Legea lui Avogadro

 Cunoaºtem deja mai multe substanþe simple ºi compuse care la temperaturã obiºnuitã se aflã în stare gazoasã: oxigenul O2, hidrogenul H2, azotul N2, clorul Cl2, fluorul F2, clorura de hidrogen HCl, oxizii de sulf (IV) SO2 ºi de carbon (IV) CO2 etc. Starea gazoasã a substanþelor are particularitãþile sale, descrise de diferite teorii ale fizicii. Conform teoriei atomo-moleculare, toate gazele sînt compuse din molecule separate prin spaþii. Distanþa dintre moleculele gazelor este de mii de ori mai mare decît dimensiunile acestora. 3.1. Legea lui Avogadro 3.2. Volumul molar al gazelor În baza legii lui Avogadro ºi a consecinþei ei, vom calcula volumul diferitor gaze în condiþii normale. Substanþele pot fi caracterizate prin mai multe mãrimi fizice: masã (m), cantitate de substanþã (n), volum (V). Dintre aceste mãrimi, practic pot fi mãsurate masa ºi volumul. Dar cum am putea mãsura cantitatea de substanþã? Ne-am obiºnuit sã facem legãtura dintre masã ºi cantitatea de substanþã cu ajutorul masei molare: Dupã studierea acestui capitol, vei fi capabil: – sã explici legea lui Avogadro ºi nofliunea „voluml molar“ al gazelor; – sã efectuezi diverse calcule privind masa ºi volumul gazelor. m M = —; de unde m = M . n n Condiþii normale (c.n.): t o = 0o C P = 101 325 Pa Iatã de ce volumul unui gaz depinde doar de distanþa dintre molecule, ºi nu de dimensiunile lor. La aceleaºi valori de temperaturã ºi presiune, distanþa dintre molecule este aceeaºi pentru diferite gaze. Prin urmare, ºi volumele gazelor vor fi egale. Cu mult înainte de elaborarea teoriei atomo-moleculare, savantul italian Amedeo Avogadro a lansat o ipotezã îndrãzneaþã, care a fost confirmatã abia peste 50 de ani, fiind denumitã legea lui Avogadro: Volume egale de gaze diferite, în condiþii identice (de temperaturã ºi presiune), conþin acelaºi numãr de molecule. Importantã este ºi aºa-numita consecinþã a legii lui Avogadro: Acelaºi numãr de molecule de diferite gaze ocupã acelaºi volum, în condiþii egale de temperaturã ºi presiune. Pentru a efectua diverse calcule chimice privind substanþele aflate în stare gazoasã, este important sã le punem în aceleaºi condiþii. Temperatura de 0o C (273 K) ºi presiunea de 101 325 Pa (sau 1 atm = 760 mm Hg) se considerã condiþii normale (în abreviere c.n.).