ã analizãm fig. 1.3, ce prezintã repartizarea electronilor în atomii primelor 36 de elemente. Aºa cum putem observa, pe mãsura creºterii numãrului de ordine (a sarcinii nucleului), se De ce definiþia datã legii periodicitãþii de Mendeleev diferã de cea contemporanã? 1. Explicã noþiunea de periodicitate. 2. Ce proprietate a elementelor a ales Mendeleev ca fiind cea mai adecvatã pentru clasificarea elementelor chimice? De ce? 3. Ce reprezintã grupa, subgrupa? În baza exemplului grupei I, aratã asemãnãrile ºi deosebirile dintre elementele din subgrupa principalã ºi cea secundarã ale unei anumite grupe. 4. Ce este perioada? Care perioade se numesc mici ºi care – mari? 5. Elementele din care perioade alcãtuiesc subgrupele secundare ºi care dintre ele alcãtuiesc subgrupele principale? 6. Care din elementele propuse formeazã cu hidrogenul cel mai uºor compus: C; N; Si; P; As? 7. Un oarecare element chimic formeazã cu hidrogenul compuºi cu formula generalã H2R ºi se aflã în perioada a III-a. Numeºte elementul. 8. Ce proprietãþi se schimbã în perioadã ºi în grupã în acelaºi timp? 1.2. C

 Cauzele periodicitãþii rezidã în structura atomilor. Sã analizãm fig. 1.3, ce prezintã repartizarea electronilor în atomii primelor 36 de elemente. Aºa cum putem observa, pe mãsura creºterii numãrului de ordine (a sa rcinii nucleului), se repetã periodic numãrul de electroni exteriori ai atomului: de la 1 (Li) pînã la 8 (Ne), apoi iarãºi de la 1 (Na) pînã la 8 (Ar). Constatãm cã la elementele din subgrupele principale numãrul electronilor de pe stratul exterior este egal cu numãrul grupei. Astfel, numãrul electronilor exteriori variazã periodic: peste un anumit numãr de elemente, avem acelaºi numãr de electroni exteriori. De numãrul electronilor exteriori sînt legate ºi proprietãþile metalice ºi nemetalice, reducãtoare ºi oxidante ale elementelor. 1. Proprietãþile metalice ale unui element sînt determinate de capacitatea atomului sãu de a ceda electroni. Cu cît mai puþini electroni va avea atomul pe stratul exterior, cu atît mai uºor îi va ceda. La fel, capacitatea de a ceda electronii se intensificã odatã cu creºterea dimensiunilor atomilor. Cum se schimbã proprietãþile metalice în subgrupele principale? Sã analizãm, de exemplu, proprietãþile metalice ale elementelor din subgrupa principalã a grupei I (Li, Na, K, Rb, Cs, Fr). Toate acestea au cîte un electron pe stratul exterior ºi îl cedeazã uºor în reacþiile chimice (de exemplu, Na – 1e – = Na+), manifestînd proprietãþi metalice. ªtim deja cã numãrul straturilor electronice este egal cu numãrul perioadei. De aceea, de sus în jos, odatã cu creºterea numãrului de ordine, se mãreºte ºi numãrul de straturi electronice ale atomilor. Prin urmare, de la litiu (Li) pînã la franciu (Fr), cresc ºi dimensiunile atomilor lor. Astfel, cel mai uºor se desprinde electronul exterior al atomului de franciu, acesta fiind ºi elementul cu cele mai pronunþate proprietãþi metalice. În subgrupele principale, de sus în jos, odatã cu creºterea sarcinii nucleului (numãrului de ordine) se mãresc dimensiunile atomilor ºi se intensificã proprietãþile metalice ale elementelor. Aceastã regulã este valabilã pentru toate subgrupele principale. 2. Proprietãþile nemetalice ale unui element sînt determinate de capacitatea atomului sãu de a adiþiona electroni. Vom analiza schimbarea proprietãþilor nemetalice în subgrupele principale pe exemplul halogenilor – elemente din subgrupa principalã a grupei a VII-a (F, Cl, Br, I, At). Atomii de halogeni primesc uºor un electron pentru completarea octetului. De exemplu:  De sus în jos (adicã de la fluor spre astatiniu), dimensiunile atomilor de halogeni cresc, de aceea ei atrag ºi reþin tot mai greu acest electron. Prin urmare, la halogeni proprietãþile nemetalice descresc de sus în jos. Dintre toate elementele, cele mai pronunþate proprietãþi nemetalice le prezintã fluorul. El are cea mai înaltã electronegativitate. Astfel, odatã cu creºterea numãrului de ordine (a sarcinii nucleului) slãbesc proprietãþile nemetalice ale elementelor. Concluzie generalizatoare: În subgrupele principale, de sus în jos, odatã cu creºterea numãrului de ordine (a sarcinii nucleului) proprietãþile metalice se intensificã, iar cele nemetalice slãbesc. Astfel, pentru elementele din subgrupele principale, factorul esenþial al periodicitãþii este repetarea periodicã a structurii stratului electronic exterior. La elementele din subgrupele secundare, electronii de valenþã sînt situaþi atît pe stratul exterior, cît ºi pe penultimul strat. Schimbarea proprietãþilor elementelor în perioade. În cadrul unei perioade, toþi atomii au acelaºi numãr de straturi electronice. Cînd sarcina nucleului creºte, înveliºul electronic se comprimã. Prin urmare, în perioadã, dimensiunile atomilor se micºoreazã.  La fel, de-a lungul perioadei, numãrul electronilor exteriori creºte, iar dimensiunile atomilor se micºoreazã. Rezultã cã atomii adiflioneazã electronii mai uşor, dar îi cedeazã mai greu. În perioadã, de la stînga la dreapta, proprietãþile metalice descresc, iar cele nemetalice cresc. În baza celor cercetate pînã în prezent pot fi folosite posibilitãþile de prezicere a legii periodicitãþii ºi sistemului periodic pentru caracterizarea unor elemente din subgrupele principale, inclusiv pentru elementele a cãror structurã a atomului nu se studiazã în ºcoalã. 1. Stabileşte numãrul de electroni din atomii elementelor: a) K, Ar; b) Co, Ni; c) Te, I. 2. Alcãtuieºte schemele electronice pentru atomii elementelor: a) Li, Na, K; e) Be, Mg, Ca; b) B, Al; f) C, Si; c) N, P; g) O, S; d) F, Cl; h) He, Ne, Ar. 3. Alege afirmaþiile corecte: a) numãrul perioadei indicã numãrul straturilor electronice în atom; b) numãrul grupei este egal cu numãrul electronilor exteriori pentru elementele din subgrupele principale; c) numãrul grupei este egal cu numãrul electronilor exteriori pentru elementele din subgrupele secundare. 4. Alcãtuieºte formulele oxizilor superiori pentru elementele din grupa a VI-a. Aceste elemente atît de diferite au fost reunite într-o singurã grupã. De ce? 5. Alege afirmaþiile corecte: a) fiecare perioadã începe cu un metal alcalin; b) fiecare perioadã se terminã cu un gaz inert; c) perioadele I, II ºi III sînt perioade mari; d) numãrul perioadei este egal cu numãrul de electroni pe nivelul exterior. 6. Alege afirmaþiile corecte: a) toate elementele sînt aranjate în SP în ordinea creºterii maselor atomice; b) sarcina nucleului variazã periodic; c) sarcina nucleului este egalã cu numãrul de ordine; d) toate elementele sînt aranjate în SP în ordinea creºterii sarcinii nucleului.