Evoluţia culturii în epoca moderna

 Evoluţia economică ş politică a statelor în epoca modernă a necesitat dezvoltarea ştiinţei ş tehnicii, în special construcţia de maşini ş mecanisme complicate, producerea coloranţilor ş diferitor aliaje. Cercetarea ştiinţifică a deschis noi posibilităţi tehnologice prin înfăptuirea unor mari descoperiri în domeniul fizicii ş matematicii, chimiei ş medicinii etc. Fiecare descoperire ş-a găsit aplicare practică în diverse domenii, ceea ce a contribuit la dezvoltarea societăţii ş modernizarea modului de viaţă al oamenilor. EVOCARE ♦ Aminteşte-ţi specificul culturii medievale. ♦ En umeră caracteristicile culturii în epoca medievală. ♦ Care a fost corelaţia dintre cultura laică şi religioasă în Evul Mediu? Locomotiva lui Stephenson şi prima cale ferată în Anglia • Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii Î n e p o c a m o d e r n ă c e l e m a i î n s e m n a t e d e s c o p e r i r i î n d o m e n i u l ş t i i n ţ e i ş i t e h n i c i i a u f o s t î n r e g i s t r a t e î n s t a t e l e c e l e m a i d e z v o l t a t e d i n E u r o p a ş i A m e r i c a . Î n s e c o l e l e X V I I- X V I I I m a i m u l ţ i s a v a n ţ i a u e f e c t u a t c e r c e t ă r i î n d o m e n i u l m a tem a ticii ş i f iz ic ii ( e n g l e z u l I. N e w t o n a d e s c o p e r i t l e g e a g r a v i t ă ţ i i u n i v e r s a l e ) , chim iei ( f r a n c e z u l A . L a v o i s i e r a e l a b o r a t t e o r i a a r d e r i i c a r e a c ţ i e c h i m i c ă ) , biologiei ( o l a n d e z u l A . L e e u w e n - h o e c a i n v e n t a t m i s c r o s c o p u l , p u n â n d b a z e l e s t u d i e r i i b a c t e r i i l o r ) . M a i t â r z i u a f o s t c e r c e t a t p r o c e s u l d e p r o d u c e r e a u n d e l o r e l e c t r o ­ m a g n e t i c e , c a r e a d u s l a î n s e m n a t e d e s c o p e r i r i ş i a p l i c a ţ i i a l e telefon u lu i, telegrafiei p r i n c a b l u ş i f ă r ă f i r ( d e e x e m p l u e x p e r i e n ţ e l e g e r m a n u l u i H e i n r i c h H e r t z ) , d e s c o p e r i r e a r a z e l o r X , c a r e a v e a u p r o p r i e t ă ţ i d e a t r e c e p r i n d i f e r i t e c o r p u r i o p a c e ( s a v a n t u l g e r m a n W . R o e n t g e n ) . A u f o s t î n r e g i s t r a t e a p l i c a ţ i i p r a c t i c e i m e d i a t e î n d o m e n i u l m edicinii ( r a d i o g r a f i i l e ) , f iz ic ii (A . E i n s t e i n a f o r m u l a t t e o r i a r e l a t i v i t ă ţ i i t i m p u l u i ş i s p a ţ i u l u i ) , ch im iei ( î n l a b o r a t o a r e a u f o s t s i n t e t i z a ţ i c o m p u ş i o r g a n i c i d i n s u b s t a n ţ e m i n e r a l e , f o l o s i ţ i î n f a b r i c a r e a î n g r ă ş ă m i n t e l o r ş i m ă t ă s i i a r t i f i c i a l e ) , b io lo g ie i ( a p a r i ţ i a m i c r o b i o l o g i e i , p r i n v a c c i n a r e a d e v e n i t p o ­ s i b i l ă p r e v e n i r e a u n o r b o l i g r a v e , c u m e s t e t u b e r c u ­ l o z a ) . C ă l ă t o r i i l e î n d i v e r s e r e g i u n i a l e T e r r e i a u s t i m u l a t e v o l u ţ i a geografiei ( a u f o s t e f e c t u a t e e x p l o r ă r i î n A f r i c a , A s i a , l a P o l u l N o r d ş i S u d ) . Î n a n u l 1 8 0 3 , î n S U A a f o s t c o n s t r u i t prim u l vapor (R . F u l t o n a f o l o s i t f o r ţ a a b u r u l u i ) , î n a n u l 1 8 1 4 p r i m a l o c o m o t i v ă ş i î n a n u l 1 8 2 5 p r i m a l i n i e d e c a l e f e r a t ă ( i n v e n t a t o r e s t e e n g l e z u l G . S t e p h e n s o n ) . E x i s t a o n e c e s i t a t e m a r e d e a d e s c h i d e , î n d i f e r i t e s t a t e , c e n t r e VOCABULAR ■ Clasicism ■ Romantism ■ Modernism ■ Naturalism ■ Simbolism ■ Revoluţie tehnico-ştiinţifică ■ Premiul Nobel ■ O peră de ficţiune ştiinţifică ş t i i n ţ i f i c e d o t a t e c u e c h i p a m e n t m o d e r n . D e a s e m e n e a , e r a a b s o l u t n e v o i e d e c r e a t c o n d i ţ i i p e n t r u c i r c u l a ţ i a l i b e r ă a i d e i l o r ş t i i n ţ i f i c e : c o l a b o r a r e a î n t r e d i f e r i ţ i s a v a n ţ i , p u b l i c a r e a r e z u l t a t e l o r c e r c e t ă r i l o r . C e i m a i i m p o r t a n ţ i s a v a n ţ i s - a u b u c u r a t d e r e c u n o a ş t e r e m o n d i a l ă , p r i m i n d P r e m i u l N o b e l ( d e e x e m p l u s a v a n ţ i i f r a n c e z i P i e r r e ş i M a r i e C u r i e î n d o m e n i u l fiz ic ii, r u s u l P . P a v l o v î n d o m e n i u l m e d i c i n i i ) . A s t f e l ş t i i n ţ a , p r i n p r o g r e s e l e î n r e g i s t r a t e î n e p o c a m o d e r n ă , a f o s t u n f a c t o r d e t e r m i n a n t c a r e a c o n t r i b u i t l a e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă ş i s o c i a l ă a s o c i e t ă ţ i i ş i , i m p l i c i t , a i n f l u e n ţ a t ş i a l t e d o m e n i i . Î n d i f e r i t e s t a t e s e o r g a n i z e a z ă e x p o z i ţ i i ( L o n d r a î n 1 8 5 1 , P a r i s î n 1 8 5 5 , C h i c a g o î n 1 8 9 3 ) , c o n c e p u t e c a u n c a d r u d e p r o m o v a r e a r e a l i z ă r i l o r c u l t u r a l e a l e d i f e r i t o r n a ţ i u n i . • 200 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă CURS • Literatura artistica Î n s e c o l u l X V I I I , c u r e n t u l l i t e r a r ş l a r t i s t i c d o m i n a n t e r a c la s ­ icism ul, c a r e a v e a c a m o d e l d e c r e a ţ i e o p e r e l e a n t i c h i - t ă ţ i i g r e c o - l a t i n e ( f r a n c e z i i J . R a c i n e a s c r i s t r a g e d i i l e „ M i t r i d a t ” ş i „ F e d r a ” , i a r J . - B . M o l i e r e - c o m e d i i l e r e a l i s t e „ M i z a n t r o p u l ” , „ T a r t u f f e ”). U n f e n o m e n d e o s e b i t î l p r e z e n t a rom anul ( e n g l e z i i D . D e f o e a s c r i s „ R o b i n s o n C r u s o e ” , i a r J . S w i f t - „ C ă l ă t o r i i l e l u i G u l i v e r ”). C a r a c t e r i s t i c i l e d e b a z ă a l e c l a s i c i s m u l u i a u f o s t : m o d e l u l c l a s i c a l o p e r e i , c a r e c e r e a u n i t a t e a l o c u l u i , t i m p u l u i ş i a c ţ i u n i i ( N i c o l a s B o i l e a u ) , c u l t u l r a ţ i u n i i a s u p r a c e l u i a l s e n t i m e n t e l o r ş i e m o ţ i i l o r , m o r a l i s m u l d e c l a r a t a l o p e r e l o r e t c . Î n s e c o l u l a l X l X - l e a rom antism ul s e c a r a c ­ t e r i z e a z ă p r i n p r o m o v a r e a s e n t i m e n t a l i s m u l u i ş i a i m a g i n a ţ i e i . R o m a n t i s m u l a c o n s t i t u i t o r e a c ţ i e l a r a ţ i o n a l i s m u l a b s t r a c t a l c l a s i c i s m u l u i , o p t â n d p e n t r u r e î n v i e r e a t r e c u t u l u i ş i î n t o a r c e r e a l a n a t u r ă . S c r i i t o r i i g e r m a n i s c r i a u d e s p r e o n o a r e ş i d e m ­ n i t a t e a u m a n ă , l u p t a p e n t r u l i b e r t a t e a p o p o a r e l o r ( J .W . G o e t h e a s c r i s t r a g e d i a î n v e r s u r i „ F a u s t ” , i a r F . S c h i l l e r - d r a m e l e „ I n t r i g ă ş i i u b i r e ” ş i „ D o n C a r l o s ”). U n a l t c u r e n t î n l i t e r a t u r ă e r a realism ul, c a r e s e c a r a c t e r i z a p r i n d e s c r i e r e a v i e ţ i i r e a l e a s o c i e t ă ţ i i ş i a c o m p o r t a m e n t u l u i o a m e n i l o r . C e i m a i d e v a z ă a u f o s t r e p r e z e n t a ţ i i f r a n c e z i ( H o n o r e d e B a l z a c , î n e p o p e e a „ C o m e d i a u m a n ă ” , d e s c r i e c u l u c i d i t a t e î n t r e a g a s o c i e t a t e , A l e x a n d r e D u m a s - t a t ă l a s c r i s r o m a n e l e i s t o r i c e „ C e i t r e i m u ş c h e t a r i ” , „ R e g i n a M a r g o ” ş i a l t e l e ) . D e a s e m e n e a s u n t r e n u m i ţ i s c r i ­ i t o r i i r u ş i (A .S . P u ş k i n a s c r i s p o e m u l „ E . O n e g h i n ” , i a r N .V . G o g o l - r e n u m i t a c o m e d i e „ R e v i z o r u l ”). Î n l i t e r a t u r ă s - a u e v i d e n ţ i a t ş i a l t e c u r e n t e , a ş a c a n a tu ra lism u l ( p r i n c i p a l u l r e p r e z e n t a n t e s t e f r a n c e z u l E . Z o l a , c a r e d e s c r i e m a i a l e s e l e m e n ­ t e l e n e g a t i v e a l e r e a l i t ă ţ i i : b o a l a , v i c i u l ) . S c r i i t o r i i n a t u r a l i ş t i s u n t i n f l u e n ţ a ţ i î n m a r e p a r t e d e p r o ­ g r e s e l e ş t i i n ţ e l o r n a t u r a l e d i n s e c o l u l a l X I X - l e a ş i m a i a l e s d e s u c c e s u l l u c r ă r i l o r l u i C h a r l e s D a r w i n . A s t f e l , m u l t e l u c r ă r i l i t e r a r e p r e i a u i d e e a d e t e r m i n i s t ă c ă e r e d i t a t e a ş i m e d i u l s o c i o c u l t u r a l i n f l u e n ţ e a z ă d e c i s i v c a r a c t e r u l ş i d e s t i n u l o a m e ­ n i l o r ( K i p l in g , W i l d e , S h a w ) . N a t u r a l i ş t i i p u n a c ­ c e n t p e f o r m e l e e x t r e m e a l e e x i s t e n ţ e i , d e s c r i i n d a d e s e a f o r m e l e d u r e , b r u t a l e ş i m a c a b r e a l e v i e ţ i i , î n o p o z i ţ i e c l a r ă c u s e n t i m e n t a l i s m u l r o m a n t i c . U n a l t c u r e n t l i t e r a r - sim bolism u l . V e r l a i n e , B a u d e l a i r e , R i m b a u d , M a l l a r m e a u c ă u t a t s ă r e d e a e s e n ţ a a s c u n s ă a r e a l i t ă ţ i i ş i s t ă r i l e s u f l e t e ş t i p r i n s i m b o l u r i s u g e r a t e d e c u v i n t e . U n a d i n t r e c e l e m a i i n t e r e s a n t e m i ş c ă r i c u l ­ t u r a l e a f o s t m o d ern ism u l. A l ă t u r i d e a r t e l e v i z u a l e , a r h i t e c t u r ă ş i m u z i c ă , a a v u t a d e p ţ i i s ă i ş i î n l i t e r a t u r ă . R o m a n u l m o d e r n i s t î n l o c u i e ş t e r o m a n u l c l a s i c b a z a t p e u n i t a t e a a c ţ i u n i i , l o c u l u i ş i t i m p u l u i ş i s p ă r g e t i p a r e l e ş i p r o c e d e e l e e s t e t i c e t r a d i ţ i o n a l e ( D o s t o i e v s k i , F r a ţ i i K a r a m a z o v , K a f k a , „ P r o c e s u l ” , T h o m a s M a n n , „ M u n t e l e v r ă j i t ” e t c . ) . • Artele O d a t ă c u d e z v o l t a r e a s o c i e t ă ţ i i m o d e r n e a c r e s c u t i n t e r e s u l o a m e n i l o r p e n t r u a r t ă , s e d e s c h i d t o t m a i m u l t e te a tre , u n d e e r a u j u c a t e d i v e r s e p iese: c o m e d i i l e i t a l i a n u l u i C . G o l d o n i ( „ B ă d ă r a n i i ”) s a u a l e s c r i i t o r u l u i f r a n c e z P . B e a u - m a r c h a i s ( „ N u n t a l u i F i g a r o ”). D i n t r e g e n u r i l e m u z i c a l e , d e o p o p u l a r i t a t e m a r e s e b u c u r a opera. C o m p o z i t o r u l a u s t r i a c M o z a r t a l ă s a t o m o ş t e n i r e a m p l ă , p r i n t r e c a r e „ D o n J u a n ” , „ F l a u t u l f e r m e c a t ” . G e r m a n u l I .S . B a c h a r e v i g o r a t m u z i c a b i s e r i c e a s c ă î n p e s t e 5 0 0 d e l u c r ă r i . Î n p i c t u r ă d e a s e m e n e a a u f o s t c r e a t e u n ş i r d e opere a rtistic e d e v a l o a r e ( t a b l o u r i l e o l a n d e z u l u i H . R e m b r a n d t „ S f â n t a f a m i l i e ” ş i „ R e î n t o a r c e r e a f i u l u i r ă t ă c i t o r ” s e d e o s e b e s c p r i n e x p r e s i v i t a t e a r t i s t i c ă d e o s e b i t ă , i a r J . L . D a v i d a d e d i c a t e v e n i ­ m e n t e l o r d i n t i m p u l R e v o l u ţ i e i F r a n c e z e „ M o a r t e a l u i M a r a t ”). A c e s t e ş i m u l t e a l t e o p e r e a u c o n s t i t u i t o p a r t e i m p o r t a n t ă a t e z a u r u l u i c u l t u r i i e u r o p e n e ş i u n i ­ v e r s a l e , l u m e a f i i n d p r i v i t ă m a i l i b e r ş i m u l t i p e r - s p e c t u a l . I În secolele XVIII-XIX au fost înregistrate sute şi mii de realizări in domeniul artelor. Prin ce se explică acest număr mare de creaţii? Inaugurarea Grand Opera. Paris, 1875. Litografie color Evoluţia culturii în epoca modernă / 201 • DOSAR J ^ ^ Charles D arw in (1 8 0 9 -1 8 8 2 ) C elebru n a tu ra ­ list, geolog şi biolog brita n ic, fo n d a to ru l teoriei referitoare la evoluţia speciilor, ce-i poarta numele (darw in is m ). C o n fo rm a c e s te ia , fo rm e le actuale de viaţa au o rig in e com una, f iind rezultatul selecţiei naturale în lupta pentru existenţa. I ^ ^ O rig in e a speciilor „Cum se nasc mai mulţi indivizi decât pot supraveţui, şi, în consecinţa, între ei se reînnoieşte adesea lupta pentru m ijloace de existenţa, urmeaza ca, dupa ce unul variaza oricât de puţin, într-un mod care sa-i fie lui avantajos, el va avea şansa de a supravieţui şi de a fi ales natural. Sunt convins ca speciile nu sunt im uabile şi ca toate cele care aparţin de ceea ce numim acelaşi gen sunt posteritatea directa a unei alte specii, în general dispârutâ." Charles Darwin I Ce argumente au fost aduse de Ch. Darwin pentru a demonstra evoluţia speciilor de la cele inferioare la cele superioare, prin selecţie naturală? Argumentează-ţi opinia în comparaţie cu alte puncte de vedere. | c ^ Thom as Edison Savantul american Thomas E d iso n (1 84 7­ 1931) a reuşit sa îm bine realizarile d in d o m e n iu l ştiinţei şi tehnicii cu avantajul c o ­ mercial. El a avut interes mare pentru te le g ra fie , a descoperit fonograful, care reproducea vocea um ana. Dar cele mai importante invenţii ale sale au fost cele din dom eniul electricitaţii: Edison a elaborat lam pa electrica, centrala electrica, tram vaiul etc. Este considerat unul dintre cei mai prolifici inventatori din istorie, înregistrând peste 1900 de brevete, multe dintre care au aplicaţie practica pâna în zilele noastre. Enumeră cât mai multe efecte ale descoperirilor lui Thomas Edison asupra vieţii cotidiene. Comentează importanţa lor. Primul film al fraţilor Lumiere ”Sosirea trenului în Gara La Ciotat” | p [~ A p a riţia c in em a to g ra fiei Fraţii Lumiere, pasionaţi de tehnica fotografiei şi de cercetarile asupra analizei şi sintezei mişcarii, au inventat primul aparat cinematografic, care a devenit un instrument de educaţie şi de divertisment popular. I Apreciază valoarea cinematografiei. Cum poate ea influenţa comportamentul şi opiniile oamenilor? [ g V ictor H ugo şi rom antism ul Scriitorul romantic francez Victor Hugo a avut o im aginaţie bogata, descriind cu mult talent sentimentele şi suferinţa umana în dram ele „Crom well", „H ernani" şi romanele „Notre-Dam e de Paris", „M izerabilii". El s-a afirm at ca aparâtor înflacarat al libertaţii şi demnitaţii omului. [ g ~ C urentele în lite ra tu ra şi a rta „ Romantismul este arta de a prezenta popoarelor operele literare care, în situaţia actuala a obiceiurilor şi credinţelor lor, sunt succeptibile de a le oferi cea mai mare placere posibila. Dim potriva, clasicismul prezinta literatura care ofera cea mai mare placere posibila strabunicilor lor." Stendhal, „Racine °i Shakespeare" I Care au fost condiţiile din epoca modernă care au influenţat schimbările în domeniul culturii. Dante °i Vergiliu. Tablou de E. Delacroix I Ce idei îţi inspiră imaginea de mai sus? Determină stilul artistic şi compară cu alte tablouri ale lui E. Delacroix. • 202 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Responsabilitatea pentru creaţia um ana. Cazul Frankenstein Revoluţia in d u strială şi p rogresul tehnologic au schim bat rapid toate sferele vieţii um ane. Viteza transform ărilor, pe lângă fireasca adm iraţie, a trezit la unii şi o îngrijorare în sen su l dacă oam enii s u n t pregătiţi să ţin ă p asu l acestor schim bări şi dacă aceste tehnologii vor putea fi ţin u te su b control. U na din prim ele avertizări de acest gen a fost nuvela scriitoarei britanice M ary Shelley, Frankenstein sau Modernul Prometeu, publicată la 1818. Piesa, considerată prim a operă de ficţiune ştiinţifică, narează despre geniala descoperire a m edicului elveţian Victor F ran k en stein care, graţie u n o r tehnici secrete, a reu şit să reanim eze ţesu tu rile m oarte ale u n u i individ decedat, reu şin d să creeze o fiinţă su p rau m an ă. D otată cu inteligenţă deosebită, capabilă şi, cel m ai im portant, dornică de sentim ente afective din p artea oamenilor, această fiinţă, din cauza im perfecţiunii mijloacelor m edicale a ieşit absolut respingătoare ca aspect fizic, aidom a u n u i m onstru. Din această cauză, în loc de aştep tata afecţiune, trezea dezgust şi repulsie tu ­ turor, inclusiv creatorului său. Profund lovit în sentim entele sale, m onstrul începe să se răzbune n u doar pe Victor, d ar şi pe toţi pe care acesta îi iubea. Îi u rm ăreşte şi om oară pe toţi apropiaţii m edicului, considerându-se justificat să-l priveze de toate acele lucruri pe care i le-a refuzat iresponsabilul creator. În c u ltu ra occidentală, tem a m o n stru lu i F ran k e n ste in a devenit u n a clasică p en tru genul horror, d ar şi p en tru ideea responsabilităţii oam enilor p en tru ceea ce a u creat. Aristotel contemplează bustul lui Homer Analizează tablourile lui Rembrandt =i argumentează că operele lui se deosebesc printr-o expresivitate artistică ieşită din comun. întoarcerea fiului rătăcitor 1. Descrie cel p u ţin cinci realizări cu ltu rale în epoca m odernă. 2. Explică, p rin exemple concrete, de ce igiena a devenit o preocupare atâ t p e n tru în alta societate, cât şi p en tru categoriile sim ple ale populaţiei. 3. D em onstrează că, în dom eniul ştiinţelor naturale, m etodele observaţiei şi experim entului au influe n ţat direct progresele tehnologice şi viaţa cotidia n ă a oam enilor. 4. D em onstrează relaţia de cauzalitate dintre dezvoltarea ştiinţei şi evoluţia econom ică a societăţii m oderne. 5. Realizează u n tabel în care vei include principalele realizări în dom eniul culturii din perioada m odernă. 6. C aracterizează m ai am ăn u n ţit u n dom eniu al cultu rii sa u u n rep rezen tan t şi opera lui (la alegere), în dependenţă de preferinţele tale. 7. A rgum entează cât de im p o rtan t este p en tru u n contem poran să cu n o ască realizările culturii din epoca m odernă. R em b ran d t (1606-1669), pictor şi s a ­ v an t olandez. O pera sa trece prin faza influenţei pictorilor italieni, p rin cea în care este m arcată de dinam ism ul baroc, p e n tru a ajunge la compoziţii echilibrate în culori calde, profunde, în care im porta n te s u n t n u an ţele sufleteşti ale personajelor. Evoluţia culturii în epoca modernă