Nitraþii. Circuitul azotului în naturã

 Sãrurile acidului azotic se numesc nitraþi. Unele poartã denumirea veche de silitre. Toate sãrurile acidului azotic se dizolvã bine în apã. Nitraþii sînt folosiþi ca îngrãºãminte minerale. Cel mai preþios este nitratul de potasiu KNO3, care conþine douã elemente importante pentru plante – azot ºi potasiu. Nitraþii se obþin la interacþiunea acidului azotic cu baza sau sarea corespunzãtoare: HNO3 + KOH = KNO3 + H2O HNO3 + NH3 = NH4NO3 2HNO3 + K2CO3 = 2KNO3 + H2O + CO2 Plantele asimileazã nitraþii ºi îi transformã în amoniac, care se transformã, la rîndul lui, în substanþã organicã. Acest lanþ de transformãri poate fi reprezentat astfel: Nitraþi Nitriþi Amoniac Substanþe organice NO3 – NO2 – NH3 (proteine) La putrezire, are loc procesul invers: Substanþe organice (proteine) Amoniac NH3 Astfel ar trebui sã se menþinã echilibrul azotului în sol. Acest echilibru este însã dereglat. Azotul în stare legatã (în compuºi) „pãrãseºte“ solul împreunã cu recolta. În plus, amoniacul format în urma putrefacþiei se transformã parþial în azot liber, care se degajã în atmosferã. ® ® ® ® 4.10. Nitraþii. Circuitul azotului în naturã Nitratul natural NaNO3 se numeºte salpetrude-Chile. Nitratul de calciu Ca(NO3)2 se mai numeºte salpetru-deNorvegia, iar NH4NO3 – salpetru de amoniu. Prima silitrã, cunoscutã încã de pe timpul alchimiºtilor, este KNO3, numitã şi salpetru indian. 96 Nemetalele şi compuşii lor Fig. 4.25. Circuitul azotului în naturã. În organismele vii, nitriþii duc la modificarea eritrocitelor (globulele roºii din sînge), transformîndu-le în corpi de culoare brunã. Excesul de nitraþi în sol este dãunãtor ºi prin faptul cã polueazã apele subterane. Aceste ape nu sînt potabile. poate acumula în vîrful frunzelor circa 250 mg de nitraþi la 1 kg de masã verde, iar în partea îngroºatã a frunzelor – pînã la 1 450 mg de nitraþi. Coaja de pepene verde adunã 350 mg ioni de nitraþi, iar miezul – doar 20 mg. Legumele cu o concentraþie mare de nitraþi sînt foarte dãunãtoare pentru sãnãtatea omului. Mai exact, dãunãtori sînt nu nitraþii, ci nitriþii – produºii de transformare a nitraþilor, care se obþin conform schemei: KN +5 O3 ® KN +3 O2 nitrat de nitrit de potasiu potasiu Din figura 4.24 rezultã cã HNO3 se întrebuinþeazã la producerea substanþelor explozive. Caracterul exploziv al nitraþilor se datoreazã capacitãþii lor de a se descompune la încãlzire, formînd oxigen. De exemplu: 2KNO3 = 2KNO2 + O2 La aprinderea explozivului se produc instantaneu mai multe reacþii, care pot fi reprezentate prin ecuaþia sumarã: 2KNO3 + 3C + S = N2 + 3CO2 + K2S + Q Se mai obþine CO, K2CO3, K2SO4. Gazele se formeazã sub presiune mare ºi erup, producînd explozia. ® ® 1. Examinaþi schema de formare a acidului azotic ºi a nitraþilor în naturã: N2(aer) ® NO ® NO2 ® HNO3 ® Ca(NO3)2 Scrieþi ecuaþiile reacþiilor, indicaþi condiþiile desfãºurãrii lor. În ce mod acidul azotic din aer ajunge în sol? 2. Alcãtuiþi un scurt eseu dupã schema circuitului azotului în naturã. Luaþi în considerare faptul cã, în sol, azotul ajunge în urma activitãþii bacteriilor ºi a descãrcãrilor electrice din timpul furtunilor. Din sol, el „pleacã“ împreunã cu recolta, iar în procesul de putrefacþie, bacteriile transformã azotul din substanþele organice în azot liber. 3. La apariþia scînteilor între firele electrice ºi contactele de troleibuz, se degajã un gaz brun. Ce se întîmplã? Din ce cauzã? Scrieþi ecuaþiile acestor reacþii. 4. Pe timp de furtunã, în apa de ploaie se descoperã mici cantitãþi de HNO3. De unde apare acidul azotic? Scrieþi ecuaþiile reacþiilor