Cultura în Basarabia (1812-1918)

 La 1812, când Basarabia a fost anexată de către Rusia, ea avea, ca şi restul Moldovei, o cultură proprie. La fel ca la apus de Prut, dezvoltarea culturală din acea perioadă intra aici fntr-o etapă de laicizare, deşi biserica mai continua să fie principalul factor culturalizator din societate. După anexare, evoluţia culturii româneşti din Basarabia a fost determinată de un şir de condiţii nefavorabile, deoarece se promova perseverent o politică de izolare naţional-culturală a românilor basarabeni. EVOCARE ♦ En umeră trei caracteristici ale culturii M oldovei în sec. al XVIII- lea. ♦ Aminteşte-ţi, care era situaţia Basarabiei la începutul sec. al XIX- lea. ♦ Ce fenom ene din istoria Basarabiei crezi că au influenţat evoluţiei culturii? Clădirea principală a Seminarului Teologic din Chişinău, construită cu concursul mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. A existat în anii 1817-1868, pe actuala stradă Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, vizavi de Grădina Publică din Chişinău. VOCABULAR 1 Laicizare 1 Şcoală parohială 1 Şcoală lancasteriană • Situaţia din învăţământ C ă t r e î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X l X - l e a , î n B a s a r a b i a , c a ş i î n t o a t ă Ţ a r a M o l d o v e i , e r a u d e j a p u s e t e m e l i i l e p e n t r u c r e a r e a s i s t e m u l u i d e î n v ă ţ ă m â n t . F u n c ţ i o n a u ş c o l i d o m n e ş t i , m ă n ă s t i r e ş t i , p a r o h i a l e , s e d e z v o l t a î n v ă ţ ă m â n t u l p a r t i c u ­ l a r ş i f a m i l i a l . A s t f e l d e ş c o l i e x i s t a u l a C ă p r i a n a , H o t i n , C ă u ş e n i , O r h e i , S u r u c e n i , V ă r z ă r e ş t i , L ă p u ş n a e t c . S i s t e m u l d e î n v ă ţ ă m â n t r o m â n e s c d i n B a s a r a b i a d u p ă 1 8 1 2 a f o s t t r e p t a t m a r g i n a l i z a t ş i î n l o c u i t c u c e l r u s e s c . L a 3 1 i a n u a r i e 1813, d a t o r i t ă e f o r t u l u i d e p u s d e m i t r o p o l i t u l Gavriil Bănulescu-Bodoni, l a C h i ş i n ă u s - a d e s c h i s p r i m a ş c o a l ă s u b d o m i n a ţ i a r u s e a s c ă , Sem inarul Teologic, î n c a r e s e p r e d a d o a r î n l i m b a r u s ă , i a r l i m b a r o m â n ă e r a s t u d i a t ă c a d i s c i p l i n ă o b l i g a t o r i e . Î n 1 8 1 6 , p e l â n g ă S e m i n a r u l T e o l o g i c a f o s t f o n d a t Pensionul Nobilim ii, c a r e p r e g ă t e a f u n c ţ i o n a r i p e n t r u a d m i n i s t r a ţ i a r e g i u n i i a n e x a t e . P r i n t r e ş c o l i l e l a i c e u n a n u m i t r o l a u j u c a t şcolile lancasteriene - „ ş c o l i d e î n v ă ţ ă m â n t r e c i p r o c ” , d u p ă m e t o d a g e r m a n u l u i I o s f Lancaster. P e n t r u s t u d i e r e a a c e s t e i m e t o d e a u f o s t t r i m i ş i s p e c i a l l a P e t e r s b u r g t r e i b a s a r a b e n i . P r i m e l e t r e i ş c o l i l a n c a s t e r i e n e a u f o s t d e s - c h i s e î n 1 8 2 4 l a C h i ş i n ă u s u b c o n d u c e r e a l u i Hâncu, l a B ă l ţ i a l u i Bobeică ş i l a I s m a i l a l u i Kuniţki. C ă t r e 1 8 4 8 , î n B a s a r a b i a e r a u d e j a 1 2 ş c o l i l a n c a s t e r i e n e c u 5 4 0 d e e l e v i . A c c e s l a ş c o l i l e p u b l i c e a v e a u d o a r b ă i e ţ i i , f e t e l e f i i n d n e v o i t e s ă s t u d i e z e d o a r î n ş c o l i p a r t i c u l a r e . Î n v ă ţ ă m â n t u l r e l i g i o s a f o s t e x t i n s , f i i n d u - i a t r i b u i t e a n u m i t e f u n c ţ i i a l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i la i c . A u f o s t î n f i i n ţ a t e şcoli parohiale, i a r î n 1 8 3 8 , î n b a z a l o r e s t e o r g a n i ­ z a t î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r b i s e r i c e s c . l n s t r u i r e a î n i n s t i t u ţ i i l e r e s p e c t i v e s e r e d u c e a c e l m a i f r e c v e n t l a c i t i r e a d e c ă r ţ i b i s e r i c e ş t i , l a s c r i s ş i l a î n s u ş i r e a u n o r n o ţ i u n i e l e m e n t a r e d e a r i t m e t i c ă . Î n 1 8 4 5 e x i s t a u î n B a s a r a b i a 3 2 0 d e ş c o l i p r i m a r e b i s e r i c e ş t i . O d a t ă c u c o l o n i z a r e a B a s a r a b i e i a u a p ă r u t ş c o l i b i s e r i c e ş t i î n c o l o n i i l e n e m ţ e ş t i , c u î n v ă ţ ă t o r i r e m u n e r a ţ i d e e n o r i a ş i i p a r o h i i l o r b i s e r i c i i c a t o l i c e . D i n 1 8 3 9 , î n l o c a l i t ă ţ i l e n e m ţ e ş t i s e i n t r o d u c e î n v ă ţ ă m â n t u l o b l i g a t o r i u p e n t r u t o ţ i c o p i i i c o l o n i ş t i l o r g e r m a n i î n v â r s t ă d e 7 - 1 5 a n i . Î n s ă ş i a c e s t e ş c o l i m a i t â r z i u a u f o s t r u s i f i c a t e , Î n 1 8 9 1 , 2 / 3 d i n d i s c i p l i n e l e d e s t u d i u e r a u p r e d a t e î n l i m b a r u s ă . L a î n c e p u t u l a n i l o r 7 0 a i s e c o l u l u i a l X l X - l e a o f i c i a l i t ă ţ i l e ţ a r i s t e n u v o r m a i ţ i n e c o n t d e d o l e a n ţ e l e b a s a r a b e n i l o r , î n t e r z i c â n d p r e ­ d a r e a l i m b i i r o m â n e î n t o a t e ş c o l i l e . Î n 1 9 1 7 , o d a t ă c u a v â n t u l m i ş c ă r i i n a ţ i o n a l e , c â n d g u v e r n u l n u s e m a i p u t e a o p u n e , î n B a s a r a b i a î n c e p u e d i f i c a r e a u n u i s i s t e m d e î n v ă ţ ă m â n t î n l i m b a m a t e r n ă . C o n g r e s u l Î n v ă ţ ă t o r i l o r M o l d o v e n i d i n 2 5 - 2 8 m a i 1 9 1 7 d e l a C h i ş i n ă u i a d e c i z i a c a ş c o l i l e d i n s a t e s ă s e t r a n s f o r m e î n ş c o l i m o l d o v e n e ş t i . S - a u d e s c h i s ş c o l i m o l d o v e n e ş t i ş i l a o r a ş e . • 220 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă CURS • Literatura O m a r e i m p o r t a n ţ ă î n v i a ţ a c u l t u r a l ă a B a s a r a b i e i a u a v u t c ă r ţ i l e c u c a r a c t e r r e l i g i o s . U n r o l c o n s i d e r a b i l î n p r o p a g a r e a l i t e r a t u r i i r e l i g i o a s e a j u c a t m i t r o p o l i t u l G avriil Bănulescu-Bodoni. L a 3 1 m a i 1 8 1 4 a f o s t d e ­ s c h i s ă T i p o g r a f i a d i n C h i ş i n ă u . M i t r o p o l i t u l G a v r i i l B ă n u l e s c u - B o d o n i a t r a d u s , a î n g r i j i t ş i c o r e c t a t a p r o a p e t o a t e t i p ă r i t u r i l e e d i t a t e î n a c e a s t ă t i p o ­ g r a f i e î n p r i m i i e i a n i d e e x i s t e n ţ ă . Î n 1 8 1 5 - 1 8 2 0 a u f o s t e d i t a t e i m p o r t a n t e l u c r ă r i : Liturghia, C easlov, Molitvenic, Psaltirea, Biblia e t c . A c t i v i t a t e a t i p o g r a f i c ă a f o s t c u r m a t ă î n 1 8 8 3 . Î n c h i d e r e a t i p o g r a f i e i a d a t o l o v i t u r ă g r e a c u l t u r i i r o m â n e ş t i d i n B a s a r a b i a . Î n B a s a r a b i a s - a d e z v o l t a t ş i litera tu ra artistică . U n u l d i n t r e p r o m o t o r i i a c t i v i a i r o m a n ­ t i s m u l u i ş i i l u m i n i s m u l u i a f o s t C o n sta n tin S ta m a ti ( 1 7 8 6 - 1 8 6 9 ) . Î n o p e r e l e s a l e : Eroul Ciubăr-Vodă, Fiica lui D ecebal şi Armin cântăreţul, Roman din Vrancea, a u f o s t r e f l e c t a t e c r â m p e i e d i n t r e c u t u l i s t o r i c , a f o s t v a l o r i f i c a t f o l c l o r u l ş i t r a d i ţ i i l e p o p o r u l u i . C r e a ţ i a l u i S t a m a t i a e v o l u a t î n c o n t e x t u l l i t e r a r g e n e r a l r o m â n e s c , d a r a a v u t c o n t a c t e ş i c u m e d i u l l i t e r a r d i n R u s i a . Ion Sîrbu ( 1 8 0 8 - 1 8 8 3 ) a f o s t a u t o r u l c u l e g e r i i d e p o e z i i Alcătuirile, d a r ş i u n b u n t r a d u c ă t o r a l f a b u l e l o r u n o r s c r i i t o r i r u ş i . Î n 1 8 5 1 e d i t e a z ă c u l e g e r e a Fabule, c a r e c o n ţ i n e a 5 0 d e f a b u l e , m u l t e d i n e l e e r a u c r e a ţ i i a l e a u t o r u l u i r u s I. K r îlo v . P o z i ţ i a d o m i n a n t ă a l i m b i i r u s e , l i p s a p u b l i c a ţ i ­ i l o r d e l i m b ă r o m â n ă î n B a s a r a b i a i - a u d e t e r m i n a t p e u n i i s c r i i t o r i s ă - ş i r e d a c t e z e l u c r ă r i l e î n l i m b a r u s ă . P r i n t r e a c e ş t i a A lexandru H âjdău ( 1 8 1 1 ­ 1 8 7 2 ) , t a t ă l l u i B o g d a n P e t r i c e i c u H a s d e u . H â j d ă u e s t e a u t o r u l m a i m u l t o r p o e z i i ş i a l n u v e l e i Domnia Arnăutului. Î n p r o z a b a s a r a b e a n ă s - a r e m a r c a t Leon Donici ( 1 8 8 7 - 1 9 2 6 ) : În căutarea veşnicului adevăr, Noul seminar, Recviem, Marele Arhim ede. U n u l d i n t r e c e i m a i d e s e a m ă p o e ţ i b a s a r a b e n i a f o s t A lexei M ateevici ( 1 8 8 8 - 1 9 1 7 ) . Î n d o a r 2 9 d e a n i d e v i a ţ ă M a t e e v i c i a c r e a t o m o ş t e n i r e l i t e r a r ă v a l o r o a s ă p e n t r u t o a t ă l i t e r a t u r a r o m â - n e a s c ă . A c o l a b o r a t c u r e v i s t e l e Basarabia, Luminătorul, Cuvânt m oldovenesc, p e p a g i n i l e c ă r o r a a u f o s t p u b l i c a t e p o e z i i l e l u i Limba noastră, Un sfat, Mama, Cântec de leagăn, Unora, Frunza nucului ş . a . c a r e r e f l e c t ă d i v e r s e a s p e c t e a l e v i e ţ i i s p i r i t u a l e , s o ­ c i a l e ş i p o l i t i c e d i n B a s a r a b i a , e x p r i m ă i d e a l u r i l e c r e ş t i n e ş t i a l e a u t o r u l u i . O t r ă s ă t u r ă a l i t e r a t u r i i b a s a r a b e n e e r a c ă t r a ­ d u c e r i l e , s u b a s p e c t c a n t i t a t i v , p r e d o m i n a u a s u p r a l i t e r a t u r i i o r i g i n a l e . A d m i n i s t r a ţ i a r u s ă î n c u r a j a t r a d u c e r e a ş i p r o p a g a r e a o p e r e l o r l i t e r a r e r u s e . • Muzica şi teatrul Î n p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i X IX , î n B a s a r a b i a s e d e z v o l t a f o l c l o r u l m u z i c a l . Î n c e l e p e s t e 1 7 5 0 d e l o c a l i t ă ţ i a c t i v a u l ă u t a r i , c â n t ă r e ţ i b i s e r i c e ş t i , l ă u t a r i l a c u r ţ i l e d o m n e ş t i . D e s p r e v i r t u o s u l i n t e r p r e t ş i t a l e n t a t u l v i o l o n i s t Barbu L ăutaru c i r c u l a u l e g e n d e . Î n a n i i 2 0 a i s e c o l u l u i X IX , e l a e v o l u a t î n C h i ş i n ă u ş i î n a l t e c e n t r e u r b a n e a l e B a s a r a b i e i . A r t a t e a t r a l ă l i p s e a a p r o a p e c u d e s ă v â r ş i r e î n B a s a r a b i a . A i c i v e n e a u d o a r t r u p e t e a t r a l e d i n I a ş i ş i O d e s a . L a C h i ş i n ă u n u e x i s t a n i c i u n t e a t r u p r o f e s i o n i s t , d o a r c e r c u l t e a t r a l a l e l e v i l o r l i c e u l u i d i n C h i ş i n ă u ş i c e r c u l a m a t o r i l o r d e t e a t r u a l i n ­ t e l e c t u a l i l o r b a s a r a b e n i . O c o n t r i b u ţ i e a p a r t e l a o r g a n i z a r e a r e p r e z e n ­ t a ţ i i l o r t e a t r a l e r o m â n e ş t i a u a v u t G heorghe Păun ş i P etre A lexăn drescu . D i n 2 0 n o i e m b r i e 1 8 6 8 p â n ă l a 1 5 m a r t i e 1 8 6 9 t r u p a a r t i s t u l u i i e ş e a n N i c o l a e L u c h i a n a p r e z e n t a t p u b l i c u l u i c h i ş i n ă u i a n m a i m u l t d e 4 0 d e s p e c t a c o l e . S - a b u c u r a t d e s u c c e s p e s c e n e l e C h i ş i n ă u l u i ş i t r u p a c u n o s c u t u l u i c o m i c Costache B ălănescu c u p i e s e l e Florin şi Florica, Cinel-Cinel. O t r u p ă c o n d u s ă d e f r a ţ i i V l ă d e s c u a m o n t a t î n 1 8 8 7 p e s c e n a A d u n ă r i i N o b i l i m i i d i n C h i ş i n ă u p i e s e l e Romeo şi Julieta, Hamlet, î n s ă s u c c e s u l l o r a f o s t m i n o r , d e o a r e c e s p e c t a c o l e l e e r a u p u s e î n l i m b a i t a l i a n ă , p u ţ i n c u n o s c u t ă c h i ş i n ă u i e n i l o r . S e î n c e r c a o r g a n i z a r e a u n e i t r u p e l o c a l e p e r ­ m a n e n t e . G h . M a d a n , a v â n d s p r i j i n u l b o i e r i l o r b a s a r a b e n i P . D i c e s c u , C o n o v i c i ş i S u r u c e a n u , a o r g a n i z a t l a C h i ş i n ă u î n a n u l 1 9 0 8 o t r u p ă d e a m a ­ t o r i , c a r e a m o n t a t p e s c e n e l e o r a ş e l o r C h i ş i n ă u ş i O r h e i c â t e v a p i e s e a l e l u i V a s i l e A l e c s a n d r i ş i N e g r u z z i . Î n 1 9 1 0 a c e a s t ă t r u p ă a p r e z e n t a t l a O r h e i p i e s a Florin şi Florica, i a r î n f e b r u a r i e 1 9 1 2 a p r e z e n t a t l a C h i ş i n ă u s p e c t a c o l u l Doi ţărani şi cinci cârlani. D e ş i r e p r e z e n t a ţ i i l e e r a u e p i s o d i c e , s p e c t a t o r i i l e a c c e p t a u c u p l ă c e r e , m a n i f e s t â n d d o r i n ţ a p e n t r u i n t e n s i f i c a r e a v i e ţ i i s p i r i t u a l e n a ţ i o n a l e . Muzeul Zemstvei Guberniale din Chişinău. Arhitect Vladimir Ţăganco. Cultura în Basarabia (1812-1918) / 221 • DOSAR J ^ ^ G a v riil B ânulescu-B odoni (1 7 4 6 -1 8 2 1 ) O rigina r din Transilvania. Fiul lui G rigore Bânulescu, la al cârui nume adaugâ numele de fam ilie al tatâlui sâu adoptiv - Bodoni. In urm a râzboiului ruso-turc din 17 87­ 1791 şi a sem nârii Pâcii de la Iaşi este numit m itropolit al M oldovlahiei. Nedorind sâ execute ordinul dom nitorului M oldovei, Alexandru M oruzi, de a renunţa la catedra M itropoliei de la Iaşi, G avriil Bânulescu-Bodoni a fost escortat la Constantinopol, unde a stat sub arest patru luni de zile. Dupâ o intervenţie a guvernului rus a fost eliberat şi numit în fruntea eparhiei de la Ekaterinoslav, iar din 1799 în scaunul M itropoliei de la Kiev. Dupâ semnarea Pâcii de la Bucureşti este trim is în Basarabia pentru a organiza în provincia anexatâ o eparhie aparte. Promotor al culturii bisericeşti în lim ba rom ânâ. La 31 ianuarie 1813, la Chişinâu, în clâdirea bisericeascâ din preajma cate dralei Sf. A rh a n g h e li M ih ail şi G a vriil, datoritâ eforturilor depuse de G a ­ v riil B ânulescu-B odoni, a fost deschis Seminarul Teologic - prim a şcoalâ sub d o m in aţia ruseascâ. S-a stins din viaţâ la 30 martie 1821. A fost înm orm ântat la mânâstirea C âpriana. Pe m o rm â n tu l lu i au fost sâpate în lespedea de m arm urâ cuvintele: „ înţelepciunea lui or povesti-o oam enii şi lauda lui o va m ărturisi Biserica". A portul b a s a ra b e n ilo r la d e zv o lta re a ştiinţei Cercetârilor ştiinţifice le revine un rol considerabil în dezvoltarea procesului cultural al Basarabiei. In lipsa unor instituţii superioare de învâţâm ânt, activitatea ştiinţifica din Basarabia s-a efectuat la iniţiativa unor entuziaşti. Unul dintre cei mai cunoscuţi savanţi basarabeni din secolul al XlX-lea a fost Alexandru Hâjdâu. Cea mai im portantâ operâ filosoficâ a lui Hâjdâu este Problema tim pului nostru, în care a determ inat unele principii de ordin teoretic ale istoriei ca ştiinţâ, a analizat rolul personalitâţii, al m aselor populare în istorie, a precizat rolul culturii în viaţa poporului. Atenţia cercetâtorilor locali a fost orientatâ mai ales spre istoria Basarabiei. loan Halipa a fost unul dintre alcâtuitorii şi redactorul unei colecţii de documente privind istoria Basarabiei, apârutâ în trei volume la Chişinâu. Problemele istoriei Basarabiei au constituit şi interesul susţinut al lui Constantin Stamati. Acest cunoscut scriitor şi cercetâtor a publicat lucrarea Despre Basarabia °i despre cetăţile ei vechi. In dom eniul arheologiei basarabene s-a remarcat I. Suruceanu. El organizeazâ şi susţine cu m ijloace proprii sâpâturi în sudul Basarabiei şi fondeazâ Muzeul Pontului Scitic, cunoscut ca Muzeul de Antichitâţi. Tot în aceastâ perioadâ se fac prim ii paşi în dezvoltarea ştiinţei agricole, cercetarea naturii provinciei. A. Hâjdâu a publicat lucrarea Flora Basarabiei, care a fost prim a lucrare de acest fel în ştiinţa botanicâ româneascâ. | ^ Q Prim ul m uzeu din B as arab ia Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturalâ este cea mai veche instituţie muzealâ din ţinut. A fost fondat în anul 1889 în baza Expoziţiei Agricole, organizatâ la Chişinâu de Zemstva G ubernialâ a Basarabiei. Fondator şi director al muzeului în anii 1889-1907 a fost baronul A. Stuart, magistru în zoologie. Primul local a fost clâdirea Zemstvei G uberniale. Ulterior, în anii 1903-1905, a fost construitâ o nouâ clâdire dupâ proiectul arhitectului VI. Ţâganco, în stil pseudom auritan, care şi în prezent este blocul expoziţional de bazâ. M ihai Ursu | c ^ P rob lem a tim p u lu i nostru, 1842 „Fiecare om , chiar şi cel m ai neînsemnat, care este sub influenţa om enirii, exercitâ, la rândul sâu, o influenţâ asupra acestei om eniri. Dupâ cum din creşterile infinit de mici ale oricârei m ârim i variabile se obţine un întreg, tot aşa şi gândirea om enirii se form eazâ dintr-o m ulţime nedeterm inatâ de cele mai variate, deci şi cele mai personale concepţii şi judecâţi; iar aceastâ diversitate se unificâ încetul cu încetul în spiritul unei anum ite ordini a com unitâţii, care, prin aceasta, se identificâ." Al. Hâjdâu I Ce influenţe ale epocii moderne asupra culturii =i gândirii contemporane cunoşti? • 222 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Artele plastice În B a s a r a b ia a u a c tiv a t u n ş ir de p e r s o n a lită ţi d in d o m en iu l a rte lo r fru m o ase. P rin tre ei se re m a rc ă T e r e n tie Z u bcu , o rig in ar d in B asarab ia, care a fă c u t s tu d ii la S a n k t P etersb u rg . F iind p ro feso r de d esen , el a re u ş it s ă organizeze, c u c o n c u rsu l p rim a ru lu i C h işin ă u lu i, în b a z a şcolii nr. 1 de băieţi, u n d e lu cra, o şco a lă de d esen , ca re a ju c a t u lte rio r u n rol de im p o rta n ţă m ajo ră în e d u c a ţia a rtis tic ă d in B asarab ia. În 1894 a c e a s tă şco a lă a fo st in c lu s ă în b u g e tu l p rim ăriei C h işin ă u , p u n â n d u - s e astfel în c e p u tu rile „şcolii co m u n ale de d e se n ”, care a fu n c ţio n a t c u s ta tu t de şco a lă c o m u n a lă de b elle-arte p â n ă în 1940. A n im at de id eea p u n e rii în valoare a ta len telo r b a sa ra b e n e , Z u b cu trim itea a n u a l lucrările elevilor săi la expoziţiile-concurs ale şcolilor de d ese n d in P etersb u rg . M ulţi d in tre elevii lui a u fost d istin şi c u prem ii. T re b u ie de m e n ţio n a t fa p tu l că în şco ală se m ai o rg a n iz au şi c u rs u ri sp eciale de d ese n p e n tru m u n cito ri şi m eseriaşi. O d ată c u so sirea la C h işin ău , în 1893, a lui V. Blinov, Z u b cu a re u şit, c u aju to ru l acestu ia, s ă descopere şi s ă a d u n e în ju r u l s ă u m u lţi a rtiş ti p lastici am ato ri, care a u p u s în c e p u tu rile u n u i cerc artistic, ce se tra n sfo rm ă , în 1903, în S ocietatea Am atorilor d e A rte Plastice. P rin tre m em b rii so cietăţii a u fost: V. B lin ov, B e r e z o v s k i, A. G a v riliţă . P ân ă în 1910 so cietatea a o rg an izat expoziţii a n u a le de p ic tu ră şi s c u lp tu ră , c u in v itarea u n o r a rtiş ti p lastici d in R usia. În p e rio a d a 1 8 9 3 -1 8 9 8 a e x is ta t la C h iş in ă u o şc o a lă p a rtic u la ră de d esen , c o n d u s ă de S te p a n o v s k i. În 1909 şi 1910 a lu a t fiin ţă şco a la p a rtic u la ră a lu i P a v e l P isc a rio v , c u n o sc u t p icto r bisericesc, care a p ic ta t c a te d ra la d in Bolgrad, b iserica Sf. Ilie d in C h işin ă u ş.a. Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului” din Chişinău 1 . I d e n t i f i c ă o b i e c t i v e l e p e r ­ s o n a l i t ă ţ i l o r c u l t u r a l e d i n B a s a r a b i a . 2 . D e s c r i e a c t i v i t a t e a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i c u l t u r a l e c a r e t e - a p a s i o n a t c e l m a i m u l t . A r g u m e n t e a z ă - ţ i a l e g e r e a . 3 . A n a l i z e a z ă s i t u a ţ i a d i n î n v ă ţ ă m â n t u l d i n B a s a r a ­ b i a î n c o m p a r a ţ i e c u a l t e t e r i t o r i i r o m â n e ş t i . 4 . D e t e r m i n ă c a r a c t e r u l c o n t r a d i c t o r i u a l e v o l u ţ i e i c u l t u r i i b a s a r a b e n e î n p e r i o a d a ţ a r i s t ă . 5 . A n a l i z e a z ă o p e r a l i t e r a r ă a u n u i s c r i i t o r b a s a r a b e a n . A r g u m e n t e a z ă - ţ i a l e g e r e a . 6 . F ă o a p r e c i e r e a r o l u ­ l u i i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i d i n B a s a r a b i a î n m i ş c a r e a d e e m a n c i p a r e n a ţ i o n a l ă . Interiorul Catedralei la începutul sec. XX C atedrala şi clopotniţa au fost construite în stil neoclasic de către arhitectul Avraam M elnikov în anii 1830-1836, la iniţiativa mitropolitului G avriil Banulescu-Bodoni şi generalg u b e rn a to ru l N o voro siei, contele M ihail Voronţov. I Studiază din izvoare suplimentare despre Catedrala din Chişinău şi află care a fost soarta acestui monument de-a lungul anilor. Cultura în Basarabia (1812-1918)