Melodiile dansurilor fi e că sînt, fi e că nu sînt însoţite de texte. În funcţie de specifi cul
dansului, melodiile de joc se clasifi că în: dansuri ritualice şi dansuri neritualice.
Dansurile (jocurile) ritualice sînt legate de obiceiurile calendaristice („Capra”, „Căluţul”,
„Ursul”, „Paparudele”, „Căluşarii” etc.) sau sînt legate de obiceiurile de familie (mai ales
dansurile nupţiale – „Dansul miresei”, „Zestrea”, „Jocul mare”, „Dansul nunilor” etc.).
„Paparudele” reprezintă un ritual străvechi, practicat în perioadele de secetă
ale verii. Este jucat, mai ales, de fete. Melodia şi dansul paparudelor au menirea
să cheme ploaia. „Paparuda” poartă şi alte denumiri locale: paparugă, păpărugă,
papalugă, păpălugă, păpăruie, băbăruţă, mămăruţă, dodoloaie etc. Acest obicei agrar
este răspîndit la mai multe popoare. Iată cum caracterizează „Paparudele” Dimitrie
Cantemir în lucrarea „Descrierea Moldovei”: „În vremea verii, cînd semănăturile
sînt primejduite de secetă, oamenii de la ţară îmbracă o copilă mai mică, de vreo
zece ani, cu o cămaşă făcută din frunze de copaci şi buruiene. Celelalte copile şi
copii de aceeaşi vîrstă o urmează şi se duc cîntînd şi jucînd prin împrejurimi; iar
oriunde sosesc, babele au obicei să le toarne apă rece pe cap. Cîntecul pe care-l cîntă
este cam aşa: «Păpălugă! Suie-te la cer, deschide-i porţile, trimite de acolo ploaia
aici, ca să crească bine secara, grîul, meiul şi altele»”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu