaţiunile
orchestrei şi de talentul Dlui G.
Enescu. U rm arind cu o atenţie
neobişnuita aceste concerte, publicul nu ştia ce sa adm ire mai mult:
vigoarea şi precizia orchestrei, ori
adm irabila bagheta a maestrului,
care se mişca fermecata de geniul
sau sclipitor...
Ambele concerte, prin strălucirea lor, au fost o revelaţie orbitoare
pentru ruşi şi o biruinţa definitiva
a culturii rom âneşti..."
Ziarul „România noua" despre
concertele susţinute de G. Enescu
la Chi°inau, 27 martie 1918.
I
Determină importanţa pe care
a avut-o presa pentru formarea
opiniei publice şi pentru ridicarea
nivelului de cultur[ ]n societate.
Restabile=te, ]n colaborare cu
colegii, o revistă sau un ziar din
epoca modernă.
Civilizaţie şi cultură românească (sec. XIX - începutul sec. XX)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu