Vreau să trăiesc printre stele după Victor Eftimiu

Vreau să trăiesc printre stele
după Victor Eftimiu
4b, Un pui de brad se simţea înăbuşit la umbra bătrînilor brazi. Îşi dorea să călătorească liber în ţara luceferilor şi să poarte pe ramuri puzderie de steluţe...
4b> Intr-o zi, Brăduleţ porni spre creasta muntelui. A părăsit rînd pe rînd iepuraşii, veveriţele şi alţi prieteni care îi ţineau de urît. A ajuns pe o stîncă. Era singur-singurel acolo.
4b, A venit iarna cu viscole şi geruri cumplite. Îl orbea pulberea crivăţului care purta nămeţii din munte în munte, răsturna copacii bătrîni şi putrezi. Brăduţului îi părea acum rău că-şi părăsise fraţii din pădure.
- Oare voi cădea şi eu pradă pieirii, singur, departe de fraţii mei? se gîndi el speriat.
A - De ce suspini, băiete? îl întrebă un moş care tocmai venea în zbor din slava cerului. Era Moş Crăciun.
- Sînt singur. Nimeni nu mai trăieşte aici, sus.
- Dar cu copiii n-ai vrea să te joci?
- M-aş juca, dar ei sînt departe!
4b, Moşul îl urcă pe Brăduleţ pe umeri şi coborî cu el în sat. Îl dărui unor oameni care aveau copii silitori şi ascultători. Copiii îl împodobiră cu jucării şi cu nenumărate steluţe. Visul lui se împlinise. Apoi au început toţi să cînte şi să joace în jurul brăduţului. În adăpostul cald, el s-a înfrăţit cu puii de om. Acum se bucurau împreună de sărbătoarea sfîntă a Crăciunului.