Fiind cursant al Școlii corpului de marină,
între 1862 și 1865, N.A. Rimski-Korsakov face
o călătorie peste ocean. Impresiile din această
călătorie au fost redate în suita simfonică „Șeherazada”. Cele 4 părţi ale suitei constituie descrieri muzicale de o rară frumuseţe, inspirate
din subiectele poveștilor arabe din „O mie și
una de nopţi”. Suita începe cu o frază muzicală,
susţinută într-un caracter violent, în care-și dau
concursul tromboanele, tuba, contrabasurile și
alte instrumente din orchestră. Aceste prime
acorduri amintesc de imaginea necruţătorului
rege Șahriar. De abia ce orchestra încetinește,
apare chipul Șeherazadei, reprezentat de timbrul
gingaș, curat, oarecum trist al viorii solistice. Începe a se depăna fi rul celei dintîi povești. Muzica
deplasează ascultătorul în stihia largului uneia din mările sudice. Călătoria liniștită
a marinarului Sindbad este afectată de tulburarea pe neașteptate a mării. Valurile uriașe lovesc neîncetat și
îngrozitor corabia călătorului.
Pentru a reda confruntarea cu
valurile sălbatice, orchestra
pune în acţiune tot arsenalul
ei de mijloace sonore.
Prin forţa de expresie, tablourile mării pe timp de furtună,
create de compozitorul Rimski-Korsakov, pot fi asemuite
cu celebrele lucrări ale pictorului rus Ivan Konstantinovici
Aivazovski.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu